Prin proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind admisia și șederea străinilor pe teritoriul României, statul hotărăște în mod unilateral de ce este nevoie fără a se consulta cu mediul de afaceri, a declarat, marți, într-o conferință de presă, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, Romulus Badea.

Acesta a precizat că organizația a cerut ca lista să nu fie stabilită doar de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), ci să includă și avizul obligatoriu al partenerilor de dialog social.

'Doresc să fac o actualizare a situației proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind admisia și șederea străinilor pe teritoriul României. Am discutat într-o ședință publică versiunea 3.0 a acestui proiect normativ, apoi a fost prezentat în Consiliul Economic și Social și, ulterior, în Guvern pentru o prima lectură, fiind amânată votarea pentru că au fost foarte multe observații. IMM România, dintotdeauna, a susținut, de la începutul acestui proiect de dezbatere publică, că acest act normativ poate fi îmbunătățit, că are lacune, că are nevoie de clarificări și cele 50 de pagini de observații oferite de către ministerele implicate, chiar și de către ministerele inițiatoare, arată că am avut dreptate. Ne concentrăm în continuare asupra a trei aspecte esențiale care trebuie modificate, și anume interferența sau influențarea excesivă de către stat a mediului de afaceri. Aici ne referim la lista profesiilor deficitare care reprezintă o barieră. Am oferit inițiatorilor legii un material despre cum este folosită o astfel de listă a profesiilor deficitare în alte state, țări-membre ale Uniunii Europene - Franța, Germania, Polonia, Italia, Portugalia - unde acest instrument este unul de facilitare, de grăbire a procesului de recrutare pentru profesiile de care este nevoie în țară, nu de limitare. Am oferit, de asemenea, elemente care arată deficiențele acestei liste, faptul că statul hotărăște în mod unilateral de ce este nevoie în România fără a se consulta cu mediul de afaceri. Am solicitat ca această listă să nu fie stabilită doar de către ANOFM, așa cum este în lege, ci să fie și cu avizul obligatoriu al partenerilor de dialog social', a afirmat Badea.

Reprezentantul organizației patronale a menționat, totodată, că pe același subiect, există 'câteva limitări care afectează în mod grav IMM-urile din România'.

'(...) și anume un an de activitate în domeniul pentru care se dorește angajarea de către o forță de muncă străină și limitarea numărului de oameni care pot fi angajați în viitor la jumătate din numărul mediu de angajați (...) Practic, statul limitează pe baza unui istoric al firmei posibilitățile de dezvoltare. Dacă suntem într-o perioadă economică dificilă și, ulterior, o firmă câștigă contracte, nu poate să angajeze câți oameni ar avea nevoie, pentru că tocmai iese dintr-o perioadă grea când a avut un număr mai mic de angajați. Pentru start-up-uri măsura este foarte dură. Un start-up poate să aibă puțini oameni - unu-doi oameni la început - și înseamnă că, în viitor, chiar dacă se dezvoltă, poate să angajeze maxim un muncitor străin, ceea ce este o limitare a potențialului de dezvoltare. Mai sunt de clarificat câteva aspecte legate de posibilitatea de a angaja muncitori pentru a a-i pune la dispoziția altor angajatori - agenții de muncă temporară. În actul normativ acest lucru este interzis, ceea ce înseamnă că, teoretic, la intrarea în vigoare a acestei legi, locurile de muncă ale tuturor cetățenilor, care sunt angajați ca agenți de muncă temporară devin nesigure', a explicat Romulus Badea.

Referitor la regimul sancțiunilor prevăzut în actul normativ, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România susține că 'nici această lege nu face excepție de la tendința generală', în sensul că 'nu există nicio măsură privind prevenția sau invitație la conformare, deși aceste reglementări sunt prezente în legislația muncii'.

'Sunt doar sancțiuni foarte mari, de la 5.000 la 40.000 (lei, n.r.). Foarte multe dintre sancțiuni sunt în funcție de numărul de angajați, fără limitare. Și vă dăm exemplu: dacă apare o problemă de redactare a contractului de muncă pentru un grup de muncitori străini, să zicem un grup de 30 de sudori, amenda poate fi de 30.000 lei de om. Ar însemna că pentru neglijență administrativă, angajatorul poate fi amendat cu sume spectaculoase, de 900.000 de lei, fără să existe o plafonare, fără să existe invitația la conformare. Apoi, faimoasele garanții de 75.000 de euro pentru agențiile de recrutare și garanția de 1.000 de euro de om solicitate angajatorilor cărora li se permite angajarea directă. Aceste garanții pot fi confiscate fără ca presupusul contravenient să aibă posibilitatea să suspende executarea. Ori, CEDO deja a emis o opinie că acest lucru este o încălcare a dreptului de proprietate, să confiști fără ca un judecător să se pronunțe asupra unei măsuri atât de dure. Măsurile din această Ordonanță deturnează natura inițială a garanției către un mod de executare a companiilor, a angajatorilor și agențiilor de recrutare, înlocuind procedurile obișnuite de executare silită fiscală. Practic, angajatorii și agențiile de recrutare nu au dreptul să se apere și devine un proces foarte costisitor', a explicat președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, Romulus Badea.

IMM România (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România) a organizat, marți, o conferință de presă în care au fost abordate o serie de subiecte, printre care Start Up Nation, transparența salarială și blocajul privind aducerea muncitorilor străini. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)