Chisăliță (AEI): Când Hormuz s-a blocat, nu s-a întrerupt doar o rută comercială, ci un sistem circulator industrial
Blocajul prelungit al strâmtorii Hormuz ar putea declanșa crize economice mondiale în lanț, pe lângă petrol și prețul combustibililor și alte industrii ar putea fi afectate, cum ar fi petrochimia și construcțiile, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
''Dacă Strâmtoarea Hormuz devine un punct de blocaj prelungit, reflexul public este să se gândească la petrol și la prețul combustibililor. Este o reacție firească, dar profund incompletă. Adevărata undă de șoc nu va porni de la pompă, ci din fabrici. Nu lovește prima dată consumatorul, ci producătorul. Iar această diferență schimbă complet natura crizei. Economia modernă nu funcționează pe produse finale, ci pe fluxuri continue de materiale intermediare. Petrolul este doar începutul. Din el derivă petrochimia, iar din petrochimie derivă aproape tot: ambalaje, textile, adezivi, componente, materiale de construcții. Când nodul Hormuz s-a blocat, nu s-a întrerupt doar o rută comercială, ci un sistem circulator industrial'', apreciază specialistul, într-o analiză intitulată ''Crize mondiale care se anunță dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată''.
El spune că ''Hormuz'' este un nod sistemic, nu doar energetic și că importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează.
''Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. Impactul blocajului nu este uniform. El devine critic acolo unde se suprapun trei condiții: dependență mare de Golful Persic, lipsa substituției rapide și stocuri reduse. În acele puncte, piața nu reacționează doar prin scumpiri, ci prin penurii reale. Și exact aceste puncte sunt cele mai puțin vizibile publicului'', arată președintele AEI.
Acesta afirmă că petrochimia este de fapt epicentrul real al șocului generat de Blocarea Strâmtorii Hormuz.
''Dintre toate materiile afectate, metanolul este probabil cel mai subestimat risc. Cu o pondere afectată de până la un sfert din cererea globală, el este fundamental pentru adezivi, rășini, vopsele și o gamă largă de produse industriale. Problema nu este doar volumul, ci faptul că piața globală depinde de fluxuri comerciale active, nu de producție internă. Când aceste fluxuri se rup, efectul este rapid și brutal în sectoarele cu stocuri mici. Adezivii devin mai scumpi sau indisponibili, producția de panouri din lemn scade, iar industria mobilei începe să resimtă presiunea. Nu dispare imediat produsul finit, dar lanțul din spate începe să cedeze'', explică specialistul în energie.
Conform acestuia, polietilena reprezintă punctul critic sistemic. ''Este materialul omniprezent al economiei moderne. Ambalaje, recipiente, folie, logistică - toate depind de ea. Dacă fluxul global este perturbat, problema nu este doar că plasticul se scumpește. Problema este că produsele nu mai pot fi ambalate'', arată Chisăliță.
El adaugă că este o criză a funcționalității economiei, nu doar a costurilor pentru că ''fără ambalaj, nu există distribuție, nu există depozitare, nu există comerț''.
Specialistul mai spune că și PVC-ul și aluminiul adaugă o altă dimensiune crizei și anume rigiditatea.
''În multe aplicații, aceste materiale nu pot fi înlocuite rapid. În construcții, infrastructură sau sectorul medical, specificațiile sunt stricte, iar alternativele sunt limitate. La aluminiu, problema nu este doar cantitatea, ci forma. Economia nu consumă aluminiu brut, ci table, profile, extrudate. Iar aceste forme necesită lanțuri de aprovizionare specializate. Când acestea sunt perturbate, flexibilitatea dispare, iar producția devine imprevizibilă'', apreciază specialistul în energie.
În același timp, bitumul este, în opinia sa, poate cel mai clar exemplu de vulnerabilitate ignorată. ''Nu este spectaculos, nu apare în dezbateri publice, dar fără el infrastructura se oprește. Drumurile nu se mai repară, proiectele sunt amânate, iar efectele devin rapid vizibile politic și economic''.
Sulful, în schimb, reprezintă o amenințare pe termen mediu, dar cu efecte extinse, mai arată Chisăliță. Prin acidul sulfuric, acesta intră în agricultură, minerit, baterii și tratarea apei. Este un punct de convergență între industrie, energie și alimentație. ''Un șoc aici nu produce panică imediată, dar poate destabiliza sisteme întregi în timp'', spune specialistul.
După părerea sa, logistica ''este fragilitatea invizibilă''. ''Pentru metale precum fierul, cuprul sau oțelul, problema nu este lipsa globală, ci sincronizarea. Economia modernă funcționează pe livrări precise. O întârziere de câteva săptămâni poate opri o linie de producție. Aceasta este logica dură a globalizării, nu contează doar dacă există resursa, ci dacă ajunge exact la timp, în forma necesară. Blocarea Hormuz introduce incertitudine în acest sistem. Iar incertitudinea este suficientă pentru a crea disfuncții majore'', trage concluzia Chisăliță.
Potrivit acestuia, șase crize majore sunt inevitabile și care se referă la: energie, ambalaje, alimente, construcții, industria auto, industria medicală. În final, efectele ajung și în tehnologie și energie verde, încetinind tranzițiile economice majore.
''Blocarea Hormuz nu este doar un șoc de piață. Este un test de reziliență pentru o economie globală construită pe fluxuri continue, rapide și fragile. Iar lecția, dacă va fi una, este simplă și incomodă: cele mai mari vulnerabilități nu sunt acolo unde ne uităm, ci acolo unde nu vedem nimic - până când începe să lipsească'', încheie analistul. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANPC: Peste 1.400 de operatori verificați și amenzi de circa patru milioane de lei
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat ample acțiuni de control la peste 1.400 de operatori economici, în perioada 20 - 24 iulie, și a aplicat 788 de amenzi contravenționale, în valoare de aproximativ patru milioane de lei, informează, vineri, Autoritatea. Valoarea totală a produselor verificate a
Apel de finanțare de peste 14 milioane de euro pentru serviciile de mediu furnizate de fermele de acvacultură (minister)
Fermele de acvacultură aflate în exploatare activă, care practică acvacultură extensivă sau semi-intensivă în bazine de pământ sau lacuri de acumulare, pot aplica în cadrul unui apel de finanțare de peste 14 milioane de euro pentru proiecte ce vizează servicii de mediu, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și
Urluescu (AFEER): Datorită ajutoarelor date către prosumatori, unii s-au transformat în producători deghizați
A fi prosumator este un lucru bun, iar faptul că îți acoperi consumul ajută pe toată lumea, însă datorită ajutoarelor acordate de către stat au apărut și prosumatori ca 'producători deghizați', susține președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu. 'Din punctul meu de vedere, a fi prosumat
Consultant: Trebuie să ne îngrijoreze că se întâmplă lucruri în Marea Neagră și că petrolul kazah nu mai ajunge la Petromidia
Problemele cu Strâmtoarea Ormuz, faptul că se întâmplă lucruri în Marea Neagră și că petrolul kazah nu mai ajunge la Petromidia pentru a fi prelucrat trebuie să ne îngrijoreze, a declarat, vineri, la o conferință de specialitate, Cosmin Păcuraru, consultant și specialist în securitate și geopolitică energetică. 'Vara pri
ELCEN are de recuperat de la Termoenergetica facturi de aproape 1,5 miliarde de lei, din perioada noiembrie 2025-mai 2026
Electrocentrale București (ELCEN) desfășoară un amplu program de pregătire a centralelor pentru sezonul rece 2026 - 2027, însă continuă să se confrunte cu problemele create de dezechilibrele financiare existente în lanțul de termoficare și are de recuperat de la Termoenergetica București creanțe de aproximativ 1,5 miliarde de lei, contravaloarea facturilor neachi
Darău: România se manifestă proactiv în dezvoltarea relațiilor cu India
România se manifestă proactiv în dezvoltarea relațiilor cu India și poate să fie percepută drept o poartă de intrare în piața Uniunii Europene, a declarat, vineri, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, cu prilejul evenimentului 'Romania India Business Forum'. 'Azi este un
Romarm: Problemele actuale din filiale sunt o consecință a unor deficiențe semnalate în mod repetat Ministerului Economiei
Problemele actuale din filiale sunt o consecință a unor deficiențe semnalate de Romarm în mod repetat acționarului său, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, se precizează într-un comunicat al companiei, transmis vineri. 'Problemele actuale din filiale sunt o consecință a unor deficiențe semnalate de Romarm &ici
Darău, despre reținerile de la Romarm: Dacă cineva a profitat în industria de apărare pentru foloase necuvenite să plătească
Instituțiile statului trebuie să fie eficiente, să ia deciziile obiectiv și dacă cineva a profitat în industria de apărare pentru foloase necuvenite trebuie să plătească, a afirmat, vineri, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. Reacția acestuia vine după ce
Chisăliță: Creșterea prețurilor la combustibili pentru o reducere a traficului este o soluție imperfectă
Reducerea traficului prin creșterea prețurilor la combustibili rămâne o soluție imperfectă și, în esență, regresivă dacă nu se fac investiții în transportul public, în infrastructura feroviară și în planificarea urbană, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză de specialitate publicată
Lungimea rețelelor de distribuție a apei potabile și gaze naturale din România a crescut în 2025 (INS)
Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile, în România, a crescut cu 1,8% în 2025, comparativ cu anul anterior, în timp ce rețeaua de distribuție a gazelor naturale s-a majorat cu 2,8%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, cantitatea de apă potabilă distribuită
Aproape 535.000 lei au fost câștigați la tragerea Joker de joi
Un câștig în valoare de aproape 535.000 lei s-a înregistrat la tragerea Joker de joi, la categoria a II-a, biletul norocos fiind jucat online pe joaca.loto.ro, informează, vineri, Loteria Română. De asemenea, la tragerea Noroc, tot la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig în valoare de 155.050,32 lei, biletul nor
Bursa de la București a închis în creștere ședința de joi; rulajul a depășit 35 de milioane de euro
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de joi, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 183,71 milioane de lei (35,09 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, a urcat cu
Importatorii și distribuitorii de motociclete și motocicluri solicită suplimentarea bugetului pentru aceste vehicule la ''Rabla 2026''
Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM) solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) realocarea sumei de 15 milioane de lei din linia bugetară destinată autovehiculelor termice și hibride către categoria motocicletelor, în cadrul programului ''Rabla
Românii nu mai caută un al doilea loc de muncă, ci un al doilea venit (analiză)
Creșterea costului vieții și nevoia unei mai mari stabilități financiare schimbă comportamentul românilor, iar dacă până nu demult soluția pentru venituri mai mari era un al doilea loc de muncă, în prezent tot mai mulți preferă să investească în dezvoltarea unor abilități care le pot genera venituri suplimentare, fără să își dubleze prog
Românii au returnat prin SGR peste 2,4 miliarde de ambalaje în prima jumătate a anului; rata de colectare, 82%
Rata de colectare a ambalajelor pentru primele șase luni a ajuns la 82%, comparativ cu 79% în aceeași perioadă a anului trecut, confirmând progresul constant al sistemului și integrarea returnării ambalajelor în comportamentul de zi cu zi al consumatorilor, informează, joi, RetuRO. Potrivit unui comunicat al administratorului