Chisăliță (AEI): Când Hormuz s-a blocat, nu s-a întrerupt doar o rută comercială, ci un sistem circulator industrial
Blocajul prelungit al strâmtorii Hormuz ar putea declanșa crize economice mondiale în lanț, pe lângă petrol și prețul combustibililor și alte industrii ar putea fi afectate, cum ar fi petrochimia și construcțiile, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
''Dacă Strâmtoarea Hormuz devine un punct de blocaj prelungit, reflexul public este să se gândească la petrol și la prețul combustibililor. Este o reacție firească, dar profund incompletă. Adevărata undă de șoc nu va porni de la pompă, ci din fabrici. Nu lovește prima dată consumatorul, ci producătorul. Iar această diferență schimbă complet natura crizei. Economia modernă nu funcționează pe produse finale, ci pe fluxuri continue de materiale intermediare. Petrolul este doar începutul. Din el derivă petrochimia, iar din petrochimie derivă aproape tot: ambalaje, textile, adezivi, componente, materiale de construcții. Când nodul Hormuz s-a blocat, nu s-a întrerupt doar o rută comercială, ci un sistem circulator industrial'', apreciază specialistul, într-o analiză intitulată ''Crize mondiale care se anunță dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată''.
El spune că ''Hormuz'' este un nod sistemic, nu doar energetic și că importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează.
''Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. Impactul blocajului nu este uniform. El devine critic acolo unde se suprapun trei condiții: dependență mare de Golful Persic, lipsa substituției rapide și stocuri reduse. În acele puncte, piața nu reacționează doar prin scumpiri, ci prin penurii reale. Și exact aceste puncte sunt cele mai puțin vizibile publicului'', arată președintele AEI.
Acesta afirmă că petrochimia este de fapt epicentrul real al șocului generat de Blocarea Strâmtorii Hormuz.
''Dintre toate materiile afectate, metanolul este probabil cel mai subestimat risc. Cu o pondere afectată de până la un sfert din cererea globală, el este fundamental pentru adezivi, rășini, vopsele și o gamă largă de produse industriale. Problema nu este doar volumul, ci faptul că piața globală depinde de fluxuri comerciale active, nu de producție internă. Când aceste fluxuri se rup, efectul este rapid și brutal în sectoarele cu stocuri mici. Adezivii devin mai scumpi sau indisponibili, producția de panouri din lemn scade, iar industria mobilei începe să resimtă presiunea. Nu dispare imediat produsul finit, dar lanțul din spate începe să cedeze'', explică specialistul în energie.
Conform acestuia, polietilena reprezintă punctul critic sistemic. ''Este materialul omniprezent al economiei moderne. Ambalaje, recipiente, folie, logistică - toate depind de ea. Dacă fluxul global este perturbat, problema nu este doar că plasticul se scumpește. Problema este că produsele nu mai pot fi ambalate'', arată Chisăliță.
El adaugă că este o criză a funcționalității economiei, nu doar a costurilor pentru că ''fără ambalaj, nu există distribuție, nu există depozitare, nu există comerț''.
Specialistul mai spune că și PVC-ul și aluminiul adaugă o altă dimensiune crizei și anume rigiditatea.
''În multe aplicații, aceste materiale nu pot fi înlocuite rapid. În construcții, infrastructură sau sectorul medical, specificațiile sunt stricte, iar alternativele sunt limitate. La aluminiu, problema nu este doar cantitatea, ci forma. Economia nu consumă aluminiu brut, ci table, profile, extrudate. Iar aceste forme necesită lanțuri de aprovizionare specializate. Când acestea sunt perturbate, flexibilitatea dispare, iar producția devine imprevizibilă'', apreciază specialistul în energie.
În același timp, bitumul este, în opinia sa, poate cel mai clar exemplu de vulnerabilitate ignorată. ''Nu este spectaculos, nu apare în dezbateri publice, dar fără el infrastructura se oprește. Drumurile nu se mai repară, proiectele sunt amânate, iar efectele devin rapid vizibile politic și economic''.
Sulful, în schimb, reprezintă o amenințare pe termen mediu, dar cu efecte extinse, mai arată Chisăliță. Prin acidul sulfuric, acesta intră în agricultură, minerit, baterii și tratarea apei. Este un punct de convergență între industrie, energie și alimentație. ''Un șoc aici nu produce panică imediată, dar poate destabiliza sisteme întregi în timp'', spune specialistul.
După părerea sa, logistica ''este fragilitatea invizibilă''. ''Pentru metale precum fierul, cuprul sau oțelul, problema nu este lipsa globală, ci sincronizarea. Economia modernă funcționează pe livrări precise. O întârziere de câteva săptămâni poate opri o linie de producție. Aceasta este logica dură a globalizării, nu contează doar dacă există resursa, ci dacă ajunge exact la timp, în forma necesară. Blocarea Hormuz introduce incertitudine în acest sistem. Iar incertitudinea este suficientă pentru a crea disfuncții majore'', trage concluzia Chisăliță.
Potrivit acestuia, șase crize majore sunt inevitabile și care se referă la: energie, ambalaje, alimente, construcții, industria auto, industria medicală. În final, efectele ajung și în tehnologie și energie verde, încetinind tranzițiile economice majore.
''Blocarea Hormuz nu este doar un șoc de piață. Este un test de reziliență pentru o economie globală construită pe fluxuri continue, rapide și fragile. Iar lecția, dacă va fi una, este simplă și incomodă: cele mai mari vulnerabilități nu sunt acolo unde ne uităm, ci acolo unde nu vedem nimic - până când începe să lipsească'', încheie analistul. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ în 2026 (CNSP)
Câștigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze în 2026 cu 5,8%, până la un nivel de 9.217 lei, ceea ce reprezintă o creștere moderată pe fondul măsurilor de echilibrare a cheltuielilor salariale, însă câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ, fiind determinat de interacțiunea dintre creșterile nominale mo
CNSP estimează pentru acest an o creștere economică de 0,1%, în scădere cu 0,9% față de prognoza anterioară
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o scădere a creșterii economice cu 0,9 puncte procentuale, de la 1% în prognoza anterioară la 0,1%, ca urmare a condițiilor macroeconomice actuale. Astfel, pentru 2026, Produsul Intern Brut este preconizat la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei î
UPDATE Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în urcare inflația medie anuală pentru 2026, la 7,9%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în sus, la 7,9%, estimările privind inflația medie anuală în 2026, cu 1,4% în creștere față de previziunile din toamnă, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, se arată în prognoza macroeconomică 2026 - 2029 varianta de primăvară. Tot &i
Pistol (CNAIR): Obiectivul nostru este ca anul acesta să putem circula pe 397 kilometri de autostradă de la București la Pașcani
Antreprenorul român UMB Spedition a început asfaltarea pe primii kilometri ai lotului 3 Mircești - Pașcani și s-a angajat să deschidă circulația pe acest tronson al Autostrăzii Moldovei (A7) până la finalul anului, a anunțat, luni, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie, însă vor staționa în stația Costinești, informează luni CFR Călători. 'Urmare a comunicării primite de la managerul infrastructurii feroviare, CNCF CFR SA, privind redeschiderea circulației pe secția Hm Costinești - Mangalia pe înt
BCR respinge concluziile comunicate de Consiliul Concurenței și le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât și în drept
Banca Comercială Română a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței referitoare la sancționarea sa în cadrul anchetei privind procedura de stabilire a ROBOR, dar nu a primit decizia finală motivată, și respinge 'în mod ferm' concluziile comunicate, pe care le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât ș
Titlurile de stat Tezaur revin cu dobânzi de până la 7,25%; românii au investit peste 1, 8 miliarde lei în ediția precedentă
Românii au investit peste 1,8 miliarde lei în cadrul ediției Tezaur desfășurate în perioada 11 mai - 4 iunie 2026, prin 44.598 de subscrieri, din care peste 346 milioane de lei au fost subscrise prin platforma Ghișeul.ro, informează luni Ministerul Finanțelor. Potrivit unui comunicat al MF, românii pot investi din nou &
Exim Banca Românească va contesta în instanță sancțiunea din investigația ROBOR
Exim Banca Românească a anunțat că va contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței luată în cadrul investigației privind conduita băncilor în procesul de fixing al pieței monetare, susținând că și-a desfășurat activitatea cu respectarea deplină a normelor impuse de Banca Națională a României (BNR). &
Chirițoiu, despre investigația pe ROBOR: După ce publicăm decizia, în baza ei se pot face cereri în procese civile
Oamenii ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după ce va fi redactată decizia Consiliului Concurenței, existând legislație europeană în sensul ăsta, respectiv o directivă privind despăgubirile, a declarat, luni, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.
CONAF: 150 de elevi din 12 școli din Argeș au participat la 'Biblioteca Vie - Pactul pentru Tineri'
Aproximativ 150 de elevi din 12 școli din județul Argeș au participat la 'Biblioteca Vie - Pactul pentru Tineri', eveniment organizat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București - Centrul Universitar Piteșt
BERD sprijină proiectele PPC din Bulgaria, Grecia și România cu un credit de 175 milioane de euro
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat luni că va furniza un împrumut de 175 de milioane de euro grupului elen de utilități Public Energy Corporation (PPC), pentru a sprijini proiecte sale de energie regenerabilă din Bulgaria, Grecia și România, informează un comunicat de presă al instituției financiare.
Apele Române: Acumulările Măneciu și Paltinu au atenuat viituri puternice după ploi de peste 200 l/mp
Acumulările Măneciu și Paltinu au avut un rol esențial în atenuarea a două viituri semnificative formate în urma precipitațiilor abundente din județul Prahova, unde s-au înregistrat cantități de apă de peste 200 l/mp, a anunțat luni Administrația Națională 'Apele Române'. Potrivit instituției, în zona acum
Pistol: Continuă așternerea asfaltului pe ultimii km ai lotului 2 al secțiunii dintre Focșani și Bacău a Autostrăzii Moldovei
Peste 40 de muncitori și aproximativ 20 de utilaje lucrează, pe Autostrada Moldovei, la așternerea stratului asfaltic de legătură pe sectorul Sascut-Berești (județul Bacău), a anunțat, luni, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. 'Continuă așternerea asfaltului pe ultim
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 9%, în aprilie 2026
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,9%, în aprilie 2026, până la 769,1 milioane de lei, de la 706 milioane de lei, în luna precedentă, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 24,8%, la 215,3 milioane de lei, de la 172,5 milioane
ANAF a recuperat peste 18 milioane lei prin e-Licitații
Platforma e-Licitații ANAF a generat încasări de peste 18 milioane de lei la bugetul de stat în primele două luni de la lansare, atât prin valorificarea online a bunurilor sechestrate, cât și prin plata voluntară a datoriilor de către contribuabili, a anunțat Ministerul Finanțelor. Potrivit instituției, de la lansarea platformei, la 30