Chisăliță (AEI): Când Hormuz s-a blocat, nu s-a întrerupt doar o rută comercială, ci un sistem circulator industrial
Blocajul prelungit al strâmtorii Hormuz ar putea declanșa crize economice mondiale în lanț, pe lângă petrol și prețul combustibililor și alte industrii ar putea fi afectate, cum ar fi petrochimia și construcțiile, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
''Dacă Strâmtoarea Hormuz devine un punct de blocaj prelungit, reflexul public este să se gândească la petrol și la prețul combustibililor. Este o reacție firească, dar profund incompletă. Adevărata undă de șoc nu va porni de la pompă, ci din fabrici. Nu lovește prima dată consumatorul, ci producătorul. Iar această diferență schimbă complet natura crizei. Economia modernă nu funcționează pe produse finale, ci pe fluxuri continue de materiale intermediare. Petrolul este doar începutul. Din el derivă petrochimia, iar din petrochimie derivă aproape tot: ambalaje, textile, adezivi, componente, materiale de construcții. Când nodul Hormuz s-a blocat, nu s-a întrerupt doar o rută comercială, ci un sistem circulator industrial'', apreciază specialistul, într-o analiză intitulată ''Crize mondiale care se anunță dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată''.
El spune că ''Hormuz'' este un nod sistemic, nu doar energetic și că importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează.
''Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. Impactul blocajului nu este uniform. El devine critic acolo unde se suprapun trei condiții: dependență mare de Golful Persic, lipsa substituției rapide și stocuri reduse. În acele puncte, piața nu reacționează doar prin scumpiri, ci prin penurii reale. Și exact aceste puncte sunt cele mai puțin vizibile publicului'', arată președintele AEI.
Acesta afirmă că petrochimia este de fapt epicentrul real al șocului generat de Blocarea Strâmtorii Hormuz.
''Dintre toate materiile afectate, metanolul este probabil cel mai subestimat risc. Cu o pondere afectată de până la un sfert din cererea globală, el este fundamental pentru adezivi, rășini, vopsele și o gamă largă de produse industriale. Problema nu este doar volumul, ci faptul că piața globală depinde de fluxuri comerciale active, nu de producție internă. Când aceste fluxuri se rup, efectul este rapid și brutal în sectoarele cu stocuri mici. Adezivii devin mai scumpi sau indisponibili, producția de panouri din lemn scade, iar industria mobilei începe să resimtă presiunea. Nu dispare imediat produsul finit, dar lanțul din spate începe să cedeze'', explică specialistul în energie.
Conform acestuia, polietilena reprezintă punctul critic sistemic. ''Este materialul omniprezent al economiei moderne. Ambalaje, recipiente, folie, logistică - toate depind de ea. Dacă fluxul global este perturbat, problema nu este doar că plasticul se scumpește. Problema este că produsele nu mai pot fi ambalate'', arată Chisăliță.
El adaugă că este o criză a funcționalității economiei, nu doar a costurilor pentru că ''fără ambalaj, nu există distribuție, nu există depozitare, nu există comerț''.
Specialistul mai spune că și PVC-ul și aluminiul adaugă o altă dimensiune crizei și anume rigiditatea.
''În multe aplicații, aceste materiale nu pot fi înlocuite rapid. În construcții, infrastructură sau sectorul medical, specificațiile sunt stricte, iar alternativele sunt limitate. La aluminiu, problema nu este doar cantitatea, ci forma. Economia nu consumă aluminiu brut, ci table, profile, extrudate. Iar aceste forme necesită lanțuri de aprovizionare specializate. Când acestea sunt perturbate, flexibilitatea dispare, iar producția devine imprevizibilă'', apreciază specialistul în energie.
În același timp, bitumul este, în opinia sa, poate cel mai clar exemplu de vulnerabilitate ignorată. ''Nu este spectaculos, nu apare în dezbateri publice, dar fără el infrastructura se oprește. Drumurile nu se mai repară, proiectele sunt amânate, iar efectele devin rapid vizibile politic și economic''.
Sulful, în schimb, reprezintă o amenințare pe termen mediu, dar cu efecte extinse, mai arată Chisăliță. Prin acidul sulfuric, acesta intră în agricultură, minerit, baterii și tratarea apei. Este un punct de convergență între industrie, energie și alimentație. ''Un șoc aici nu produce panică imediată, dar poate destabiliza sisteme întregi în timp'', spune specialistul.
După părerea sa, logistica ''este fragilitatea invizibilă''. ''Pentru metale precum fierul, cuprul sau oțelul, problema nu este lipsa globală, ci sincronizarea. Economia modernă funcționează pe livrări precise. O întârziere de câteva săptămâni poate opri o linie de producție. Aceasta este logica dură a globalizării, nu contează doar dacă există resursa, ci dacă ajunge exact la timp, în forma necesară. Blocarea Hormuz introduce incertitudine în acest sistem. Iar incertitudinea este suficientă pentru a crea disfuncții majore'', trage concluzia Chisăliță.
Potrivit acestuia, șase crize majore sunt inevitabile și care se referă la: energie, ambalaje, alimente, construcții, industria auto, industria medicală. În final, efectele ajung și în tehnologie și energie verde, încetinind tranzițiile economice majore.
''Blocarea Hormuz nu este doar un șoc de piață. Este un test de reziliență pentru o economie globală construită pe fluxuri continue, rapide și fragile. Iar lecția, dacă va fi una, este simplă și incomodă: cele mai mari vulnerabilități nu sunt acolo unde ne uităm, ci acolo unde nu vedem nimic - până când începe să lipsească'', încheie analistul. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Adrian Negrescu: Perioada de instabilitate politică în care intrăm riscă să se traducă într-un adevărat seppuku economic
Perioada de instabilitate politică în care intrăm riscă să se traducă într-un adevărat seppuku economic și asta într-o perioadă în care economia mondială trece prin cea mai gravă criză din ultimii aproape 20 de ani, susține consultantul economic Adrian Negrescu. ''Perioada de instabilitate politică în care
Cel mai mare premiu din istoria Loteriei Române, de aproape 13 milioane de euro, a fost ridicat
Cel mai mare premiu din istoria Loteriei Române, în valoare de 65,969 milioane de lei (aproape 13 milioane de euro), a fost ridicat luni, informează Loteria Română. Câștigătorul este din București, are în jur de 50 de ani și este jucător ocazional la Loto 6/49 și Joker. ''Câștigătorul
România a fost lider în UE la creșterea lucrărilor de construcții în luna februarie
Lucrările de construcții au înregistrat o creștere modestă în Uniunea Europeană, în luna februarie 2026, comparativ cu luna ianuarie 2026, însă România a fost țara cu cel mai puternic avans la acest capitol, cu o creștere de 8,7% de la o lună la alta, arată
România trebuie să ''strângă cureaua'' pentru a evita o criză de tipul celei din Grecia (consilier BNR)
România trebuie să continue consolidarea fiscală și să reducă treptat deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, pentru a evita o criză economică similară celei traversate de Grecia, unde efectele dezechilibrelor au dus la două decenii de stagnare, a declarat luni Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României
Piața auto electrică din România a crescut cu 93% în martie 2026 față de anul trecut (analiză)
Un număr de 1.209 vehicule electrice au fost înmatriculate în martie 2026, cu 93% mai multe față de aceeași lună a anului trecut, conform unei analize de piață realizate de unul dintre cei mai importanți jucători în domeniul mobilității electrice din România. Datele centralizate de Lektri.Co arată că această creștere vi
Bursa de la București a deschis pe roșu prima ședință de tranzacționare a săptămânii; scăderi de peste 1% ale indicilor
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere pe toți indicii ședința de luni, cu un rulaj total în valoare de 20,25 milioane lei (3,97 milioane de euro), după 50 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere
CNAIR demarează de marți Recensământul General de Circulație Rutieră
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) demarează, din 21 aprilie, Recensământul General de Circulație Rutieră, o acțiune de importanță strategică pentru planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport din România. Potrivit unui comunicat al companiei de drumuri, obiectivele principale ale rece
CFA România: Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat poate aduce beneficii reale economiei
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat poate aduce beneficii reale economiei prin venituri importante la bugetul de stat, atât prin vânzarea de acțiuni, cât și prin taxe pe câștiguri și dividende, fără ca statul să piardă controlul asupra companiilor, apreciază Asociația CFA România, într-un punct de vedere transmi
România a securizat finanțări de aproape două miliarde de euro pentru proiecte strategice, după vizita în SUA (ministru)
România a securizat finanțări de aproape două miliarde de euro pentru proiecte strategice din energie, infrastructură și dezvoltare economică, în urma vizitei delegației guvernamentale la Washington și New York, a anunțat luni ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. ''Rezultate concrete și finanțări securizate de 2 miliarde
INHGA: Debitul Dunării la intrarea în țară, în scădere până la 4.400 mc/s în următoarele zile
Debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în scădere în următoarele zile până la valoarea de 4.400 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii aprilie (7.400 mc/s), potrivit prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 18 - 25 aprilie 2026. În a
Regimul hidrotermic, favorabil parcurgerii proceselor vegetative ale speciilor de câmp și pomi-viticole în aproape toată țara
Regimul hidrotermic din aer și sol va fi favorabil parcurgerii proceselor vegetative ale speciilor de câmp și pomi-viticole în aproape toată țara, în următoarele zile, iar în zonele de câmpie, procesele de creștere și dezvoltare ale plantelor vor fi intensificate, îndeosebi pe suprafețele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului,
Bursa de la București a câștigat peste 28 de miliarde de lei la capitalizare în această săptămână
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat peste 28,3 miliarde de lei la capitalizare în această săptămână, în creștere cu aproape 5% față de săptămâna anterioară, în timp ce valoarea schimburilor a urcat cu 37,3 milioane de lei, respectiv 9%, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. În ambele perio
Manole: Schimbăm legislația, închidem robinetul băieților deștepți care folosesc unitățile protejate ca să profite de facilitățile fiscale
Am semnat un ordin prin care echipe mixte de control sunt deja în teren pentru a verifica unitățile protejate autorizate, pentru că până recent nu exista niciun control real al acestor unități ('zero controale'), a anunțat, duminică, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), într-o postare pe
Ministrul Energiei: Nu sunt probleme în aprovizionarea cu carburant, în momentul de față
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, sâmbătă, cu prilejul unei vizite efectuate la centrala electrică Mintia, că, în acest moment, nu sunt probleme în ceea ce privește piața de carburanți din România, precizând că, prin măsurile luate, țara noastră se poziționează mult mai bine decât alte state din Uniunea Europeană.