Guvernul în momentul de față trebuie să se asigure că se reduce riscul de penurie la combustibili, pentru că acest risc există în momentul în care scade prețul, este de părere avocatul Gabriel Biriș.

Invitat la un eveniment dedicat educației financiare pentru studenți, acesta a făcut referire la 'subiectul zilei', respectiv prețul la combustibili, arătând că, în cazul în care se aplică măsura de reducere a accizei, vor scădea veniturile la buget, iar diferența va trebui acoperită din împrumuturi.

'Un lucru pe care vreau să îl discutăm este subiectul zilei pe toată media și probabil și în discuțiile voastre: prețul la combustibil. A crescut prețul la benzină și motorină, de la sub 8 lei la 11. Ne arde la buzunar? Evident că ne arde la buzunar. Sunt foarte multe reproșuri la adresa statului că n-a intervenit să scadă accizele, să scadă TVA-ul, dar hai să ne gândim un pic! Dacă scade acciza, care apropo acum 3 ani era 1,6 lei pe litru la motorină, acum e 2,8, deci a crescut cu 1,2, plus TVA. De ce? Că deficitul ăla, că unii au cheltuit necumpătat și ajunsesem în situația să nu ne mai putem împrumuta. Deci, scade acciza. Ce se întâmplă? Scad veniturile la buget. Avem de unde să plătim această scădere? Din împrumuturi. Astăzi, cheltuielile României, precum dobânda la împrumuturile pe care le-am tot contractat în ultimii ani, este de 3% din PIB, cheltuielile cu educația de 2,8% din PIB. Deci, noi cheltuim pe dobânzi din cauză că guvernanții noștri în ultimii ani s-au întins mai mult decât le e plapuma - nu lor le e frig, nouă ne e frig - mai mult decât pe educație, ceea ce nu-i deloc corect, fiindcă în momentul în care te tot împrumuți, ce faci? Îți amanetezi viitorul', a explicat Biriș.

De asemenea, scăzând acciza, se va reduce prețul, ceea ce va duce la creșterea consumului, deci la un risc de penurie de combustibil.

'L-ați auzit ieri, alaltăieri, pe comisarul european vorbind de pericolul penuriei, pentru că s-au întrerupt niște lanțuri de aprovizionare. Pentru că Europa depinde de importuri, oamenii ăia au zis că trebuie să reducem consumul cam cu 15%. Scazi acciza. Ce se întâmplă atunci când scade prețul unui produs? Crește consumul. Deci, scăderea accizei acum stimulează consumul unui produs la care avem risc de penurie. Are sens? Poate doar pentru Guvern. Și pentru cei care tot cer Guvernului să ia măsuri, să ia măsuri, să ia măsuri, cine va plăti costul împrumuturilor? Noi toți. Eu o să am și un beneficiu că merg cu mașina și îmi scade prețul, dar mulți dintre voi n-aveți mașină, completely unfair', le-a spus Biriș studenților.

În ceea ce privește OUG care plafonează adaosurile comerciale la rafinare, import, distribuție și comerț cu amănuntul la motorină și benzină, avocatul a susținut că această măsură nu a produs niciun efect pe lanțul de import-distribuție, ci doar la rafinare.

'Apropo de educație financiară și de înțelegere a pieței: azi-noapte a intrat în vigoare o ordonanță de urgență care a plafonat adaosurile comerciale la rafinare, import și distribuție și comerț cu amănuntul la motorină și benzină. De ce au plafonat adaosurile comerciale? Pentru că au plecat de la premisa că, domnule, comercianții ăștia sunt speculanți. Numai că adaosurile comerciale s-au comprimat, pentru că a crescut prețul mărfii pe care ei au revândut-o. Și dacă ei păstrau adaosurile de anul trecut riscau să nu mai vândă. Deci, plafonarea adaosului pe lanțul de import-distribuție n-a produs niciun efect, însă a produs efect la rafinare, pentru că rafinăria, în momentul în care nu produce, beneficiază de prețul crescut al produsului lor. Mergeți acum în oraș și o să vedeți! Rafinare în România face o singură companie astăzi. Probabil de poimâine o să mai dea drumul și la rafinăria Rompetrol. Deci, vorbim de Petrom', a explicat el.

Ca urmare a aplicării acestei ordonanțe, prețurile la benzinăriile OMV Petrom au scăzut cu 0,40 lei pe litru.

'Ceilalți n-au putut să scadă. Asta ce face? Înseamnă că noi toți ne vom alimenta mai ieftin, că nu ești nebun să te duci să plătești 0,40 lei în plus când poți să nu-i dai. Păi și ceilalți ce fac? Din ce-și mai plătesc salariile, din ce-și mai plătesc dobânzile la creditele pentru stocul de marfă? Și oare cei care vând acum mai ieftin, cam cât timp o să aibă produsul la vânzare, în condițiile în care toți vor lua de la ei? V-am dat exemplu ăsta să înțelegeți că nu tot ce zboară se mănâncă. Să vă informați din mai multe surse, să înțelegeți, să aveți o gândire critică, să analizați: 'Băi, dar dacă fac asta, ce se întâmplă pe partea ailaltă? Nu cumva ce iau pe mere dau înzecit pe pere?' Să fim prudenți, în perioada următoare se vor mai întâmpla lucruri', a transmis avocatul.

El a reiterat că pericolul acum nu e prețul, ci penuria de combustibil.

'Și eu merg cu mașina și nu-mi place să crească prețul, doamne ferește, că prețul va crește sau va scădea în funcție de ce se întâmplă în piață, nu o putem controla. Noi acoperim din producția internă de țiței consumul de combustibil undeva la 25%, ca să înțelegem, da, depindem de importul de benzină, motorină sau țiței la rafinare, deci va crește, dacă va crește. Dacă continuă Războiul din Golf și strâmtoarea Ormuz nu este cumva eliberată și percepția piețelor e că vor fi probleme și mai mari, prețul va continua să crească. (...) Nu știm să răspundem la asta. Care e pericolul cel mai mare pentru noi și asta pare că mulți nu înțeleg, pericolul nu e prețul, pericolul e lipsa produsului, penuria, să n-avem de unde să-l luăm. (...) Deci, ce trebuie să facă Guvernul acum este să se asigure că se reduce riscul ăsta, căci riscul există', a arătat Gabriel Biriș.

În altă ordine de idei, Biriș a reamintit de explozia prețurilor la gaz, în urmă cu câțiva ani, subliniind că 90% din creșterea de preț s-a dus la bugetul statului.

'Mai țineți minte, în 2022, înainte de a începe războiul în Ucraina, când au explodat prețurile la gaz? Au crescut cam de vreo 7-8 ori, 10 ori, într-un timp foarte scurt. Eu atunci am avut o curiozitate. Cine câștigă din creșterea asta la preț pe producție internă, că noi din fericire la gaz stăm mult mai bine decât la petrol. Noi astăzi avem acoperit spre 90% din consumul intern din producție. După ce o să înceapă să producă Petromul și Romgazul în Marea Neagă în Neptun Deep o să avem excedent. Cine credeți că a câștigat cel mai mult când a crescut prețul de la 100 de lei la 1.000 de lei la mia de metri cubi? Bugetul de stat. 90% din creșterea de preț, adică presupunând, și presupunerea era corectă, costul de producție rămânea constant, deci totul ar fi trebuit să se ducă la producător. S-a dus la producător, numai că din creșterea de preț 80% i-a luat statul printr-o suprataxare, i-a mai luat și redevența 12% și i-a mai luat și impozitul pe profit. Deci, 90% din toată creșterea de preț de atunci s-a adus la buget. Și politicienii noștri ziceau 'O, săracii oameni, dar ei numărau banii', a subliniat el.

Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), a organizat, miercuri, o conferința dedicată educației financiare aplicate, adresată studenților, tinerilor interesați de domeniul financiar-investițional și reprezentanților mediului de afaceri.

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Programului Național de Educație Financiară pentru România - PNEFR.

Conferința și-a propus să creeze un dialog real între mediul academic și mediul de afaceri, cu accent pe înțelegerea mecanismelor financiare, accesul la finanțare, gestionarea riscurilor și dezvoltarea competențelor economice necesare în economia actuală. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Biriș: Când joci la păcănele și pe online, joci cu niște algoritmi făcuți astfel încât să câștige tot timpul

* Vevera (ICI): O investiție bună este un curs în care să înțelegeți ce puteți faceți cu AI