Presiunile asupra sistemului energetic al României sunt în creștere, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, care influențează prețurile la carburanți, gaze și electricitate, iar autoritățile analizează introducerea unor scheme de sprijin pentru industrie, în special pentru consumatorii energo-intensivi, a declarat marți secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.

''Trăim într-o nouă realitate și presiunile pe sistemul energetic al României sunt din ce în ce mai mari. În primul rând avem o presiune nouă, aceasta generată de criza din Orientul Mijlociu, de războiul din Iran, care nu este doar pe carburanți, indirect este și pe piața de electricitate, pentru că nu doar prețurile la carburanți la nivel internațional global au crescut foarte mult, ci și la gazul natural. (...) Următorul pas, pentru electricitate și gaz, va trebui să găsim scheme de sprijin pentru industrie, pentru energo-intensivi. Și aici putem să ne inspirăm din anumite exemple ale Uniunii Europene. Industria oțelului, industria aluminiului, industria fierului, industria petrochimică ne aduc frecvent în discuție modelul italian. Alteori, cel puțin pentru electricitate, modelul francez'', a menționat Cristian Bușoi, la ''Energy Forum - Ediția a XV-a: Piața energiei din România, sub presiunea noii realități''.

Potrivit acestuia, Guvernul analizează, împreună cu Ministerul Economiei, o schemă de sprijin pentru industria energo-intensivă, pe electricitate și gaze, pentru a evita reducerea activității și concedierile, măsură ce va necesita aprobarea Comisiei Europene și a Consiliului Concurenței.

''Ar trebui ca în cel mai scurt timp, împreună Ministerul Economiei și Ministerul Energiei - și evident aprobat de Coaliția de Guvernare și de domnul prim-ministru Bolojan, să venim cu o schemă de sprijin pentru industrie, mai ales pentru industria energo-intensivă pentru că în final va avea tot un efect social. Dacă aceste unități se vor închide, dacă își vor reduce activitatea, chiar dacă nu se închid, asta înseamnă taxe mai puțin la buget, deci mai puțin bani pentru salarii, pensii, sănătate, educație și probleme sociale cu oamenii care vor fi disponibilizați. Ori se închide definitiv, ori își reduc activitatea, asta înseamnă și disponibilizări. La ce ne uităm acum la Ministerul Energiei este să vedem împreună cu Ministerul Economiei cum putem face o schemă de sprijin pe electricitate și pe gaz pentru marii consumatori, care sigur trebuie aprobată de Comisia Europeană, trebuie validată de Consiliul Concurenței. Este evident un ajutor de stat, dar nu am fi prima țară din Europeană'', a adăugat secretarul de stat.

În ceea ce privește consumatorii casnici, Guvernul României a decis să prelungească un fel de schemă de plafonare, un preț controlat pentru consumatorii casnici, care să îi protejeze și în perioada următoare, cel puțin pentru un an de zile, în ciuda avertismentelor și intențiilor de infringement de la nivelul Comisiei Europene, a precizat Bușoi.

Totodată, el a subliniat că România este printre puținele state europene care mai mențin prețul gazelor reglementat pentru populație, iar în condițiile existenței producției interne ar trebui analizată extinderea sprijinului către toți consumatorii casnici și sistemele de încălzire centralizată, nu doar către cei vulnerabili.

''Qatar-ul era un producător important de gaz natural, este astăzi în dificultate în a-și duce la îndeplinire, plus riscurile geopolitice, plus tot ceea ce înseamnă semnale de incertitudine, care, pentru că vorbim de o piață interconectată și de o piață globală, reverberează și către Uniunea Europeană și chiar către România, o țară care este un mare producător de gaz. Dar și gazul natural din România se aliniază la prețul internațional, la prețul european, contractele sunt gândite și în funcție de indicele TTF (Title Transfer Facility). Este o veste relativ bună pentru bugetul României, pentru că din dividentele și suprataxările pe care le aplicăm în sistemul energetic și dividentele de la Romgaz și parțial de la OMV Petrom, bugetul de stat va beneficia de sume sporite. În schimb, este o veste foarte proastă pentru industrie, care își scade competitivitatea, își crește costul de producție, devine din ce în ce mai dificil pentru industria europeană și românească, pentru că industria românească ne interesează, în primul rând, să reziste într-o piață globală'', a explicat secretarul de stat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)