Dumitru Chisăliță: România nu ar trebui să vândă doar energie, ci să devină un pol european de securitate energetică
România nu capitalizează interesul pentru gazele din Marea Neagră, deși are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
'România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanță. Nu ne ține nimeni pe loc. Nu ne blochează nimeni din exterior. Nu suntem marginalizați. Suntem invitați la masă. Problema este că nu avem curajul să vorbim. În ultimele decenii, am fost capabili de două lucruri mari: NATO și Uniunea Europeană. Nu pentru că am fost geniali, ci pentru că am fost forțați să fim serioși. A existat presiune. A existat direcție. A existat un scop clar. După aceea, ne-am întors la starea noastră naturală, improvizație, frică de decizie și reflexul de a nu deranja', susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, 'România este curtată dar nu este un jucător în UE - este o oportunitate pentru alții'.
El a explicat că în fiecare săptămână state europene vin către România (Zelenski, Szijjarto, Fico). 'Nu vin din curtoazie. Vin din nevoie. Au nevoie de acces, de rute, de resurse. Au nevoie de ceea ce noi tratăm cu indiferență. Și totuși, România nu capitalizează. Nu negociază dur. Nu impune condiții. Nu își construiește statutul. Nu vine cu un proiect de țară, cu o strategie diplomatică - nu vrea să iasă din irelevanța și să stea la masa unde se împart banii și se iau decizii. Pentru că statul român suferă de două boli cronice: inerție instituțională și timiditate strategică. Adevărul este simplu, România nu este ignorată. România nu se impune. Aceasta este diferența dintre o țară relevantă și una convenabilă pentru alții (colonie)', notează specialistul.
El susține că există o fereastră istorică, una pe care România nu a mai avut-o de la aderarea la UE. 'Dar, spre deosebire de atunci, nu există un obiectiv impus din exterior. Nu există un calendar. Nu există o presiune care să ne forțeze să ne mișcăm. De data aceasta, trebuie să vrem noi. Astăzi, contextul este mai favorabil decât a fost vreodată după 1989. Europa caută disperată energie. Războiul a schimbat regulile jocului. Granița estică a devenit linie de front geopolitic. Iar România stă pe una dintre cele mai valoroase combinații din regiune: resurse energetice + poziție strategică + apartenență la structuri occidentale. Și ce facem cu asta? Așteptăm. Așteptăm să decidă alții. Așteptăm 'momentul potrivit'. Așteptăm să nu supărăm pe nimeni. Adevărul brutal este că România nu pierde oportunități. Le lasă să expire', avertizează Chisăliță.
Acesta crede că problema reală nu este economică, nu este tehnică, nu este nici măcar geopolitică, ci este una de caracter instituțional. 'Un stat care amână decizii ani de zile nu devine lider regional. Un stat care negociază timid nu devine pivot strategic. Un stat care evită conflictul nu câștigă influență. Geopolitica nu recompensează cumințenia. Recompensează forța și claritatea. Iar România, în loc să fie clară, este confortabil ambiguă. În loc să fie rapidă, este lentă. În loc să fie ambițioasă, este precaută până la paralizie', notează specialistul.
Acesta a atrage atenția că alte nu așteaptă: Polonia își consolidează poziția agresiv, Grecia devine hub energetic, Turcia joacă la mai multe capete și câștigă influență.
'Iar România? România 'analizează'. Analizează până când nu mai rămâne nimic de analizat. Există, însă, o realitate pe care o putem fructifica: România are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică. Nu este o ambiție exagerată. Este o concluzie logică. Dar această poziție nu se primește. Se ia. Se ia prin decizii rapide. Se ia prin proiecte împinse fără scuze. Se ia prin asumarea conflictului atunci când este necesar', susține Chisăliță.
El declară că energia nu este doar vânzarea gazului din Marea Neagră, ci este pol de putere: 'Gazul din Marea Neagră nu este doar o resursă. Este un pol de influență. Nuclearul nu este doar producție. Este stabilitate strategică. Poziția geografică nu este un avantaj pasiv. Este o armă geopolitică - dacă știi să o folosești. România, în acest moment, nu o folosește. Și dacă nu o va face rapid, altcineva va construi în jurul nostru și ne va reduce la rolul de coridor, nu de centru. Asta este alegerea reală, fie devenim nodul prin care trece energia și influenți în Europa, fie rămânem teritoriul prin care trec deciziile altora'.
Chisăliță consideră că nu există variantă de mijloc, nu există 'mai vedem', nu există 'încă nu e momentul'.
'Momentul este acum. Și trece. România nu are nevoie de încă o strategie. Are nevoie de o ruptură de mentalitate. De la frică la asumare. De la reacție la inițiativă. De la periferia Europei la centrul ei. Pentru că, în final, problema nu este dacă putem. Problema este că, până acum, nu am vrut suficient de mult încât să forțăm realitatea în favoarea noastră. Iar istoria nu are răbdare cu statele care ezită. Pentru că energia a devenit, în ultimii ani, principalul instrument de putere strategică în Europa. Crizele succesive au demonstrat că securitatea energetică nu este doar o componentă economică, ci o problemă de suveranitate și stabilitate politică, Asociația Energia Inteligentă propune lansarea unui proiect de țară, derulat de la cel mai înalt nivel România pol de securitate europeană prin energie, notează specialistul..
În opinia sa, un 'pol de securitate europeană prin energie' nu este un slogan, ci un cadru strategic coerent de la cel mai înalt nivel al statului, construit pe patru piloni: autonomia energetică (folosirea resurselor de gaze din Marea Neagră nu doar într-un sens comercial, ci și strategic, extinderea capacităților nucleare, dezvoltarea masivă a regenerabilelor și valorificarea resurselor minerale strategice), infrastructura regională integrată fezabilă și utilizată intens (interconectări fezabile, capacități adecvate de stocare, modernizare rețelelor și poziționarea României ca nod sigur de tranzit pentru Europa Centrală și de Sud-Est), consolidarea parteneriatelor strategice (cooperare aprofundată în cadrul UE și NATO, precum și parteneriate bilaterale pentru investiții majore, cu energie ca pilon central de negociere) și competitivitate economică prin energie accesibilă (industria și reindustrializarea Europei depind de energie predictibilă și stabilă. România poate deveni pentru relocări industriale în cazul în care joacă inteligent avantajul energetic).
În acest moment, susține Chisăliță, ne aflăm într-o fereastră strategică. Între 2026 și 2035, Marea Neagră se va redefini geopolitic, iar Uniunea Europeană va reconfigura politica industrială și energetică. Competiția pentru investiții va fi dură.
'Contractarea comercială a resurselor naturale înaintea unor înțelegeri strategice solide poate reduce capacitatea României de a și fructifica poziția și poate limita opțiunile geopolitice pe termen lung. Semnarea unor acorduri comerciale pe termen lung fără o viziune strategică riscă să transforme țara din potențial pol energetic într-un simplu furnizor de materie primă. Astfel, România poate pierde o oportunitate strategică majoră de a-și consolida poziția ca actor influent în cadrul Uniunii Europene.
Dacă România ratează acest deceniu, resursele vor fi prinse exclusiv în contracte comerciale, iar țara va rămâne un actor periferic într-o regiune unde alții își vor asuma roluri de coordonare. Este, foarte probabil, ultimul moment istoric în care România poate conta în Europa', a concluzionat specialistul. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANM: Vreme în general caldă, cu intervale de ploi pe arii restrânse, în următoarele două săptămâni
Vremea se va menține caldă pe parcursul următoarelor două săptămâni (5 - 18 octombrie), la nivel național, chiar dacă se vor semnala și intervale cu scăderi ale valorile termice maxime, în timp ce precipitațiile vor apărea mai mult local aproape pe întreaga perioadă analizată, relevă prognoza de specialitate, publicată luni de Administrația Național
Kover (MDLPA): Strategia pentru Locuințe din 2022 trebuie actualizată cu nevoile reale din teritoriu
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) dispune de o Strategie Națională pentru Locuințe, elaborată și aprobată în 2022, dar care trebuie actualizată cu nevoile reale din teritoriu, a afirmat, luni, Kover Orsolya Maria, secretar de stat în MDLPA, la un eveniment privind locuințele accesibile. 'Minis
FIDES: România are nevoie de politici publice și de fonduri europene pentru proiecte de locuințe accesibile
Autoritățile, instituțiile europene, sectorul financiar, dezvoltatorii imobiliari și societatea civilă au rolul de a atrage atenția asupra provocărilor legate de locuințele la prețuri accesibile, de a contribui la politici publice eficiente și de a ajuta România să mobilizeze fonduri și finanțări europene pentru proiecte concrete, a declarat, luni, președintele
UNSAR: Doar 17% dintre români spun că ar avea economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru
Doar 17% dintre români declară că ar avea economii suficiente pentru a face față consecințelor financiare ale unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința, potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
Pîslaru: României îi lipsește o viziune coordonată asupra sectorului locuințelor
României îi lipsește, în acest moment, o viziune coordonată asupra sectorului locuințelor, domeniu care se îndreaptă în direcția corectă, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a declarat, luni, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la un evenimen
Codirlașu (CFA Romania): Credem că PIB-ul va rămâne tot în situația actuală; îl estimăm undeva între 0 și 0,5% în 2027
România ar putea înregistra anul viitor o creștere economică cuprinsă între 0 și 0,5%, a declarat, luni, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, la lansarea raportului 'FY 2027 Macroeconomic Outlook' 'Noi credem că PIB-ul va rămâne tot în situația actuală, adică o creștere economic
CCIR: Cifra de afaceri a celor mai performante companii din România se apropie de 300 de miliarde de euro
Aproape 13.000 de companii clasate pe primele 10 poziții în Topul Național al Firmelor 2026 au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 299,47 miliarde euro, în creștere cu 4,34% față de anul anterior, a anunțat Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Cele 12.943 companii activează în șapte domenii de a
Șucu: România a ieșit din criza anilor 2009-2011 cu ajutorul programului 'Prima Casă'
România a ieșit din criza anilor 2009, 2010, 2011 cu ajutorul programului 'Prima Casă', a declarat, luni, Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, la un eveniment de specialitate. 'Indubitabil, în ultima vreme, puterea de cumpărare a familiilor trece printr-o perioadă mai dificilă și odată cu ea, trece
Burnoutul la locul de muncă este o combinație între așteptări foarte ridicate și un grad scăzut de autonomie (diplomat)
Factorul principal care conduce la burnout la locul de muncă este combinația dintre așteptări foarte ridicate asociate cu un grad scăzut de control sau de autonomie, a declarat, luni, într-un eveniment de specialitate, adjunctul șefului misiunii diplomatice a Ambasadei Danemarcei în România, Christoffer Janso. 'Sunt profe
Bursa de Valori București a deschis în creștere ședința de luni
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în creștere ședința de luni, cu un rulaj total în valoare de 25,12 milioane de lei (4,70 milioane de euro), după 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a urcat cu 2,50%, iar indicele BET-Plus, care u
Darău: Sprijinul pentru meșteșuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiții
Sprijinul pentru meșteșuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiții, iar produsele românești trebuie să ajungă pe piață, să creeze contacte de afaceri și să deschidă noi parteneriate, consideră Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. 'Meșteșuguril
Bursa de la București a pierdut în această săptămână aproape șapte miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 6,81 miliarde de lei la capitalizare (-1%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 14,67 milioane de lei (-3,28%), potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 671,79 miliarde de lei, &ici
ONRC: Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 3% în primele opt luni din 2026
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 2,92% în primele opt luni din 2026, până la 37.227, față de 36.171 în perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 7.976 de firme (număr &i
DNSC avertizează asupra unor SMS-uri frauduloase privind anumite sume neachitate pentru parcare
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unor mesaje SMS frauduloase transmise în numele TPARK, prin care utilizatorii sunt informați că ar avea o sumă neachitată pentru parcare. 'Mesajul creează o stare artificială de urgență, susținând că, în cazul întârzierii plății, vor fi
Chisăliță: România, furnizor de gaze ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import
România are o oportunitate strategică prin începutul producției din Neptun Deep, care se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești, dar riscă să rămână cu rolul cel mai prost, acela de furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, de cumpărător de gaze scumpe din import și de colector de bani aproape exclusiv din facturile propriil