Dumitru Chisăliță: România nu ar trebui să vândă doar energie, ci să devină un pol european de securitate energetică
România nu capitalizează interesul pentru gazele din Marea Neagră, deși are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
'România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanță. Nu ne ține nimeni pe loc. Nu ne blochează nimeni din exterior. Nu suntem marginalizați. Suntem invitați la masă. Problema este că nu avem curajul să vorbim. În ultimele decenii, am fost capabili de două lucruri mari: NATO și Uniunea Europeană. Nu pentru că am fost geniali, ci pentru că am fost forțați să fim serioși. A existat presiune. A existat direcție. A existat un scop clar. După aceea, ne-am întors la starea noastră naturală, improvizație, frică de decizie și reflexul de a nu deranja', susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, 'România este curtată dar nu este un jucător în UE - este o oportunitate pentru alții'.
El a explicat că în fiecare săptămână state europene vin către România (Zelenski, Szijjarto, Fico). 'Nu vin din curtoazie. Vin din nevoie. Au nevoie de acces, de rute, de resurse. Au nevoie de ceea ce noi tratăm cu indiferență. Și totuși, România nu capitalizează. Nu negociază dur. Nu impune condiții. Nu își construiește statutul. Nu vine cu un proiect de țară, cu o strategie diplomatică - nu vrea să iasă din irelevanța și să stea la masa unde se împart banii și se iau decizii. Pentru că statul român suferă de două boli cronice: inerție instituțională și timiditate strategică. Adevărul este simplu, România nu este ignorată. România nu se impune. Aceasta este diferența dintre o țară relevantă și una convenabilă pentru alții (colonie)', notează specialistul.
El susține că există o fereastră istorică, una pe care România nu a mai avut-o de la aderarea la UE. 'Dar, spre deosebire de atunci, nu există un obiectiv impus din exterior. Nu există un calendar. Nu există o presiune care să ne forțeze să ne mișcăm. De data aceasta, trebuie să vrem noi. Astăzi, contextul este mai favorabil decât a fost vreodată după 1989. Europa caută disperată energie. Războiul a schimbat regulile jocului. Granița estică a devenit linie de front geopolitic. Iar România stă pe una dintre cele mai valoroase combinații din regiune: resurse energetice + poziție strategică + apartenență la structuri occidentale. Și ce facem cu asta? Așteptăm. Așteptăm să decidă alții. Așteptăm 'momentul potrivit'. Așteptăm să nu supărăm pe nimeni. Adevărul brutal este că România nu pierde oportunități. Le lasă să expire', avertizează Chisăliță.
Acesta crede că problema reală nu este economică, nu este tehnică, nu este nici măcar geopolitică, ci este una de caracter instituțional. 'Un stat care amână decizii ani de zile nu devine lider regional. Un stat care negociază timid nu devine pivot strategic. Un stat care evită conflictul nu câștigă influență. Geopolitica nu recompensează cumințenia. Recompensează forța și claritatea. Iar România, în loc să fie clară, este confortabil ambiguă. În loc să fie rapidă, este lentă. În loc să fie ambițioasă, este precaută până la paralizie', notează specialistul.
Acesta a atrage atenția că alte nu așteaptă: Polonia își consolidează poziția agresiv, Grecia devine hub energetic, Turcia joacă la mai multe capete și câștigă influență.
'Iar România? România 'analizează'. Analizează până când nu mai rămâne nimic de analizat. Există, însă, o realitate pe care o putem fructifica: România are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică. Nu este o ambiție exagerată. Este o concluzie logică. Dar această poziție nu se primește. Se ia. Se ia prin decizii rapide. Se ia prin proiecte împinse fără scuze. Se ia prin asumarea conflictului atunci când este necesar', susține Chisăliță.
El declară că energia nu este doar vânzarea gazului din Marea Neagră, ci este pol de putere: 'Gazul din Marea Neagră nu este doar o resursă. Este un pol de influență. Nuclearul nu este doar producție. Este stabilitate strategică. Poziția geografică nu este un avantaj pasiv. Este o armă geopolitică - dacă știi să o folosești. România, în acest moment, nu o folosește. Și dacă nu o va face rapid, altcineva va construi în jurul nostru și ne va reduce la rolul de coridor, nu de centru. Asta este alegerea reală, fie devenim nodul prin care trece energia și influenți în Europa, fie rămânem teritoriul prin care trec deciziile altora'.
Chisăliță consideră că nu există variantă de mijloc, nu există 'mai vedem', nu există 'încă nu e momentul'.
'Momentul este acum. Și trece. România nu are nevoie de încă o strategie. Are nevoie de o ruptură de mentalitate. De la frică la asumare. De la reacție la inițiativă. De la periferia Europei la centrul ei. Pentru că, în final, problema nu este dacă putem. Problema este că, până acum, nu am vrut suficient de mult încât să forțăm realitatea în favoarea noastră. Iar istoria nu are răbdare cu statele care ezită. Pentru că energia a devenit, în ultimii ani, principalul instrument de putere strategică în Europa. Crizele succesive au demonstrat că securitatea energetică nu este doar o componentă economică, ci o problemă de suveranitate și stabilitate politică, Asociația Energia Inteligentă propune lansarea unui proiect de țară, derulat de la cel mai înalt nivel România pol de securitate europeană prin energie, notează specialistul..
În opinia sa, un 'pol de securitate europeană prin energie' nu este un slogan, ci un cadru strategic coerent de la cel mai înalt nivel al statului, construit pe patru piloni: autonomia energetică (folosirea resurselor de gaze din Marea Neagră nu doar într-un sens comercial, ci și strategic, extinderea capacităților nucleare, dezvoltarea masivă a regenerabilelor și valorificarea resurselor minerale strategice), infrastructura regională integrată fezabilă și utilizată intens (interconectări fezabile, capacități adecvate de stocare, modernizare rețelelor și poziționarea României ca nod sigur de tranzit pentru Europa Centrală și de Sud-Est), consolidarea parteneriatelor strategice (cooperare aprofundată în cadrul UE și NATO, precum și parteneriate bilaterale pentru investiții majore, cu energie ca pilon central de negociere) și competitivitate economică prin energie accesibilă (industria și reindustrializarea Europei depind de energie predictibilă și stabilă. România poate deveni pentru relocări industriale în cazul în care joacă inteligent avantajul energetic).
În acest moment, susține Chisăliță, ne aflăm într-o fereastră strategică. Între 2026 și 2035, Marea Neagră se va redefini geopolitic, iar Uniunea Europeană va reconfigura politica industrială și energetică. Competiția pentru investiții va fi dură.
'Contractarea comercială a resurselor naturale înaintea unor înțelegeri strategice solide poate reduce capacitatea României de a și fructifica poziția și poate limita opțiunile geopolitice pe termen lung. Semnarea unor acorduri comerciale pe termen lung fără o viziune strategică riscă să transforme țara din potențial pol energetic într-un simplu furnizor de materie primă. Astfel, România poate pierde o oportunitate strategică majoră de a-și consolida poziția ca actor influent în cadrul Uniunii Europene.
Dacă România ratează acest deceniu, resursele vor fi prinse exclusiv în contracte comerciale, iar țara va rămâne un actor periferic într-o regiune unde alții își vor asuma roluri de coordonare. Este, foarte probabil, ultimul moment istoric în care România poate conta în Europa', a concluzionat specialistul. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNPP: 882.012 beneficiari de indemnizație socială pentru pensionari, în martie 2026
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în martie 2026, de 882.012 persoane, cu 1.286 mai puține comparativ cu luna anterioară, dintre care 842.773 erau pensionari din sistemul public, iar 39.239 pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii
Pîslaru: După preluarea mandatului, vom asigura transparența și dialogul social, pentru a adopta cea mai bună versiune a Legii Salarizării
Materialul privind Legea salarizării unitare, apărut pe surse, nu este un document oficial, nu reflectă forma finală, și, după preluarea mandatului, vom asigura transparența și dialogul social astfel încât să putem adopta cea mai bună versiune posibilă a acestui act normativ, a transmis, Dragoș Pîslaru, propus pentru a prelua, interimar, funcția de ministru
ONRC: 38.643 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele trei luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în primele trei luni din 2026 cu 15,75% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 38.643 de înmatriculări, din care 21.228 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmatr
ASF: Memorandum de Înțelegere privind cooperarea între autoritățile competente pentru piețele de capital din Europa Centrală și de Sud-Est
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a participat vineri, la Bled (Slovenia), la semnarea unui Memorandum de Înțelegere privind cooperarea între autoritățile competente pentru piețele de capital din Europa Centrală și de Sud-Est, alături de instituțiile similare din Slovenia, Croația, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Macedonia de Nord. &l
ANPC a aplicat amenzi de peste 4,17 milioane lei, în urma controalelor din perioada 20-24 aprilie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a desfășurat, în perioada 20-24 aprilie 2026, acțiuni de control la nivelul întregii țări, în cadrul cărora au fost verificați peste 1.300 de operatori economici, și a aplicat amenzi de peste 4,17 milioane lei. Conform unui comunicat al ANPC, în cadrul acțiunilor de control au fost c
Tarifele de călătorie cu metroul se majorează, de la 1 mai; Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial
Ordinul privind aprobarea tarifelor de călătorie cu metroul a fost publicat, vineri seara, în Monitorul Oficial, noile tarife, mai mari cu circa 40%, urmând să intre în vigoare începând cu 1 mai 2026. Astfel, tariful unei călătorii va crește de la 5 lei la 7 lei, cel pentru două călătorii de la 10 lei la 14 lei și pentru 10 călăto
Bursa de la București a închis pe creștere ultima ședință a săptămânii
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere ultima ședință din această săptămână iar valoarea tranzacțiilor s-a cifrat la 139,8 milioane de lei (27,5 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,12%, pâ
Mediul de afaceri: România nu-și mai permite să amâne reformele necesare pentru înscrierea pe o traiectorie de construcție
România nu-și mai permite să amâne reformele necesare pentru înscrierea pe o traiectorie de construcție, de stabilizare, de restaurare a încrederii și credibilității, susțin mai multe organizații ale mediului de afaceri, într-un apel comun publicat vineri. 'După o perioadă electorală tensionată și prelungită, costisitoare pent
ANRE: Garanția de racordare crește la 20 % din valoarea tarifului de racordare; garanție nouă pentru participarea la licitațiile de alocare de capacitate
Garanția pentru racordare crește de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare și se instituie o garanție nouă pentru participarea la licitațiile de alocare de capacitate, informează Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, printr-un comunicat. În plus, potrivit sursei citate, autorizațiile de înființare nu vor mai pu
Ministrul Finanțelor: Dezvoltarea pieței de capital este una dintre ambițiile strategice ale României
Dezvoltarea pieței de capital reprezintă una dintre ambițiile strategice ale României, în condițiile în care o piață puternică înseamnă mai multe investiții în economie, companii românești care se pot dezvolta și crea locuri de muncă, dar și oportunități pentru cetățeni de a-și valorifica economiile, a declarat, vineri, ministrul Finanțelo
Reprezentant CNCAN, la 40 de ani de la accidentul nuclear: Riscul să avem un nou Cernobîl este zero
Riscul să avem un nou Cernobîl este zero din toate perspectivele, accidentul nuclear de acum 40 de ani reprezentând momentul de cotitură pentru industria nucleară, care a avut o evoluție fantastică din perspectivă tehnologică, dar și din perspectiva comunicării și cooperării internaționale, a declarat, vineri, Petre Min, șef Serviciu interimar la Serviciul Operat
CNIR: O asociere condusă de un constructor român va realiza tronsonul I Moțca-Târgu Frumos al A8
O asociere de firme condusă de un constructor român va construi tronsonul 1 Moțca - Târgu Frumos al Autostrăzii A8, informează Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES. 'De astăzi, toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii A8 Moțca - Iași - Ungheni au constructori, un progres
CONAF: Privatizarea companiilor de stat non-strategice rămâne soluția pentru eficientizarea economiei
Companiile de stat care nu sunt strategice ar trebui privatizate sau restructurate, deoarece actualul model bazat pe numiri politice și costuri ridicate cu personalul nu mai este sustenabil, a declarat, vineri, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. 'În 2016 publicam singura lucrare de referință di
TPBI: Liniile 53 și 331, modificate de luni din cauza lucrărilor la infrastructura de tramvai din nord-vestul Capitalei
Liniile 53 și 331 vor circula pe trasee modificate începând de luni, 27 aprilie, ca urmare a demarării lucrărilor de reabilitare a căii de rulare a tramvaielor de pe Bulevardul Bucureștii Noi, Bulevardul Gloriei și Strada Piatra Morii, a anunțat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI). Potrivit surse
Sarcina fiscală trebuie să depindă de nivelul venitului, și nu de forma juridică sub care acesta este realizat (studiu)
Diferențele de tratament fiscal între venituri similare pot ajunge până la un raport de 7:1, în funcție de forma juridică prin care sunt obținute, iar sarcina fiscală depinde mai degrabă de modul de organizare juridică decât de nivelul veniturilor, potrivit studiului 'Reforma impozitării veniturilor personale. Sarcina fiscală totală în funcț