Dumitru Chisăliță: România nu ar trebui să vândă doar energie, ci să devină un pol european de securitate energetică
România nu capitalizează interesul pentru gazele din Marea Neagră, deși are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
'România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanță. Nu ne ține nimeni pe loc. Nu ne blochează nimeni din exterior. Nu suntem marginalizați. Suntem invitați la masă. Problema este că nu avem curajul să vorbim. În ultimele decenii, am fost capabili de două lucruri mari: NATO și Uniunea Europeană. Nu pentru că am fost geniali, ci pentru că am fost forțați să fim serioși. A existat presiune. A existat direcție. A existat un scop clar. După aceea, ne-am întors la starea noastră naturală, improvizație, frică de decizie și reflexul de a nu deranja', susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, 'România este curtată dar nu este un jucător în UE - este o oportunitate pentru alții'.
El a explicat că în fiecare săptămână state europene vin către România (Zelenski, Szijjarto, Fico). 'Nu vin din curtoazie. Vin din nevoie. Au nevoie de acces, de rute, de resurse. Au nevoie de ceea ce noi tratăm cu indiferență. Și totuși, România nu capitalizează. Nu negociază dur. Nu impune condiții. Nu își construiește statutul. Nu vine cu un proiect de țară, cu o strategie diplomatică - nu vrea să iasă din irelevanța și să stea la masa unde se împart banii și se iau decizii. Pentru că statul român suferă de două boli cronice: inerție instituțională și timiditate strategică. Adevărul este simplu, România nu este ignorată. România nu se impune. Aceasta este diferența dintre o țară relevantă și una convenabilă pentru alții (colonie)', notează specialistul.
El susține că există o fereastră istorică, una pe care România nu a mai avut-o de la aderarea la UE. 'Dar, spre deosebire de atunci, nu există un obiectiv impus din exterior. Nu există un calendar. Nu există o presiune care să ne forțeze să ne mișcăm. De data aceasta, trebuie să vrem noi. Astăzi, contextul este mai favorabil decât a fost vreodată după 1989. Europa caută disperată energie. Războiul a schimbat regulile jocului. Granița estică a devenit linie de front geopolitic. Iar România stă pe una dintre cele mai valoroase combinații din regiune: resurse energetice + poziție strategică + apartenență la structuri occidentale. Și ce facem cu asta? Așteptăm. Așteptăm să decidă alții. Așteptăm 'momentul potrivit'. Așteptăm să nu supărăm pe nimeni. Adevărul brutal este că România nu pierde oportunități. Le lasă să expire', avertizează Chisăliță.
Acesta crede că problema reală nu este economică, nu este tehnică, nu este nici măcar geopolitică, ci este una de caracter instituțional. 'Un stat care amână decizii ani de zile nu devine lider regional. Un stat care negociază timid nu devine pivot strategic. Un stat care evită conflictul nu câștigă influență. Geopolitica nu recompensează cumințenia. Recompensează forța și claritatea. Iar România, în loc să fie clară, este confortabil ambiguă. În loc să fie rapidă, este lentă. În loc să fie ambițioasă, este precaută până la paralizie', notează specialistul.
Acesta a atrage atenția că alte nu așteaptă: Polonia își consolidează poziția agresiv, Grecia devine hub energetic, Turcia joacă la mai multe capete și câștigă influență.
'Iar România? România 'analizează'. Analizează până când nu mai rămâne nimic de analizat. Există, însă, o realitate pe care o putem fructifica: România are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică. Nu este o ambiție exagerată. Este o concluzie logică. Dar această poziție nu se primește. Se ia. Se ia prin decizii rapide. Se ia prin proiecte împinse fără scuze. Se ia prin asumarea conflictului atunci când este necesar', susține Chisăliță.
El declară că energia nu este doar vânzarea gazului din Marea Neagră, ci este pol de putere: 'Gazul din Marea Neagră nu este doar o resursă. Este un pol de influență. Nuclearul nu este doar producție. Este stabilitate strategică. Poziția geografică nu este un avantaj pasiv. Este o armă geopolitică - dacă știi să o folosești. România, în acest moment, nu o folosește. Și dacă nu o va face rapid, altcineva va construi în jurul nostru și ne va reduce la rolul de coridor, nu de centru. Asta este alegerea reală, fie devenim nodul prin care trece energia și influenți în Europa, fie rămânem teritoriul prin care trec deciziile altora'.
Chisăliță consideră că nu există variantă de mijloc, nu există 'mai vedem', nu există 'încă nu e momentul'.
'Momentul este acum. Și trece. România nu are nevoie de încă o strategie. Are nevoie de o ruptură de mentalitate. De la frică la asumare. De la reacție la inițiativă. De la periferia Europei la centrul ei. Pentru că, în final, problema nu este dacă putem. Problema este că, până acum, nu am vrut suficient de mult încât să forțăm realitatea în favoarea noastră. Iar istoria nu are răbdare cu statele care ezită. Pentru că energia a devenit, în ultimii ani, principalul instrument de putere strategică în Europa. Crizele succesive au demonstrat că securitatea energetică nu este doar o componentă economică, ci o problemă de suveranitate și stabilitate politică, Asociația Energia Inteligentă propune lansarea unui proiect de țară, derulat de la cel mai înalt nivel România pol de securitate europeană prin energie, notează specialistul..
În opinia sa, un 'pol de securitate europeană prin energie' nu este un slogan, ci un cadru strategic coerent de la cel mai înalt nivel al statului, construit pe patru piloni: autonomia energetică (folosirea resurselor de gaze din Marea Neagră nu doar într-un sens comercial, ci și strategic, extinderea capacităților nucleare, dezvoltarea masivă a regenerabilelor și valorificarea resurselor minerale strategice), infrastructura regională integrată fezabilă și utilizată intens (interconectări fezabile, capacități adecvate de stocare, modernizare rețelelor și poziționarea României ca nod sigur de tranzit pentru Europa Centrală și de Sud-Est), consolidarea parteneriatelor strategice (cooperare aprofundată în cadrul UE și NATO, precum și parteneriate bilaterale pentru investiții majore, cu energie ca pilon central de negociere) și competitivitate economică prin energie accesibilă (industria și reindustrializarea Europei depind de energie predictibilă și stabilă. România poate deveni pentru relocări industriale în cazul în care joacă inteligent avantajul energetic).
În acest moment, susține Chisăliță, ne aflăm într-o fereastră strategică. Între 2026 și 2035, Marea Neagră se va redefini geopolitic, iar Uniunea Europeană va reconfigura politica industrială și energetică. Competiția pentru investiții va fi dură.
'Contractarea comercială a resurselor naturale înaintea unor înțelegeri strategice solide poate reduce capacitatea României de a și fructifica poziția și poate limita opțiunile geopolitice pe termen lung. Semnarea unor acorduri comerciale pe termen lung fără o viziune strategică riscă să transforme țara din potențial pol energetic într-un simplu furnizor de materie primă. Astfel, România poate pierde o oportunitate strategică majoră de a-și consolida poziția ca actor influent în cadrul Uniunii Europene.
Dacă România ratează acest deceniu, resursele vor fi prinse exclusiv în contracte comerciale, iar țara va rămâne un actor periferic într-o regiune unde alții își vor asuma roluri de coordonare. Este, foarte probabil, ultimul moment istoric în care România poate conta în Europa', a concluzionat specialistul. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Intotero: Prioritatea mea este ca oamenii să nu mai rămână fără apă
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, s-a aflat luni la barajele Paltinu și Măneciu, pentru o întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor responsabile de gestionarea acumulării și de alimentarea cu apă a populației. Conform unui comunicat al MMAP, în urma întâlnirii, s-a decis constitui
Reducerea prețului la energie, eliminarea IMCA și acordarea voucherelor de vacanță, printre măsurile propuse premierului de IMM România
Reprezentanții IMM ROMANIA au participat luni la o întâlnire de lucru cu prim-ministrul României, Luca Niculescu, printre măsurile propuse de aceștia numărându-se reducerea prețurilor la energie, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și acordarea de vouchere de vacanță de minimum 1.600-2.000 lei pe an.
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de tranzacționare de luni
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe aproape toți indicii ședința de luni, iar valoarea tranzacțiilor s-a cifrat la 72,08 milioane de lei (13,48 milioane de euro), din care 55,71 milioane lei (10,42 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de
CAIR propune Guvernului un Pact pentru Producția din România
Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) susține măsuri concrete pentru stimularea producției, investițiilor și creșterii valorii adăugate în economia națională, și propune Guvernului un Pact pentru Producția din România: 'Producem, procesăm, reinvestim în România'. CAIR a particip
MADR: Deficitul comercial cu alimente și animale vii s-a redus cu 13,5%, în primele șapte luni din 2026
Deficitul comercial al României cu alimente și animale vii s-a redus cu 13,5% în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, exporturile au crescut cu 8,1%, până la aproximativ 4,5 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au diminuat cu 1,4%, la circa 6,7 miliarde de euro, informează Ministerul Agricul
SAPE: Corpul de Control al prim-ministrului nu a identificat prejudicii legate de activitatea companiei
Corpul de Control al prim-ministrului nu a identificat prejudicii legate de activitatea Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), fiind formulate constatări și recomandări privind activitatea, procedurile interne și fundamentarea deciziilor investiționale, susțin reprezentanții companiei, într-un comunicat. Ac
CONAF: Protecția juridică nu poate deveni pretext pentru noi obligații impuse antreprenorilor
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) cere reconsiderarea formei actuale a propunerii legislative care introduce obligația ca anumite contracte să fie redactate de avocați, atrăgând atenția asupra riscurilor introducerii unor noi obligații pentru companii fără o justificare riguroasă a necesității și a efectelor acestora.
Concordia: Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, de la 1 ianuarie 2027,trebuie făcută fără amânări și fără înlocuitori
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027 trebuie făcută fără amânări și fără înlocuitori, iar accelerarea rambursărilor de TVA, promisă în programul de guvernare, are nevoie de un termen ferm, susține Confederația Patronală Concordia. Reprezentanții patronatelor au prezentat, luni, premier
Anchetă la Biroul Vamal de Frontieră Aeroport Otopeni Călători, după dispariția a circa 700.000 de euro
Autoritatea Vamală Română (AVR) a sesizat Poliția și a declanșat un control intern după ce a constatat dispariția unei sume de aproape 700.000 de euro, reținută de către lucrătorii vamali, în ianuarie 2026, și ulterior depozitată în incinta Biroului Vamal de Frontieră Aeroport Otopeni Călători. 'Banii fuseseră reținuți la 9 ianuarie 2026,
Ministrul adjunct de externe din Sri Lanka: 1.107 cetățeni srilankezi au solicitat regularizarea șederii în România
Un număr de 1.107 cetățeni srilankezi au depus cereri de regularizare a șederii în România în perioada 26 aprilie - 29 iunie 2026, potrivit informațiilor primite de Ambasada Sri Lankăi la București, a declarat ministrul adjunct al afacerilor externe și al ocupării forței de muncă în străinătate din Sri Lanka, Arun Hemachandra, într-un in
APIA va avea în 2029 un portal unic destinat fermierilor, care va asigura simplificarea procedurilor administrative
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va dezvolta un portal unic destinat fermierilor, care va facilita accesul la informațiile și serviciile instituției și va sprijini gestionarea digitală a documentelor aferente cererilor de plată, petițiilor și altor înscrisuri. Potrivit unui comunicat al instituției, conferința de
Ministerul Finanțelor propune prelungirea măsurilor de limitare a creșterii prețurilor la carburanți până la 31 ianuarie 2027
Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei au elaborat un proiect de hotărâre privind prelungirea situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere până la 31 ianuarie 2027, în vederea menținerii măsurilor de protecție pentru limitarea creșterii prețurilor la carburanți, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor.
BNS: Portabilitatea competențelor în Europa trebuie să protejeze lucrătorii și să nu accelereze exodul forței de muncă din România
Blocul Național Sindical (BNS) susține simplificarea recunoașterii calificărilor profesionale în Uniunea Europeană, dar avertizează că portabilitatea competențelor trebuie să fie însoțită de garanții pentru lucrători, de implicarea partenerilor sociali și de măsuri care să limiteze pierderea forței de muncă înalt calificate din România.
Modificări temporare în circulația trenurilor CFR Călători pentru efectuarea unor lucrări între stațiile Tapia-Lugoj
Circulația trenurilor va înregistra modificări temporare în perioada 20 - 26 noiembrie, ca urmare a efectuării unor lucrări la infrastructura feroviară între stațiile Tapia - Lugoj, informează luni CFR Călători. Astfel, în perioada 20 - 25 noiembrie 2026, la trenul IR 72 București Nord - Craiova - Caransebeș - Timișoara
ICI București: Cooperarea româno-japoneză se poate realiza prin proiecte de cercetare, testarea soluțiilor AI și transferul tehnologic către industrie
Cooperarea dintre România și Japonia se poate realiza prin proiecte comune de cercetare, testarea soluțiilor de inteligență artificială și transferul tehnologic către industrie, arată ICI București - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, într-o postare publicată luni pe