Dumitru Chisăliță: România nu ar trebui să vândă doar energie, ci să devină un pol european de securitate energetică
România nu capitalizează interesul pentru gazele din Marea Neagră, deși are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
'România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanță. Nu ne ține nimeni pe loc. Nu ne blochează nimeni din exterior. Nu suntem marginalizați. Suntem invitați la masă. Problema este că nu avem curajul să vorbim. În ultimele decenii, am fost capabili de două lucruri mari: NATO și Uniunea Europeană. Nu pentru că am fost geniali, ci pentru că am fost forțați să fim serioși. A existat presiune. A existat direcție. A existat un scop clar. După aceea, ne-am întors la starea noastră naturală, improvizație, frică de decizie și reflexul de a nu deranja', susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, 'România este curtată dar nu este un jucător în UE - este o oportunitate pentru alții'.
El a explicat că în fiecare săptămână state europene vin către România (Zelenski, Szijjarto, Fico). 'Nu vin din curtoazie. Vin din nevoie. Au nevoie de acces, de rute, de resurse. Au nevoie de ceea ce noi tratăm cu indiferență. Și totuși, România nu capitalizează. Nu negociază dur. Nu impune condiții. Nu își construiește statutul. Nu vine cu un proiect de țară, cu o strategie diplomatică - nu vrea să iasă din irelevanța și să stea la masa unde se împart banii și se iau decizii. Pentru că statul român suferă de două boli cronice: inerție instituțională și timiditate strategică. Adevărul este simplu, România nu este ignorată. România nu se impune. Aceasta este diferența dintre o țară relevantă și una convenabilă pentru alții (colonie)', notează specialistul.
El susține că există o fereastră istorică, una pe care România nu a mai avut-o de la aderarea la UE. 'Dar, spre deosebire de atunci, nu există un obiectiv impus din exterior. Nu există un calendar. Nu există o presiune care să ne forțeze să ne mișcăm. De data aceasta, trebuie să vrem noi. Astăzi, contextul este mai favorabil decât a fost vreodată după 1989. Europa caută disperată energie. Războiul a schimbat regulile jocului. Granița estică a devenit linie de front geopolitic. Iar România stă pe una dintre cele mai valoroase combinații din regiune: resurse energetice + poziție strategică + apartenență la structuri occidentale. Și ce facem cu asta? Așteptăm. Așteptăm să decidă alții. Așteptăm 'momentul potrivit'. Așteptăm să nu supărăm pe nimeni. Adevărul brutal este că România nu pierde oportunități. Le lasă să expire', avertizează Chisăliță.
Acesta crede că problema reală nu este economică, nu este tehnică, nu este nici măcar geopolitică, ci este una de caracter instituțional. 'Un stat care amână decizii ani de zile nu devine lider regional. Un stat care negociază timid nu devine pivot strategic. Un stat care evită conflictul nu câștigă influență. Geopolitica nu recompensează cumințenia. Recompensează forța și claritatea. Iar România, în loc să fie clară, este confortabil ambiguă. În loc să fie rapidă, este lentă. În loc să fie ambițioasă, este precaută până la paralizie', notează specialistul.
Acesta a atrage atenția că alte nu așteaptă: Polonia își consolidează poziția agresiv, Grecia devine hub energetic, Turcia joacă la mai multe capete și câștigă influență.
'Iar România? România 'analizează'. Analizează până când nu mai rămâne nimic de analizat. Există, însă, o realitate pe care o putem fructifica: România are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică. Nu este o ambiție exagerată. Este o concluzie logică. Dar această poziție nu se primește. Se ia. Se ia prin decizii rapide. Se ia prin proiecte împinse fără scuze. Se ia prin asumarea conflictului atunci când este necesar', susține Chisăliță.
El declară că energia nu este doar vânzarea gazului din Marea Neagră, ci este pol de putere: 'Gazul din Marea Neagră nu este doar o resursă. Este un pol de influență. Nuclearul nu este doar producție. Este stabilitate strategică. Poziția geografică nu este un avantaj pasiv. Este o armă geopolitică - dacă știi să o folosești. România, în acest moment, nu o folosește. Și dacă nu o va face rapid, altcineva va construi în jurul nostru și ne va reduce la rolul de coridor, nu de centru. Asta este alegerea reală, fie devenim nodul prin care trece energia și influenți în Europa, fie rămânem teritoriul prin care trec deciziile altora'.
Chisăliță consideră că nu există variantă de mijloc, nu există 'mai vedem', nu există 'încă nu e momentul'.
'Momentul este acum. Și trece. România nu are nevoie de încă o strategie. Are nevoie de o ruptură de mentalitate. De la frică la asumare. De la reacție la inițiativă. De la periferia Europei la centrul ei. Pentru că, în final, problema nu este dacă putem. Problema este că, până acum, nu am vrut suficient de mult încât să forțăm realitatea în favoarea noastră. Iar istoria nu are răbdare cu statele care ezită. Pentru că energia a devenit, în ultimii ani, principalul instrument de putere strategică în Europa. Crizele succesive au demonstrat că securitatea energetică nu este doar o componentă economică, ci o problemă de suveranitate și stabilitate politică, Asociația Energia Inteligentă propune lansarea unui proiect de țară, derulat de la cel mai înalt nivel România pol de securitate europeană prin energie, notează specialistul..
În opinia sa, un 'pol de securitate europeană prin energie' nu este un slogan, ci un cadru strategic coerent de la cel mai înalt nivel al statului, construit pe patru piloni: autonomia energetică (folosirea resurselor de gaze din Marea Neagră nu doar într-un sens comercial, ci și strategic, extinderea capacităților nucleare, dezvoltarea masivă a regenerabilelor și valorificarea resurselor minerale strategice), infrastructura regională integrată fezabilă și utilizată intens (interconectări fezabile, capacități adecvate de stocare, modernizare rețelelor și poziționarea României ca nod sigur de tranzit pentru Europa Centrală și de Sud-Est), consolidarea parteneriatelor strategice (cooperare aprofundată în cadrul UE și NATO, precum și parteneriate bilaterale pentru investiții majore, cu energie ca pilon central de negociere) și competitivitate economică prin energie accesibilă (industria și reindustrializarea Europei depind de energie predictibilă și stabilă. România poate deveni pentru relocări industriale în cazul în care joacă inteligent avantajul energetic).
În acest moment, susține Chisăliță, ne aflăm într-o fereastră strategică. Între 2026 și 2035, Marea Neagră se va redefini geopolitic, iar Uniunea Europeană va reconfigura politica industrială și energetică. Competiția pentru investiții va fi dură.
'Contractarea comercială a resurselor naturale înaintea unor înțelegeri strategice solide poate reduce capacitatea României de a și fructifica poziția și poate limita opțiunile geopolitice pe termen lung. Semnarea unor acorduri comerciale pe termen lung fără o viziune strategică riscă să transforme țara din potențial pol energetic într-un simplu furnizor de materie primă. Astfel, România poate pierde o oportunitate strategică majoră de a-și consolida poziția ca actor influent în cadrul Uniunii Europene.
Dacă România ratează acest deceniu, resursele vor fi prinse exclusiv în contracte comerciale, iar țara va rămâne un actor periferic într-o regiune unde alții își vor asuma roluri de coordonare. Este, foarte probabil, ultimul moment istoric în care România poate conta în Europa', a concluzionat specialistul. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Buget de 500 de milioane de euro pentru capacități de producere a energiei din surse de energie solară, cu stocare
Ministerul Energiei a lansat un apel, cu un buget de 500 de milioane de euro, care vizează sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice. Apelul se va derula online în sistemul informatic al Agenție
CONAF: România trece la taxa pe kilometru pentru transportul greu; infrastructura trebuie să țină pasul
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția asupra unui decalaj critic în calendarul de operaționalizare a sistemului TollRo, în condițiile în care aplicarea efectivă a tarifului rutier calculat în funcție de distanța parcursă începe la 1 octombrie 2026, iar interoperabilitatea sistemului românesc cu sisteme
Buzoianu: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii; 400 de milioane de lei pentru stocare
Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a semnat Ordinul cu ghidul venit de la Administrația Fondului de Mediu pentru programul de baterii, 400 de milioane de lei fiind alocate pentru stocare. 'De final de săptămână: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii! 400 de milioane de lei pentru st
Coman (ACA): România nu mai exportă miere din cauza prețului scăzut cu care vin China și Ucraina
Producția de miere a României anul acesta o putem plasa sub jumătate dintr-un an obișnuit, cu un număr normal de familii de albine, undeva între 10 și 15.000 de tone, suficientă dacă ne gândim la consumul intern și la faptul că nu mai exportăm din cauza prețurilor scăzute pe piața europeană și mondială cu care vine mierea din China și din Ucraina, a
(P) Bani pentru belele în concediu. Viva Credit a tractat gratuit pe A2 mașinile clienților rămași în drum
Viva Credit a încheiat recent campania de vară „Bani pentru belele în concediu”, în care a oferit clienților săi un beneficiu de tractare gratuită pe autostrada A2, între București și Constanța. Conceptul campaniei integrate a avut la bază o continuare a poveștii „Bani pentru belele”, care a luat naștere încă din 2025
ANSVSA: 1,3 milioane de vaccinuri vor fi administrate gratuit în vederea deblocării exporturilor de ovine și caprine
Planul de Acțiune transmis, vineri, Comisiei Europene pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine prevede, printre altele, administrarea diferențiată a 1,3 milioane de vaccinuri obținute cu titlu gratuit de la forul european, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Potrivit unui comunicat de presă a
Nazare: România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN
România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN și pot avea mai multă greutate în dezbaterile despre regulile fiscale, taxare și competitivitatea Europei, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o
Ajutorul de stat de 15 euro/familia de albine se transformă în ajutor de minimis; inițiativa legislativă, agreată de Ministerul Agriculturii
România este a treia țară din Europa ca efectiv de familii de albine și producție de miere și încercăm prin toate posibilitățile să susținem fiecare sector al agriculturii, în special sectorul apicol, cu care trebuie să vă spun că ne mândrim, a declarat, vineri, Maria Toma, director general al Direcției de Politice Agricole din Ministerul Agriculturii
UPDATE Buzoianu: Administrația Bazinală Jiu a aruncat pe fereastră aproximativ 10 milioane de lei; raportul de control a ajuns la Parchet
Administrația Bazinală de Apă Jiu a plătit aproximativ 10 milioane de lei către Romsilva din cauza unor erori și întârzieri legate de proiectul de apărare împotriva inundațiilor a municipiului Craiova, iar raportul Corpului de Control a fost trimis Parchetului General, a declarat, vineri, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'A
România, economie mai mare și riscuri diferite față de 2008 (analiză)
România este în prezent o economie mult mai mare decât în 2008, însă are o datorie publică mai ridicată și vulnerabilități diferite, într-un context financiar global mai dificil, la 18 ani de la prăbușirea Lehman Brothers, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România. Conform unui comunicat al comp
Coman (ACA): Piața mierii la nivel de UE și la nivel mondial practic ne strânge de gât; trebuie mărit consumul în România
Piața mierii la nivel de Uniune Europeană și la nivel mondial practic ne strânge de gât și trebuie să găsim cumva debușeul ca să se majoreze cât mai mult consumul pe cap de locuitor pe care îl are România, iar consumatorul să știe că ia un produs bun direct de la producător și, astfel, lanțul de aprovizionare se micșorează și prețul rămâne
ANPIS: Numărul taților care primesc indemnizația maximă pentru creșterea copilului a crescut cu peste 32%
Numărul mediu lunar al taților care au beneficiat de indemnizația maximă pentru creșterea copilului, de 8.500 de lei, a crescut cu 32,4% în 2025, la 1.964, de la 1.483 în anul precedent, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). 'Datele privind perioada 2024-2025 arată nu doar evoluția număr
Parcul auto de vehicule electrice din România a ajuns la 74.541 de unități (analiză)
Parcul auto electric din România a ajuns la un total estimat de 74.541 de vehicule 'verzi' active, arată datele incluse într-o analiză de specialitate, publicată vineri. Potrivit statisticii oficiale, consultate de Lektri.Co, în luna august 2026 au fost înmatriculate 1.278 de vehicule electrice, dintre care 1.16
Consiliul Concurenței a autorizat preluarea unor active ale Azomureș SA de către SNGN Romgaz SA
Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care SNGN Romgaz SA intenționează să preia unele active de la Azomureș SA, confirm unui comunicat de presă al instituției. Tranzacția vizează preluarea activelor utilizate în producția îngrășămintelor chimice și a produselor industriale ale Azomureș SA, precum și a contractelor și s
Mititelu (ASF): Gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie a locuinței este de 26%;rațional este să avem aproape de 100%
Gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie a locuinței este de cel mult 26%, deși rațional este să avem aproape de 100%, însă până la fapte intervin mulți alți factori, unii administrativ-operaționali, a declarat, vineri, într-o conferință de specialitate, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Sorin Mititelu.