Fermierii din România se confruntă astăzi cu accesul la finanțare, care este extrem de complicat, și cu modul în care se împarte venitul pe filiera de produs, în condițiile în care filiere de produs care să funcționeze sunt foarte puține, spre deloc, a declarat, vineri, Alina Crețu, director executiv, Forumul APPR, la o conferință de profil.

'Provocările majore astăzi sunt cel puțin două pentru fermierii din România și anume faptul că accesul la finanțare este unul extrem de complicat. Venim după câțiva ani în care situația în agricultură a fost nu grea, ci foarte grea, cu condiții climatice extreme și cu o fluctuație a prețurilor, volatilitate a pieței pe care foarte puțini dintre noi au reușit să le gestioneze, pentru că nici acolo lucrurile nu sunt de negestionat, dar sunt extrem de greu. Și în contextul acesta accesul la bani este fie foarte greu, fie foarte scump. Vedem astăzi, mai mult ca niciodată, ferme foarte mari care își anunță insolvența sau chiar falimentul, vedem decizii radicale în ceea ce privește utilizarea inputurilor în agricultură. Am avut o discuție cu fermierii noștri, sunt foarte mulți dintre ei care vor renunța anul acesta complet la a utiliza îngrășăminte. Este o realitate. De ce se întâmplă asta? Nu ține nici de statul român 100%, nu ține nici de decizia fermierului, dar aceasta este situația de fapt. Există categorii de fermieri care vor avea de suferit și astfel va fi impactată nu ferma și ferma medie din România, ci întreaga economie. Acesta este un aspect', a explicat Crețu.

Un alt aspect, a continuat ea, este legat de modul în care funcționează agricultura din România, modul în care sunt procesate datele, modul în care fermierii sunt analizați pe diferite sectoare și modul în care se împarte venitul pe filiera aceasta de produs.

'Da, trebuie să avem încredere, dar deocamdată este foarte greu să ai încredere în această filieră de produs care nu aduce la masă toți actorii, de la producătorii de inputuri ai căror clienți suntem noi, fermierii, până la zona de procesare și zona de retail. Astăzi, în România, cu adevărat filiere de produs care să funcționeze sunt foarte puține, aproape spre deloc. Puțin în zona de pasăre, puțin în zona de lapte, extrem de puțin în zona de cereale, dar lucrurile trebuie să avanseze', a transmis Alina Crețu.

Ea a făcut referire și la impactul pe care l-a avut în agricultura românească războiul din Ucraina și presiunea asupra prețului cerealelor.

'Trebuie să știm că noi, de exemplu, suntem una dintre organizațiile care au susținut în mod direct poziția și tot ceea ce a făcut România pentru a ajuta - și am făcut noi înșine - pentru a susține atât colegii noștri fermieri din Ucraina, cât și pe cetățenii acestei țări care sunt încercați de lucruri atât de groaznice (...), dar în același timp trebuie să înțelegem impactul pe care acest război l-a avut în România pentru fermierii din România. Fără să vrem, noi, cel puțin o jumătate din țară, ducem acest război al cerealelor, care este o realitate. Impactul asupra prețurilor și impactul asupra modului în care a funcționat agricultura de la război încoace este unul major și asta trebuie să avem în vedere până la acordurile celelalte', a susținut reprezentanta Forumului APPR.

În ceea ce privește acordul Mercosur, Alina Crețu a reiterat că acesta nu a fost discutat, negociat și analizat la nivelul României.

'Noi am făcut solicitări, noi, ca organizații de fermieri, cel puțin de vreo doi ani tot transmitem poziții. Nu au fost mese rotunde, nu au fost discuții, nu a fost dezbătut cu adevărat acest acord Mercosur și care ar fi impactul asupra României. Deci, consultări publice cu mediul asociativ nu au existat. Acesta este un lucru trist și de aici vine poate și acel răspuns pe care l-am dat destul de brusc mai devreme. Neîncrederea. Nu că lucrurile s-ar fi schimbat foarte mult, nu că pentru Europa nu este important un astfel de acord. Este important. Toate aceste acorduri vor aduce și plusvaloare în Uniunea Europeană, dar cu ce preț și cât de pregătiți suntem?', a transmis aceasta.

Potrivit acesteia, fermierii din estul Europei nu sunt la fel de pregătiți precum cei din vest, iar aceștia din urmă nu vor fi atât de afectați de acest acord, deși la prima vedere așa pare.

'Nu suntem la fel de pregătiți fermierii din România, fermierii din estul Europei la fel cum, poate, sunt pregătiți colegii noștri din alte zone. Chiar dacă la prima vedere pare că ai noștri colegi din zona de vest, de exemplu, a Europei, ar fi mai afectați, pentru că au produse cu valoare adăugată, foarte multe produse de origine controlată, produse care ar putea fi impactate de prețul mai scăzut al unor produse similare care ar veni din aceste zone ale lumii, pot să vă spun că lucrurile nu sunt chiar așa. Noi am fost în călătorii de studiu, am văzut, am discutat, sunt modele după care ne-am inspirat în America de Sud. Dacă vreți să facem o comparație reală, cum arată acum agricultura din România și din estul Europei păi cred că se aseamănă mai degrabă cu o parte din agricultura din Argentina, din Brazilia și atunci noi ne vom bate pe aceleași piețe din bazinul european cu o concurență căreia nu putem să-i facem față. Altele sunt costurile de producție, altele sunt avantajele competitive ale colegilor noștri fermieri din America de Sud și poate trebuia gândit un pic mai mult și negociat un pic mai mult decât atât, pentru că nu suntem convinși că la distanță de un buton și un enter lucrurile se pot stopa dacă se văd sincope majore pe lanțul acesta de aprovizionare cu produse din America de Sud', a adăugat Crețu.

Decidenți din sectorul agricol, reprezentanți ai autorităților și experți în politici economice s-au reunit, vineri, la conferința 'România în noul context global - Oportunități și riscuri economice, agricole și comerciale', organizată de G4Food.ro și Economedia.ro. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Dumitru (MADR): România are 700.000 de agricultori care depun cerere unică de plată; doar 76.000 au o formă de organizare fiscală

* Sectorul cărnii de vită în acordul Mercosur înseamnă o friptură de vită pe an de persoană în UE (ambasador)