Motorina va atinge, în România, pragul de 10 lei/litru și va avea un preț mare tot timpul anului, chiar dacă războiul din Iran s-ar încheia mâine, apreciază președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi.

'În prezent, petrolul se tranzacționează în jurul valorii de aproximativ 110-112 USD/baril, iar motorina pe piețele internaționale se situează în jurul valorii de 1.150 -1.180 USD pe tonă. În baza trendurilor estimate (țiței Brent, motorină ARA), prețul super optimist, estimat la motorină la pompele din România, în situația teoretică în care începând de mâine războiul s-ar opri și prețul produselor petroliere ar scădea la nivelul prețului previzionat pentru țiței și motorină a fi atins în anul 2026 înaintea războiului din Iran (87 USD/baril pentru petrol și 850 USD/tonă pentru motorină), rămâne unul ridicat pe tot parcursul anului 2026. Chiar dacă s-ar opri războiul și prețul țițeiului ar scădea creșterea de preț la pompă nu s-ar opri. Prețul motorinei ar crește continuu încă minimum 3 săptămâni, depășind prețul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea prețului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a prețului la pompă la motorină, până la sfârșitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/litru', susține specialistul.

Potrivit acestuia, există momente în economie când statul trebuie să intervină, nu pentru a controla piața, ci pentru a preveni distorsiuni majore care lovesc direct economia reală.

'Piața motorinei din România se află exact într-un astfel de moment, iar strategia actuală a autorităților - așteptarea pasivă ca piața să se autoregleze - riscă să producă efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale obținute pe termen scurt. Simulările arată că în absența oricărei intervenții a statului român, în ipoteza opririi creșterii prețului țițeiului/motorinei de pe bursele internaționale, prețul motorinei la pompă tot ar putea atinge pragul psihologic de 10 lei/litru în luna aprilie 2026, urmând ca spre finalul anului 2026 să rămână în jurul valorii de 9 lei/litru. Acest paradox nu este rezultatul unei simple disfuncții de piață, ci al structurii fiscale și comerciale a prețului carburantului. În România, prețul unui litru de motorină este format aproximativ din patru componente majore. Doar 32-38% reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA reprezintă încă 19% din prețul final. Restul este constituit din costuri de distribuție, logistică și marjele comerciale. În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere', explică Chisăliță.

În viziunea șefului AEI, luna aprilie este momentul în care cererea de motorină în agricultură crește abrupt, cu 20% până la 40%, față de media anuală, pe fondul mai multor operațiuni specifice domeniului, respectiv semănatul, pregătirea solului și aplicarea fertilizanților.

'În paralel, sectorul transporturilor intră într-o perioadă de activitate intensă, iar construcțiile accelerează odată cu încălzirea vremii. Rezultatul este o presiune suplimentară pe piața motorinei exact în momentul în care fermierii au cea mai mare nevoie de combustibil. Aici apare problema fundamentală a strategiei actuale a autorităților. Agricultura este unul dintre puținele sectoare economice cu elasticitate foarte redusă la prețul combustibilului. Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină. Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, sezonul agricol este compromis. În România, agricultura utilizează anual aproximativ 1,5 - 2 miliarde de litri de motorină. La un preț de 9,5 lei/litru, costul combustibilului pentru sectorul agricol poate depăși 15-18 miliarde lei anual, o sumă uriașă pentru o industrie cu marje de profit relativ reduse și cu risc ridicat datorită condițiilor meteorologice. În aceste condiții, există două scenarii probabile pentru România: reducerea suprafețelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole. Ambele conduc inevitabil la scăderea producției agricole', notează sursa citată.

Chisăliță subliniază că, în acest context, creșterea puternică a prețului motorinei va avea un efect multiplicator asupra întregii economii.

Astfel, costurile logistice cresc, prețurile alimentelor se majorează, proiectele de construcții devin mai scumpe, iar 'într-o economie deja vulnerabilă la inflație, acest mecanism poate adăuga creșteri între 5% și 10% la prețurile finale ale unor bunuri și servicii'.

'Paradoxal, statul este unul dintre puținii beneficiari direcți ai acestei situații. Pe măsură ce prețul motorinei crește, crește automat și venitul din TVA. De exemplu, la un preț de 8 lei/litru, TVA încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă prețul mediu în anul 2026 este de circa 9,5 lei/litru, TVA crește la aproximativ 1,64 lei/litru. Diferența de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanțiale. Având în vedere consumul anual de aproximativ 8-9 miliarde de litri de motorină în România, această diferență poate aduce la buget aproximativ 500 milioane de euro în plus în anul 2026. Din punct de vedere contabil, aceasta pare o veste bună pentru finanțele publice. Din punct de vedere economic însă, este o iluzie. Beneficiul fiscal pe termen scurt este depășit de pierderile economice pe termen mediu. Dacă producția agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile pot depăși 1-1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă costurile indirecte generate de inflație și de creșterea generalizată a costurilor de producție în economie, de sărăcirea populației. Astfel, statul ar putea câștiga câteva sute de milioane de euro din taxe, dar economia ar putea pierde de câteva ori mai mult', este de părere expertul în energie.

Președintele AEI avertizează asupra faptului că strategia de a aștepta ca piața să se autoregleze poate funcționa pentru produse obișnuite, însă pentru un combustibil care influențează direct agricultura, transportul și inflația, abordarea este riscantă. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)