Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 850 de milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11,01 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025, a anunțat, vineri, Ministerul Finanțelor.

Conform sursei citate, este prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019.

Această evoluție reflectă o consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună și o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice.

'Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare. Este esențial că am reușit să creștem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menținut un control strict asupra cheltuielilor curente. Aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în același timp, cu moderație și responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menținută pe tot parcursul anului, inclusiv prin bugetul pe 2026, pe care îl vom finaliza curând. Prioritatea noastră rămâne managementul eficient al finanțelor publice și asigurarea surselor de creștere în economie, atât prin implementarea pachetului de măsuri de relansare, cât și prin finanțarea investițiilor din fonduri europene și PNRR, care reprezintă motorul de creștere sustenabilă a economiei românești', a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit MF, veniturile totale au însumat 55,12 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în creștere cu 17,9% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,25 puncte procentuale (pp), din care 0,22 pp provin din veniturile curente - cu precădere impozit pe salarii și venit, precum și TVA.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 miliarde lei, înregistrând o creștere de 31,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+59,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție pozitivă au fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,7%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (6,1%). Evoluția acestei categorii de venituri este influențată de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe
pentru calculator începând cu 1 ianuarie 2025.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 18,46 miliarde lei, în creștere cu 8,2% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Dinamica acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, inclusiv un transfer efectiv la pilonul II
de pensii mai ridicat față de cel realizat în ianuarie 2025.

Încasările nete din TVA au înregistrat 13,06 miliarde lei, în creștere cu 23,9% (an/an). Dinamica a fost influențată de acelerarea încasărilor brute din TVA (25% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut (4,73 miliarde lei în ianuarie 2026, comparativ cu 3,76 miliarde lei în ianuarie 2025).

Veniturile din accize au însumat 3,67 miliarde lei, consemnând o creștere de 7,0% (an/an), susținută de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accize pentru produsele energetice (+11,7%) și pentru produsele din tutun (3,3%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 5,21 miliarde lei, în creștere cu 28,2%. Acestea includ și sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 2,28 miliarde lei, în creștere cu 33,9% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile totale au fost în sumă de 54,27 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 6% (an/an). De asemenea, exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, acestea au înregistrat o scădere cu 0,3 puncte procentuale față de ianuarie 2025, de la 3,0% din PIB la 2,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 13,54 miliarde lei, în scădere cu 0,47 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada
2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut la același nivel, respectiv 0,7% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 6,51 miliarde lei, în scădere cu 11,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,54 miliarde lei, în scădere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,74 miliarde lei în creștere cu 2,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 0,71 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători.

Alte cheltuieli au fost de 0,78 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, și alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 2,4 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 3,62 miliarde lei, din care 72,22% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că a confirmat împreună cu reprezentanții Comisiei Europene ținta de deficit bugetar de aproximativ 6% pe care România și-a propus-o pentru acest an și că țara noastră va respecta angajamentele asumate pentru corectarea traiectoriei de deficit.

Potrivit datelor MF, execuția bugetului general consolidat în anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB.AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)