AEI: Realitatea climatică arată necesitatea unor investiții masive în infrastructură hidrotehnică
Realitatea climatică arată necesitatea unor investiții masive în infrastructura hidrotehnică deși mesajele publice oscilează între minimizarea investițiilor și declararea lor drept 'prioritate', arată o analiză semnată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) sub titulatura: 'Apa, energia și adevărul. Testul maturității administrative!'
'Realitatea climatică arată că urgența nu mai poate fi amânată. Dincolo de declarații, datele ultimilor 20 de ani sunt greu de ignorat. România se confruntă mai frecvent cu episodul sever de: caniculă extremă, inundații majore, perioade prelungite de secetă, blackout-uri energetice în țări din Europa, alunecări de teren. Impactul economic și social estimativ este semnificativ: inundații (medie anuală) - 100-200 milioane euro; inundații severe (2005/2010/2024) - 0,065 - 1,5 miliarde euro; 20-70 de decese; secetă (agricultură, energie etc.) - 0,8 - 1,5 miliarde euro; zeci sau sute de mii de familii afectate; alunecări de teren - aproximativ 0,3 miliarde euro', se spune în analiza transmisă duminică AGERPRES.
Conform sursei citate, cifrele justifică fără echivoc necesitatea unor investiții masive în infrastructură hidrotehnică pentru că 'nu vorbim despre un lux sau despre o ambiție industrială, ci despre protecția vieții, a proprietății, a securității energetice și alimentare'.
Președintele AEI amintește că, din anul 2024, a subliniat că urgența imediată pentru România nu este exclusiv reducerea emisiilor de carbon - obiectiv esențial pe termen mediu și lung - ci implementarea rapidă a unor planuri de amenajare hidrotehnică pentru: prevenirea inundațiilor și alunecărilor de teren, acumularea apei în perioadele ploioase pentru utilizare în secetă, asigurarea apei pentru populație și agricultură, producerea de energie electrică stabilă și curată.
'Green Deal este o strategie de transformare structurală pe termen lung. România, însă, are nevoie simultan de măsuri de adaptare imediată. Adaptarea nu poate fi amânată până la finalizarea tranziției energetice', consideră Chisăliță.
El susține că, în prezent, se conturează o incoerență de viziune la nivel decizional. 'Mesajele publice din ultimele luni oscilează între minimizarea investițiilor hidrotehnice și hidroenergetice și declararea lor drept 'prioritate', fără ca această schimbare de poziție să fie însoțită de un cadru strategic coerent', afirmă specialistul, care face o trecere în revistă a declarațiilor publice.
Astfel, pe 11 septembrie 2025, ministrul Mediului afirma că 'aceeași capacitate de producție a unor hidrocentrale ar putea fi realizată prin parcuri solare, cu costuri de opt ori mai mici', sugerând implicit inutilitatea sau cel puțin ineficiența investițiilor hidroenergetice aflate în curs de finalizare. În aceeași zi, însă, se susținea că în cazul amenajărilor hidroenergetice nefinalizate 'Hidroelectrica nu a făcut nimic greșit', dar că 'totul se va face doar legal' pe durata mandatului.
Pe 19 februarie 2026, discursul se schimbă: 'avem nevoie de amenajări hidrotehnice', 'este o prioritate să construim baraje', chiar dacă 'nu avem încă scenarii pregătite'. În paralel, se anunță necesitatea creșterii prețului apei industriale, cu asigurarea că populația nu va resimți majorarea deoarece 'marjele de profit ale operatorilor ar trebui coborâte'.
'Avem sau nu avem nevoie de baraje? Nu există nimic pregătit, dar trebuie să crească prețurile?', se întreabă retoric Chisăliță.
Conform acestuia, succesiunea de mesaje ridică o problemă de fond: lipsa unei narațiuni consecvente și asumate.
'Iar când justificarea majorării costurilor este construită pe ideea că 'trebuie scăzute profiturile, celor care vor fi obligați să achite prețuri mai mari ale apei industriale', intrăm pe un teren al populismului economic. Legea 31/1990 este clară: 'societatea comercială este o structură organizată a cărei scop este generarea de profit'. A sugera că ajustarea administrativă a marjelor este soluția pentru finanțarea investițiilor publice echivalează cu transferarea responsabilității statului către mediul privat (înclusiv mediul privat al statului), fără o dezbatere despre costuri și beneficii', mai arată președintele AEI.
Potrivit calculelor asociației, ponderea apei industriale în prețul final este estimată la: hidroenergie - 3,5%, energie nucleară - 0,01%, pâine - 0,01% - 0,04%, carne - 0,004% - 0,011%, apă menajeră - 0,7% - 1,4%.
Astfel, chiar și în scenariul dublării prețului apei industriale, impactul estimat pentru o familie de patru persoane ar fi de aproximativ 124 lei pe an, reprezentând o creștere agregată de aproximativ 0,01% din coșul minim de consum anual.
'Dacă aceste cifre sunt corecte, atunci întrebarea devine inevitabilă: De ce trebuie să fim populiști și nu sinceri? Dacă investițiile sunt necesare - iar datele privind dezastrele naturale arată că sunt - atunci societatea trebuie să știe clar: costul real, cine îl suportă, care este intervalul de timp de finalizare, care sunt benefice cuantificabile, ce garanții există că proiectele vor fi finalizate. A ascunde costurile în spatele unei retorici anti-profit nu consolidează încrederea publică. Dimpotrivă, o erodează', a adăugat Chisăliță.
El consideră că adevărata problemă este dacă sunt finalizate aceste construcții sau sunt abandonate din nou?
'România are un istoric dureros al proiectelor începute și abandonate la 80-90% grad de realizare. Amenajări hidroenergetice începute acum 40 de ani stau și astăzi neterminate, generând costuri fără beneficii. Provocarea reală nu este dacă avem nevoie de baraje. Răspunsul, în contextul climatic actual, este evident: da, avem nevoie de infrastructură modernă, adaptată riscurilor tot mai frecvente', mai spune specialistul.
Acesta adaugă că provocarea reală este dacă: vom avea scenarii clare și fundamentate științific?; vom respecta mediul fără a bloca dezvoltarea amenajărilor?; vom asigurarea finanțării transparente?; vom duce investițiile până la capăt?
'Coerența politicii publice înseamnă asumare, nu oscilație. Înseamnă transparență, nu populism. Înseamnă planificare strategică, nu reacție emoțională la cicluri mediatice. România are nevoie de baraje, de acumulări, de sisteme moderne de gestionare a apei. Dar are nevoie și de un discurs onest: despre costuri, despre responsabilități și despre timp. Pentru că, în final, întrebarea nu este doar 'avem sau nu nevoie de baraje?'.
Întrebarea este dacă avem maturitatea administrativă și politică de a construi consecvent ceea ce e declarat prioritar', încheie Chisăliță analiza. AGERPRES/(AS - editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Următoarele 6-12 luni ar putea aduce o polarizare tot mai mare între companii (analiză)
Următoarele 6-12 luni vor accentua diferențele dintre companiile din România, în condițiile în care firmele cu o situație financiară solidă, lichidități suficiente și costuri bine controlate ar putea profita de această perioadă pentru a câștiga clienți și cotă de piață, în timp ce societățile cu datorii ridicate, profitabilitate redusă ș
CNPP: 12.003 de beneficiari de pensii de serviciu, în septembrie 2026
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în luna septembrie a acestui an, de 12.003 de persoane, cu opt mai multe față de luna precedentă, din care 7.934 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai
Chisăliță: Prioritățile mele sunt să trecem cu bine peste sezonul rece și să protejăm consumatorii vulnerabili
Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, și-a propus, pentru perioada imediat următoare, să ia măsurile necesare în domeniul energiei peste sezonul rece, să protejeze consumatorii vulnerabili și să găsească soluții concrete pentru combaterea sărăciei energetice. ''Prioritățile mele imediate sunt să trecem cu bine peste sezon
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 3%, în august 2026
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 2,9%, în august 2026, până la 630,6 milioane de lei, de la 612,8 milioane de lei, în luna precedentă, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Arieratele de
Noi trageri loto duminică; report la Noroc de 1,51 milioane de lei
Noi trageri loto sunt programate duminică, după ce, la tragerile loto de joi, Loteria Română a acordat 23.100 de câștiguri, în valoare totală de 19,78 milioane de lei. Potrivit unui comunicat al Loteriei Române, în urma câștigării, joi, a premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49, compania națională sup
ANSVSA: Vaccinarea ovinelor și caprinelor începe duminică în județele Constanța și Tulcea
Campania de imunizare de urgență a ovinelor și caprinelor începe duminică, 25 octombrie, în județele Constanța și Tulcea, cu o zi mai devreme decât era programat inițial, după ce ultimele tranșe de vaccin din stocurile strategice ale Uniunii Europene au ajuns în România, a anunțat, sâmbătă, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară
CNPP: 885.745 beneficiari de indemnizație socială pentru pensionari, în septembrie 2026
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în septembrie 2026, de 885.745 persoane, cu 652 mai multe comparativ cu luna anterioară, dintre care 850.009 erau pensionari din sistemul public, iar 35.736 pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii
Petrescu (ASF): Reconstrucția Ucrainei, o oportunitate pentru România
Reconstrucția Ucrainei poate contribui la stabilitatea și prosperitatea regiunii, iar pentru România implicarea în acest efort reprezintă o oportunitate, a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la conferința 'Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investments'. 'Reconstr
Transgaz a semnat cu Kawasaki Heavy Industries un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului
Societatea Națională de Transport al Gazelor Naturale NTGN Transgaz SA (Transgaz) și Kawasaki Heavy Industries, Ltd. au semnat marți, la Tokyo, în cadrul celei de a 4 a ediții a Forumului pentru Inovare România - Japonia, un Memorandum de Înțelegere (MoU) prin care stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii e
Cristian Popa (BNR), despre aderarea la zona euro: E un fenomen economic, dar și politic
Aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar și unul politic, iar pentru aceasta este nevoie de eforturi susținute pe toate paliere, a afirmat, vineri, la Sinaia, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR). 'În primul rând, cred că trebuie să spunem că avansul pe drumul aderării la eu
ANAR aplică măsuri de intervenție pentru menținerea debitelor minime pe Dunăre, necesare producției de energie nucleară
Dunărea se situează la minime istorice, fără precedent, iar în prezent se aplică măsuri de suplimentare a debitelor evacuate din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei, pentru menținerea nivelului necesar pentru producția de energie nucleară, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Naționale 'Apele Române' (ANAR), transmis vineri
CONAF: Valoarea adăugată pe persoană ocupată în IMM-urile românești, la jumătate din media europeană
Valoarea adăugată pe persoană ocupată în întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România reprezintă aproximativ jumătate din media europeană, potrivit Raportului de țară al Comisiei Europene din 2026, citat de președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. Deciziile, competențele m
Federația Agro-Star 2022 cere condiții de muncă adecvate și stabilitate profesională pentru salariații APIA
Federația Agro-Star 2022 susține că eforturile angajaților Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), implicați în procesarea cererilor și autorizarea plăților către fermieri, trebuie recunoscute prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, a stabilității profesionale și a respectării drepturilor salariale și de muncă, potrivit unui comunicat al or
Pistol: Lucrările pe cele 4 tronsoane ale autostrăzii Sibiu-Făgăraș au ajuns la stadii fizice cuprinse între 28,01% și 53,49%
Lucrările pe cele patru tronsoane ale Autostrăzii Sibiu - Făgăraș au ajuns la stadii fizice cuprinse între 28,01% și 53,49%, acestea fiind programate să se finalizeze în anul 2028, a notat, vineri, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Autostrada
ASF a lansat un ghid privind asigurările de garanții în achizițiile publice, pentru prevenirea riscurilor contractuale
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a elaborat și publicat un ghid privind asigurările de garanții în procesul de achiziții publice, destinat autorităților contractante și operatorilor economici, pentru prevenirea riscurilor contractuale, a întârzierilor și a blocajelor în derularea investițiilor finanțate din fonduri publice.