AEI: Realitatea climatică arată necesitatea unor investiții masive în infrastructură hidrotehnică
Realitatea climatică arată necesitatea unor investiții masive în infrastructura hidrotehnică deși mesajele publice oscilează între minimizarea investițiilor și declararea lor drept 'prioritate', arată o analiză semnată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) sub titulatura: 'Apa, energia și adevărul. Testul maturității administrative!'
'Realitatea climatică arată că urgența nu mai poate fi amânată. Dincolo de declarații, datele ultimilor 20 de ani sunt greu de ignorat. România se confruntă mai frecvent cu episodul sever de: caniculă extremă, inundații majore, perioade prelungite de secetă, blackout-uri energetice în țări din Europa, alunecări de teren. Impactul economic și social estimativ este semnificativ: inundații (medie anuală) - 100-200 milioane euro; inundații severe (2005/2010/2024) - 0,065 - 1,5 miliarde euro; 20-70 de decese; secetă (agricultură, energie etc.) - 0,8 - 1,5 miliarde euro; zeci sau sute de mii de familii afectate; alunecări de teren - aproximativ 0,3 miliarde euro', se spune în analiza transmisă duminică AGERPRES.
Conform sursei citate, cifrele justifică fără echivoc necesitatea unor investiții masive în infrastructură hidrotehnică pentru că 'nu vorbim despre un lux sau despre o ambiție industrială, ci despre protecția vieții, a proprietății, a securității energetice și alimentare'.
Președintele AEI amintește că, din anul 2024, a subliniat că urgența imediată pentru România nu este exclusiv reducerea emisiilor de carbon - obiectiv esențial pe termen mediu și lung - ci implementarea rapidă a unor planuri de amenajare hidrotehnică pentru: prevenirea inundațiilor și alunecărilor de teren, acumularea apei în perioadele ploioase pentru utilizare în secetă, asigurarea apei pentru populație și agricultură, producerea de energie electrică stabilă și curată.
'Green Deal este o strategie de transformare structurală pe termen lung. România, însă, are nevoie simultan de măsuri de adaptare imediată. Adaptarea nu poate fi amânată până la finalizarea tranziției energetice', consideră Chisăliță.
El susține că, în prezent, se conturează o incoerență de viziune la nivel decizional. 'Mesajele publice din ultimele luni oscilează între minimizarea investițiilor hidrotehnice și hidroenergetice și declararea lor drept 'prioritate', fără ca această schimbare de poziție să fie însoțită de un cadru strategic coerent', afirmă specialistul, care face o trecere în revistă a declarațiilor publice.
Astfel, pe 11 septembrie 2025, ministrul Mediului afirma că 'aceeași capacitate de producție a unor hidrocentrale ar putea fi realizată prin parcuri solare, cu costuri de opt ori mai mici', sugerând implicit inutilitatea sau cel puțin ineficiența investițiilor hidroenergetice aflate în curs de finalizare. În aceeași zi, însă, se susținea că în cazul amenajărilor hidroenergetice nefinalizate 'Hidroelectrica nu a făcut nimic greșit', dar că 'totul se va face doar legal' pe durata mandatului.
Pe 19 februarie 2026, discursul se schimbă: 'avem nevoie de amenajări hidrotehnice', 'este o prioritate să construim baraje', chiar dacă 'nu avem încă scenarii pregătite'. În paralel, se anunță necesitatea creșterii prețului apei industriale, cu asigurarea că populația nu va resimți majorarea deoarece 'marjele de profit ale operatorilor ar trebui coborâte'.
'Avem sau nu avem nevoie de baraje? Nu există nimic pregătit, dar trebuie să crească prețurile?', se întreabă retoric Chisăliță.
Conform acestuia, succesiunea de mesaje ridică o problemă de fond: lipsa unei narațiuni consecvente și asumate.
'Iar când justificarea majorării costurilor este construită pe ideea că 'trebuie scăzute profiturile, celor care vor fi obligați să achite prețuri mai mari ale apei industriale', intrăm pe un teren al populismului economic. Legea 31/1990 este clară: 'societatea comercială este o structură organizată a cărei scop este generarea de profit'. A sugera că ajustarea administrativă a marjelor este soluția pentru finanțarea investițiilor publice echivalează cu transferarea responsabilității statului către mediul privat (înclusiv mediul privat al statului), fără o dezbatere despre costuri și beneficii', mai arată președintele AEI.
Potrivit calculelor asociației, ponderea apei industriale în prețul final este estimată la: hidroenergie - 3,5%, energie nucleară - 0,01%, pâine - 0,01% - 0,04%, carne - 0,004% - 0,011%, apă menajeră - 0,7% - 1,4%.
Astfel, chiar și în scenariul dublării prețului apei industriale, impactul estimat pentru o familie de patru persoane ar fi de aproximativ 124 lei pe an, reprezentând o creștere agregată de aproximativ 0,01% din coșul minim de consum anual.
'Dacă aceste cifre sunt corecte, atunci întrebarea devine inevitabilă: De ce trebuie să fim populiști și nu sinceri? Dacă investițiile sunt necesare - iar datele privind dezastrele naturale arată că sunt - atunci societatea trebuie să știe clar: costul real, cine îl suportă, care este intervalul de timp de finalizare, care sunt benefice cuantificabile, ce garanții există că proiectele vor fi finalizate. A ascunde costurile în spatele unei retorici anti-profit nu consolidează încrederea publică. Dimpotrivă, o erodează', a adăugat Chisăliță.
El consideră că adevărata problemă este dacă sunt finalizate aceste construcții sau sunt abandonate din nou?
'România are un istoric dureros al proiectelor începute și abandonate la 80-90% grad de realizare. Amenajări hidroenergetice începute acum 40 de ani stau și astăzi neterminate, generând costuri fără beneficii. Provocarea reală nu este dacă avem nevoie de baraje. Răspunsul, în contextul climatic actual, este evident: da, avem nevoie de infrastructură modernă, adaptată riscurilor tot mai frecvente', mai spune specialistul.
Acesta adaugă că provocarea reală este dacă: vom avea scenarii clare și fundamentate științific?; vom respecta mediul fără a bloca dezvoltarea amenajărilor?; vom asigurarea finanțării transparente?; vom duce investițiile până la capăt?
'Coerența politicii publice înseamnă asumare, nu oscilație. Înseamnă transparență, nu populism. Înseamnă planificare strategică, nu reacție emoțională la cicluri mediatice. România are nevoie de baraje, de acumulări, de sisteme moderne de gestionare a apei. Dar are nevoie și de un discurs onest: despre costuri, despre responsabilități și despre timp. Pentru că, în final, întrebarea nu este doar 'avem sau nu nevoie de baraje?'.
Întrebarea este dacă avem maturitatea administrativă și politică de a construi consecvent ceea ce e declarat prioritar', încheie Chisăliță analiza. AGERPRES/(AS - editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată
România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr
OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026
Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza
Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025
Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care








