AEI: Realitatea climatică arată necesitatea unor investiții masive în infrastructură hidrotehnică
Realitatea climatică arată necesitatea unor investiții masive în infrastructura hidrotehnică deși mesajele publice oscilează între minimizarea investițiilor și declararea lor drept 'prioritate', arată o analiză semnată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) sub titulatura: 'Apa, energia și adevărul. Testul maturității administrative!'
'Realitatea climatică arată că urgența nu mai poate fi amânată. Dincolo de declarații, datele ultimilor 20 de ani sunt greu de ignorat. România se confruntă mai frecvent cu episodul sever de: caniculă extremă, inundații majore, perioade prelungite de secetă, blackout-uri energetice în țări din Europa, alunecări de teren. Impactul economic și social estimativ este semnificativ: inundații (medie anuală) - 100-200 milioane euro; inundații severe (2005/2010/2024) - 0,065 - 1,5 miliarde euro; 20-70 de decese; secetă (agricultură, energie etc.) - 0,8 - 1,5 miliarde euro; zeci sau sute de mii de familii afectate; alunecări de teren - aproximativ 0,3 miliarde euro', se spune în analiza transmisă duminică AGERPRES.
Conform sursei citate, cifrele justifică fără echivoc necesitatea unor investiții masive în infrastructură hidrotehnică pentru că 'nu vorbim despre un lux sau despre o ambiție industrială, ci despre protecția vieții, a proprietății, a securității energetice și alimentare'.
Președintele AEI amintește că, din anul 2024, a subliniat că urgența imediată pentru România nu este exclusiv reducerea emisiilor de carbon - obiectiv esențial pe termen mediu și lung - ci implementarea rapidă a unor planuri de amenajare hidrotehnică pentru: prevenirea inundațiilor și alunecărilor de teren, acumularea apei în perioadele ploioase pentru utilizare în secetă, asigurarea apei pentru populație și agricultură, producerea de energie electrică stabilă și curată.
'Green Deal este o strategie de transformare structurală pe termen lung. România, însă, are nevoie simultan de măsuri de adaptare imediată. Adaptarea nu poate fi amânată până la finalizarea tranziției energetice', consideră Chisăliță.
El susține că, în prezent, se conturează o incoerență de viziune la nivel decizional. 'Mesajele publice din ultimele luni oscilează între minimizarea investițiilor hidrotehnice și hidroenergetice și declararea lor drept 'prioritate', fără ca această schimbare de poziție să fie însoțită de un cadru strategic coerent', afirmă specialistul, care face o trecere în revistă a declarațiilor publice.
Astfel, pe 11 septembrie 2025, ministrul Mediului afirma că 'aceeași capacitate de producție a unor hidrocentrale ar putea fi realizată prin parcuri solare, cu costuri de opt ori mai mici', sugerând implicit inutilitatea sau cel puțin ineficiența investițiilor hidroenergetice aflate în curs de finalizare. În aceeași zi, însă, se susținea că în cazul amenajărilor hidroenergetice nefinalizate 'Hidroelectrica nu a făcut nimic greșit', dar că 'totul se va face doar legal' pe durata mandatului.
Pe 19 februarie 2026, discursul se schimbă: 'avem nevoie de amenajări hidrotehnice', 'este o prioritate să construim baraje', chiar dacă 'nu avem încă scenarii pregătite'. În paralel, se anunță necesitatea creșterii prețului apei industriale, cu asigurarea că populația nu va resimți majorarea deoarece 'marjele de profit ale operatorilor ar trebui coborâte'.
'Avem sau nu avem nevoie de baraje? Nu există nimic pregătit, dar trebuie să crească prețurile?', se întreabă retoric Chisăliță.
Conform acestuia, succesiunea de mesaje ridică o problemă de fond: lipsa unei narațiuni consecvente și asumate.
'Iar când justificarea majorării costurilor este construită pe ideea că 'trebuie scăzute profiturile, celor care vor fi obligați să achite prețuri mai mari ale apei industriale', intrăm pe un teren al populismului economic. Legea 31/1990 este clară: 'societatea comercială este o structură organizată a cărei scop este generarea de profit'. A sugera că ajustarea administrativă a marjelor este soluția pentru finanțarea investițiilor publice echivalează cu transferarea responsabilității statului către mediul privat (înclusiv mediul privat al statului), fără o dezbatere despre costuri și beneficii', mai arată președintele AEI.
Potrivit calculelor asociației, ponderea apei industriale în prețul final este estimată la: hidroenergie - 3,5%, energie nucleară - 0,01%, pâine - 0,01% - 0,04%, carne - 0,004% - 0,011%, apă menajeră - 0,7% - 1,4%.
Astfel, chiar și în scenariul dublării prețului apei industriale, impactul estimat pentru o familie de patru persoane ar fi de aproximativ 124 lei pe an, reprezentând o creștere agregată de aproximativ 0,01% din coșul minim de consum anual.
'Dacă aceste cifre sunt corecte, atunci întrebarea devine inevitabilă: De ce trebuie să fim populiști și nu sinceri? Dacă investițiile sunt necesare - iar datele privind dezastrele naturale arată că sunt - atunci societatea trebuie să știe clar: costul real, cine îl suportă, care este intervalul de timp de finalizare, care sunt benefice cuantificabile, ce garanții există că proiectele vor fi finalizate. A ascunde costurile în spatele unei retorici anti-profit nu consolidează încrederea publică. Dimpotrivă, o erodează', a adăugat Chisăliță.
El consideră că adevărata problemă este dacă sunt finalizate aceste construcții sau sunt abandonate din nou?
'România are un istoric dureros al proiectelor începute și abandonate la 80-90% grad de realizare. Amenajări hidroenergetice începute acum 40 de ani stau și astăzi neterminate, generând costuri fără beneficii. Provocarea reală nu este dacă avem nevoie de baraje. Răspunsul, în contextul climatic actual, este evident: da, avem nevoie de infrastructură modernă, adaptată riscurilor tot mai frecvente', mai spune specialistul.
Acesta adaugă că provocarea reală este dacă: vom avea scenarii clare și fundamentate științific?; vom respecta mediul fără a bloca dezvoltarea amenajărilor?; vom asigurarea finanțării transparente?; vom duce investițiile până la capăt?
'Coerența politicii publice înseamnă asumare, nu oscilație. Înseamnă transparență, nu populism. Înseamnă planificare strategică, nu reacție emoțională la cicluri mediatice. România are nevoie de baraje, de acumulări, de sisteme moderne de gestionare a apei. Dar are nevoie și de un discurs onest: despre costuri, despre responsabilități și despre timp. Pentru că, în final, întrebarea nu este doar 'avem sau nu nevoie de baraje?'.
Întrebarea este dacă avem maturitatea administrativă și politică de a construi consecvent ceea ce e declarat prioritar', încheie Chisăliță analiza. AGERPRES/(AS - editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Gheorghiu: Instituții publice plătesc chirie unei companii publice pentru a ocupa o clădire publică
România are o companie de stat, Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A, cu 36 de angajați și 4 membri ai consiliului de administrație, al cărei unic obiect de activitate este să închirieze spațiile dintr-o clădire a statului către alte instituții ale statului, afirmă vicepremierul interimar Oana Gheorghiu. 'Caragiale ar fi foarte
Miruță a demis-o pe directoarea CENAFER, Anna-Maria Dudas, în urma controlului de la sediul instituției
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a revocat-o din funcția de director general al Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER) pe Anna-Maria Dudas, în urma unui control efectuat la sediul instituției. 'Am semnat astăzi ordinul de revocare din funcția de director general al Centrului Național de Calificare și Ins
Angajații instituțiilor finanțate din venituri proprii vor putea primi sporuri de până la 20%
Personalul autorităților și instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii va putea beneficia de o diferențiere a salariilor, prin acordarea unui spor de până la 20% din salariul de bază, în funcție de specificul activității desfășurate și de calitatea acesteia, conform
Vameșii care lucrează cu surse generatoare de radiații vor beneficia de un spor de până la 10% (proiect)
Funcționarii publici din cadrul Autorității Vamale Române (AVR), care își desfășoară activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, pot beneficia de un spor pentru condiții periculoase de până la 10% din salariul de bază, diferențiat pe categorii de risc radiologic, potrivit
ANRE, ASF și ANCOM vor beneficia de un indice anual de competitivitate la stabilirea salariilor (proiect)
Personalul din cadrul ANRE, ASF și ANCOM va beneficia de un indice anual de competitivitate utilizat la determinarea salariului de bază, conform proiectului actualizat al noii
Gradațiile corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă majorează între 2,5% și 7,5% salariul de bază (proiect)
Proiectul legii salarizării prevede șase gradații pentru vechimea în muncă iar majorările salariului de bază/indemnizației de încadrare vor fi cuprinse între 2,5% pentru cei cu peste 15 ani vechime și 7,5% pentru vechime între 3 și 5 ani, reiese din proiectul actualizat al Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, publicat vineri
Noua variantă a legii salarizării dublează sporul pentru proiectele europene la primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de CJ
Sporul pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene și primarii și viceprimarii care implementează proiecte finanțate din fonduri europene a crescut de la 20% la 40%, conform
Proiectul revizuit al Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicat
Forma actualizată a proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicată pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).
ASF și autoritatea de reglementare financiară din China discută direcții de cooperare în supravegherea financiară
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Administrația Națională de Reglementare Financiară (NFRA) din Republica Populară Chineză au discutat, vineri, direcții de cooperare în domeniul reglementării și supravegherii sectorului financiar nebancar, precum și principalele evoluții și provocări din domeniul supravegherii financiare, a anunțat președintele ASF, Alexa
Agenția Domeniilor Statului - reorganizare a parcului auto prin achiziția a 4 autoutilitare de teren
Agenția Domeniilor Statului va achiziționa 4 autoutilitare de teren, echipamente necesare pentru cartografierea și inventarierea terenurilor degradate ale statului ce vor fi transformate în zone de accelerare pentru energie regenerabilă. Guvernul a aprobat, în ședința din această săptămână, o Hotărâre ce modifică anexa nr.3 la HG 30/201
Pîslaru: Valoarea maximală a proiectului legii salarizării este de 7,3% din PIB
Proiectul privind noua Lege a salarizării poate ajunge la o valoare maximală de 7,3% din PIB și o masă salarială de 12,1 miliarde de lei, a declarat, vineri, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la finalul dezbaterii de la Palatul Cotroceni pe tema acestei legi. 'Ministerul Muncii, împreună cu echipa Băncii Mondiale, a derulat 14 sesi
VIDEO Pistol: Stadiul lucrărilor pe secțiunea Cornetu-Tigveni a A1 se apropie de 15%
Stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea 3 Cornetu-Tigveni a Autostrăzii Sibiu-Pitești (A1) se apropie de 15%, iar extinderea fronturilor de lucru depinde de obținerea Acordului Revizuit de Mediu, a anunțat, vineri, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. 'Autostrada Sibiu-Pitești (#A1), secțiunea 3 (Cornetu-Tigveni): stadiul fizic se apropie de 15%!
Furnizorii de servicii digitale din UE vor avea noi obligații în legătură cu probele electronice, în procedurile penale (analiză)
Furnizorii de servicii digitale de pe teritoriul Uniunii Europene (UE) vor trebui ca, din 18 august 2026, să răspundă direct ordinelor emise de către autoritățile judiciare ale statelor-membre privind divulgarea sau conservarea de probe electronice, în caz contrar sancțiunile pecuniare ar putea ajunge până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel
România, printre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți judecători
Uniunea Europene (UE) avea, în anul 2024, o medie de 15,7 judecători la 100.000 de locuitori, în scădere de la 17,7 judecători la 100.000 de locuitori, în anul 2014, arată datele publicate, vineri, de Eurostat cu ocazia Zilei justiției penale internaționale. Potrivit statisticii europene, în rândul statelor-membre
Rata anuală a inflației în România, de peste trei ori mai mare decât media UE în iunie (Eurostat)
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a scăzut până la 2,9%, în luna iunie, de la un nivel de 3,3% în mai, dar România este, din nou, țara cu cea mai ridicată valoare a acestui indicator, cu un avans anual al prețurilor de 9,2%, arată datele publicate, vineri, de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).