România este raiul iazurilor piscicole, cel puțin pe hârtie, dar în realitate este raiul craterelor, în condițiile în care dintre cele 1.200 de avize de gospodărire a apelor, doar puțin de 10% au fost realizate în ultimii zece ani, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

'România, practic, astăzi este raiul pe hârtie, cel puțin al iazurilor piscicole. În realitate, însă, România este mai degrabă raiul craterelor. Ce avem noi în ultimii 10 ani de zile? Sunt 1.200 de avize de gospodărire a apelor care au fost date pentru amenajări de iazuri piscicole. Mai puțin de 10% dintre aceste iazuri piscicole care au fost avizate există efectiv în teren, deci aproape 102 astfel de obiective au fost realizate în ultimii zece ani. Dacă este să ne uităm la cine a obținut aceste avize de gospodărire a apelor cu scopul de a face iazuri piscicole, vedem că sunt constructori, de cele mai multe ori firme constructoare care se ocupă de construcții, care sunt interesate să-și desfășoare această activitate de iaz piscicol exact în apropierea terenurilor unde au loc și investițiile în infrastructură. De la bun început ar trebui să spunem faptul că există un interes legitim al constructorilor de a obține aceste agregate minerale, pietrișul practic, ca să poată să fie folosit în construcții. Este legitim să obțină astfel de materiale, altfel nu pot realiza aceste lucrări, dar în același timp, în momentul în care 1.200 de iazuri sunt create pe hârtie, dar în practică ajung să fie realizate doar 10%. Asta înseamnă că de acolo au fost luate agregatele minerale, dar la final nu s-a ajuns să se realizeze efectiv și punerea în siguranță și măsurile de mediu care ar fi trebuit să fie implementate', a explicat Buzoianu.

Potrivit șefei de la Mediu, asemenea exploatări ajung să fie, de cele mai multe ori, cratere abandonate, exploatări abandonate și 'sunt un pericol inclusiv pentru destabilizarea solului, pentru regimul hidro-geologic, inclusiv afectează pânza freatică'.

'Am avut zone în care comunitățile s-au trezit că nu mai aveau apă în fântâni din cauza acestor exploatări și de balastiere, dar și de iazuri piscicole în apropierea acestor infrastructuri. Au existat cazuri în care au fost afectate aceste lucrări de iazurile piscicole care s-au desfășurat mult prea excesiv în zona respectivă. Atenție, noi în ultimii 10 ani vorbim oficial de 230 de milioane mc de agregate extrase prin iazuri piscicole, dar în realitate la controalele care au fost realizate de către autoritățile de mediu în zonele respective, a reieșit foarte clar că, de fapt, această cantitate era mult peste. Deci, se exploata cu depășirea perimetrelor care erau date pentru avizele respective (...) În practică, au fost date amenzi pentru astfel de cazuri', a susținut ministra de resort.

Buzoianu a adăugat că, pe viitor, sunt avute în plan aplicarea unor măsuri mai drastice în privința nerespectării legislației din domeniu.

'Ce urmează să facem mai departe, pentru că am descoperit această practică care de fapt era o practică paravan... Vor trebui să fie făcute niște condiții mult mai stricte. În primul rând vrem să modificăm legislația ca să nu se mai poată prelungi ani de zile, cum se întâmplă astăzi. Gaterele acestea să poată să aibă autorizații și peste zece ani de zile. Avem sute de autorizații care au fost date chiar din 2015 începând și până în momentul de față. În continuare sunt folosite pentru exploatarea balastului fără să fie creat în acea zonă un iaz piscicol, așa cum s-a luat autorizația cu zece ani în urmă. Vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizații. De asemenea, vom avea o reglementare mult mai restrictivă pe garanția care trebuie să fie dată. Această garanție este dată la început pentru a putea să fie apoi pus în aplicare un plan, care să readucă terenul respectiv la situația anterioară. Trebuie să ne uităm un pic și la reglementarea costului diferit care există pentru o balastieră normală și un iaz piscicol. Costurile pe metru cub sunt undeva la de trei-patru ori mai mici decât costurile pentru o balastieră clasică. Ceea ce înseamnă că automat devine, bineînțeles, mai tentant să meargă respectivii constructori doar pe zona de iazuri piscicole', a afirmat Diana Buzoianu.

Conform datelor prezentate de către ministra Mediului, un procent semnificativ, mult peste 60-70% din agregatele minerale care sunt, astăzi, exploatate provin din iazuri piscicole, nu din balastierele clasice.

'Dacă nu sunt puse în aplicare aceste măsuri în anii pe care îi vom stabili, limitați prin legislație, inițial am propus doi ani, dar vedem dacă este nevoie de un termen poate un pic mai mare, ne uităm și la măsuri mult mai serioase, contravenționale și în cazurile în care este pusă în pericol o comunitate. Inclusiv măsuri pe zona penală și în orice caz la interdicția ca pe viitor, acolo unde au fost date avize pentru iazuri piscicole, și astăzi există doar gropi, să nu se mai poată da către aceleași firme și aceiași administratori avize pentru alte gropi', a spus Buzoianu.

Ministerul Mediului intensifică controalele la cei care exploatează agregate minerale din albiile cursurilor de apă

În luna decembrie a anului trecut, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunța, într-un comunicat de presă, că au fost intensificate controalele la societățile comerciale care exploatează agregate minerale din albiile cursurilor de apă.

Astfel, în perioada ianuarie - octombrie 2025, în urma celor 1.067 de controale realizate cumulat, au fost aplicate 96 de amenzi, în valoare totală de 4,9 milioane lei, și au fost formulate opt sesizări penale. În schimb, doar în luna noiembrie din anul anterior au fost aplicate 92 de amenzi, cu o valoare totală de peste 4,4 milioane lei, și au fost înaintate nouă sesizări către organele de cercetare penală.

În paralel cu intensificarea controalelor în teren, Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) a accelerat dezvoltarea aplicației informatice 'Radarul Balastierelor', un instrument esențial pentru monitorizarea și controlul exploatărilor de agregate minerale din albiile cursurilor de apă. Deși proiectul a fost inițiat cu mai mult timp în urmă, implementarea sa a fost tergiversată, fără rezultate concrete. În ultimele luni, procesul a fost reluat și intensificat, iar în prezent se lucrează la ultimele elemente tehnice necesare pentru ca aplicația să devină funcțională, oferind autorităților un instrument modern de centralizare a datelor, trasabilitate și control real. AGERPRES/(AS - redactor; Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)