Datele definitive pentru primele două trimestre din 2024 indică scăderi de 0,4%, în locul creșterilor estimate inițial, iar pe cifrele din economia reală se vede de vreo doi ani că nu suntem bine, că plusurile infime pe care le-am obținut în ultimele trimestre erau artificiale, prin umflarea cu pompa pe deficit și datoria sectorului public, susține Cristian Păun, profesor universitar de economie.

'Odată cu datele semnal de pe ultimul trimestru din 2025 au apărut și datele definitive pentru anul 2024, trimestrul I și trimestrul II. Și, în loc de 0,5% creștere în trimestrul I din 2024 și 0,1% creștere în trimestrul II din 2024, surpriză, am avut scădere minus 0,4% și minus 0,4%. Deci, în 2024, n-am fost în plină creștere economică, am fost în recesiune tehnică. Se vede de foarte multă vreme, de vreo 2 ani pe cifrele din economia reală, industrie mai ales, că nu suntem bine și toate plusurile astea infime pe care le-am obținut în ultimele trimestre erau niște plusuri obținute artificial, prin umflarea cu pompa pe deficit și datoria sectorului public, a cheltuielilor în sectorul public, de dragul de a avea un PIB pozitiv ca dinamică. Această creștere economică s-a dovedit a fi una complet nesănătoasă și complet nesustenabilă, iar acum, noi nu ne aflăm neapărat într-o criză, ci ne aflăm într-o ajustare fiscală semnificativă prin care aceste cheltuieli ale statului încep să fie diminuate, ținute sub control. Sigur, în măsura în care Coaliția reușește să facă lucrul acesta, pentru că reformele importante deocamdată nu au fost pornite, nu au fost inițiate în Parlamentul României ca să putem vorbi de o scădere sănătoasă și semnificativă a acestor cheltuieli', a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Cristian Păun.

Potrivit acestuia, este vizibilă o contracție a statului, destul de firavă, care se simte, cel puțin în termeni reali.

'De exemplu, cheltuielile cu salariile în sectorul bugetar în 2025 au crescut nominal cu vreo 7%, dar ele sunt sub rata inflației de vreo 10%. Deci, e clar că avem o stagnare sau o contracție în termeni reali a salariilor. Asta e important să se întâmple în momentul de față - și se și vede în valoare adăugată, în PIB. Până la urmă, această scădere a PIB-ului, din aceste momente, vine preponderent prin contracția statului. Avem și o contracție în continuare în sectorul privat, pentru că o parte din resursele obținute de stat pentru a corecta deficitul bugetar s-a obținut prin creșterea de fiscalitate și nu prin reforme', a explicat Păun.

În opinia sa, reformele sunt tărăgănate, existând o 'opoziție furibundă a unor partide din Coaliție și din afara acesteia'. Totodată, profesorul de economie subliniază că recesiunea obligă autoritățile să nu mai crească taxele ci să facă reforme și să nu rateze niciun euro din fondurile europene.

'În condițiile astea, cu siguranță situația nu este deloc roz, pentru că taxarea, în orice moment o aplici, este prociclică și s-a dovedit acest lucru. Această recesiune, din acest moment, ne obligă la câteva lucruri: să nu mai creștem taxele în perioada următoare ca soluție, să căutăm reforme cu mai multă determinare și să fim foarte atenți la fondurile europene din acest an, să nu ratăm niciun euro, în condițiile în care vor veni sume importante în acest an', a adăugat specialistul.

În acest sens, el a subliniat că România a pornit cu stângul în acest an în ceea ce privește atragerea fondurilor europene.

'Din păcate, am pornit cu stângul. Reforma pensiilor speciale tărăgănează, în magistratură, evident, tărăgănează și deja am pierdut 200 și ceva de milioane de euro din bani europeni. Deci, începem anul cu stângul. Lucrurile erau inevitabile, lucrurile erau absolut citibile, dacă dădeam deoparte fondurile europene și dacă dădeam deoparte sectorul public din România, recesiunea era evidentă pentru cei care știu să citească niște cifre macroeconomice. Din păcate, noi am atras atenția mereu asupra acestor lucruri, am fost luați în derâdere, nu am fost băgați în seamă și, evident, cheltuielile au început să scape de sub control. Mi-aduc aminte, întreg anul 2024, cum se cheltuiau bani din fondul de rezervă, cu nemiluita, zeci de miliarde de euro, iar când întrebam de ce se întâmplă treaba aceasta, ni se răspundea că asta duce la dezvoltare, duce la creștere economică', a mai spus Cristian Păun.

Potrivit acestuia, acum a venit nota de plată, iar această recesiune face parte din nota de plată, la fel cum au făcut și taxele care au crescut în a doua jumătate a anului trecut.

'Până la urmă, această recesiune este în parte efectul năzbâtiilor din anii anteriori și în parte efectul majorării de taxe, care se pare că e singurul lucru care poate emana din Parlamentul și din politica românească în acest moment', a adăugat economistul.

În opinia sa, revenirea economiei se poate face doar prin reforme, nu se mai poate face prin taxare, iar în acest an depinde foarte mult de fondurile europene, de succesul în materie de privatizare a companiilor de stat, de curățarea întregului aparat de stat din România, o reformă administrativă, reformă administrativ-teritorială, reformă în sistemul de justiție.

'Toate astea trebuie să continue și trebuie să se întâmple în România, altfel o să ducem această recesiune și această stagnare economică foarte multă vreme în spate - și nu este până la urmă vina nimănui, este pur și simplu o imposibilitate economică în spatele acestui model de dezvoltare pe care l-am aplicat în ultimii ani și care acum își arată, în ghilimele, roadele și neputința și limitele. Deci, noi trebuie să schimbăm ceva și această schimbare trebuie să înceapă cu modernizarea cu adevărat a României, resetarea României la noul context regional, nou context global', a adăugat Cristian Păun.

Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, față de trimestrul precedent. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

* Nazare: Adevăratul risc pentru România nu este o ''recesiune tehnică'' temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală 

* Năsui: Intrarea în recesiune nu e vina lui Bolojan; când reduci deficitul, tai o sursă nesustenabilă de creștere

* Ciolacu susține că datele INS sunt o ''manipulare grosolană'' care ''demonstrează disperarea actualului premier''

* Negrescu: România traversează o recesiune tehnică prelungită; 2026 ar putea marca începutul revenirii economice

* Codirlașu (CFA România): Suntem într-o situație de stagflație; soluția e reducerea deficitului prin scăderea cheltuielilor 

* Bolojan: Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă 

* Grindeanu: Dacă o guvernare nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc 

* Adrian Câciu: Bolojan a băgat România în gard