România are încă resurse și rezerve considerabile de gaze naturale care trebuie puse în valoare, iar strategia Guvernului ar trebui să fie de autonomie și securitate energetică, dar și de decarbonizare, pentru că energia aceasta trebuie să ajungă în industrie, a declarat, marți, într-o conferință de specialitate, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), Ionuț-Sorin Banciu.

'Cred că este important că România are încă resurse și rezerve considerabile de gaze naturale care trebuie puse în valoare. Nu sunt un specialist în piețe și nu am venit aici să vă spun despre cum ar trebui reglementată sau dereglementată piața, însă cred că Guvernul României trebuie să-și asume acest rol de viziune strategică, că tot discutăm despre relansare economică, despre nu știu ce sectoare industriale care ar trebui să reapară sau să nu dispară, sau să nu se mute în alte părți. Important este ce facem cu gazele din Marea Neagră și din onshore, pentru că nu văd cum am putea să ducem toate conductele astea la fiecare casă și să ne așteptăm ca acest consum casnic să devină principala sursă sau principala piață în România. Cred că ar trebui să ne dorim mai mult și, în acest context al utilizării gazelor naturale în petrochimie, în fertilizanți, în industria cimentului, metalurgie și așa mai departe, să ne gândim ce se întâmplă cu emisiile generate, chiar dacă-s mai puține decât în cazul cărbunelui, care este acum foarte mult discutat și în speță lumea nu înțelege de ce trebuie să închidem minele de cărbune, pentru că nu se uită la costuri. Costul producerii energiei din cărbune este mai mare', a afirmat Banciu.

Acesta a adăugat că România poate să devină un hub regional în domeniul securității energetice.

'Europa nu renunță la țintele climatice și cred că au fost mulți care s-au așteptat ca, după ce administrația în SUA s-a schimbat, Europa să ridice pedala de accelerație, să se ducă în altă direcție. Nu s-a dus. Am avut ocazia să negociez sau să particip la negocieri alături de miniștri de pe vremea pachetului 'Fit for 55'. Acum suntem în punctul în care Europa discută și aprobă, mâine-poimâine, ținta de decarbonizare pentru 2040, care va fi de 90% și avem sectoare care au performat mai bine, energia fiind unul dintre ele. Strategia Guvernului României ar trebui să fie de autonomie și securitate energetică, dar și de decarbonizare, pentru că energia asta trebuie să ajungă în industrie. Mie nu mi-e clar în momentul acest ce industrie și-a propus România să dezvolte. Aș vrea să existe, apropo de asta, mai multă predictibilitate, că de aici vin și investițiile (...) Faptul că România și-a asumat tranziția prin gaz, faptul că investițiile care sunt făcute sunt considerate aproape 'verzi' și faptul că, indiferent de doctrine politice, există un apetit pentru investiții în sectorul energiei, petrol și gaze, cred că creează premisele ca România să devină realmente un hub regional în domeniul securității energetice', a menționat oficialul ANRMPSG.

Totodată, el a adus în discuție regulamentele europene din sectorul energetic european 'care pun o presiune suplimentară pe producătorii de gaze'.

'Din păcate, dincolo de liberalizare, de prețuri, de volatilitate și de impredictibilitate, Europa vine cu niște regulamente europene destul de clare care pun o presiune suplimentară pe producătorii de gaze. Nu trebuie să ascundem asta. Regulamentul de reducere a emisiilor de metan este doar unul dintre aceste regulamente care își propune să reducă emisiile fugitive din sectorul petrol, gaze și minerit. Discutăm despre 'Net zero Industry Act', care, pe lângă faptul că-și propune promovarea unor tehnologii noi, mai 'verzi' și mai sustenabile, vine cu niște ținte foarte semnificative tot pentru acești producători de petrol și gaze. 20% din ținta europeană de 50 de milioane de tone de dioxid de carbon este pusă pe umerii companiilor petroliere. Deci, nu este o sarcină a statului român, că aici mai sunt confuzii. Este o sarcină a companiilor petroliere, pentru că ei sunt cei care știu aceste tehnologii (...) Bineînțeles, ca orice regulament european, care e regulament, nu Directivă, adică se aplică automat, vine cu un set de sancțiuni și noi, ca autoritate de reglementare, din păcate, avem și această sarcină ingrată de a stabili sistemul de sancțiuni pentru situațiile în care emisiile de metan nu sunt reduse suficient sau țintele de stocare geologică a dioxidului de carbon nu se întâmplă', a susținut Ionuț-Sorin Banciu.

O nouă ediție a conferinței PRIA Energy Market Liberalization & Strategic Challenges a fost organizată, marți, la București, și a avut ca temă de dezbatere stadiul actual al sectorului energetic din România. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Volker Raffel (E.ON Romania): Prelungirea schemei de plafonare înseamnă că România intră în infringement

* Daraban (ACUE): Schema de plafonare trebuia eliminată de la început și poate gândită altfel

* Vlăsceanu (HENRO): Problema prețului la energie este pentru consumatorii non-casnici

* Pascu (Consiliul Concurenței): Ne-am fi așteptat ca prețurile pe piața gazelor naturale să fie reliberalizate