Creșterea economică a României din perioada 2022-2024 ar fi fost mai mică cu 1,2 puncte procentuale fără Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se arată în publicația Băncii Naționale a României Caiete de studii nr 66 -'Fondurile europene și investițiile publice în România: implicații ale încheierii PNRR asupra creșterii economice'.

Potrivit autorilor, fondurile europene, atât cele aferente PNRR, cât și cele din cadrul financiar multianual standard, au contribuit la atenuarea efectelor adverse ale pandemiei COVID-19 și au facilitat redresarea economică.

'Analiza empirică indică faptul că o creștere cu 1 punct procentual din PIB a fondurilor structurale și de coeziune este asociată, în medie, cu un impact contemporan de aproximativ 0,5 puncte procentuale asupra creșterii PIB, la care se adaugă efecte ulterioare de antrenare. Totodată, rezultatele subliniază rolul esențial al cadrului instituțional: în economiile cu instituții slabe, impactul fondurilor europene este limitat, în timp ce îmbunătățirea calității instituționale amplifică semnificativ efectele asupra creșterii economice, în linie cu literatura de specialitate. În ceea ce privește PNRR, prin construirea unei serii contrafactuale a PIB în cazul României, s-a constatat că în absența acestuia - respectiv a celor 1,6% din PIB cheltuite -, creșterea economică din perioada 2022-2024 ar fi fost mai redusă cu până la 1,2 puncte procentuale', susțin autorii studiului.

Aceștia subliniază că criza de sănătate publică a amplificat vulnerabilitățile economice existente, atât la nivel național, cât și global, generând efecte socio-economice semnificative și evidențiind necesitatea consolidării capacității de reacție la șocuri viitoare. În acest context, Comisia Europeană a lansat programul Next Generation EU, având ca pilon central Mecanismul de Redresare și Reziliență, pe baza căruia au fost concepute Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR).

'Implementarea PNRR a fost însă afectată de întârzieri, pe fondul suprapunerii cu șocuri adverse majore - inclusiv creșteri generalizate de prețuri generate de perturbări ale lanțurilor globale de aprovizionare și de războiul din Ucraina -, precum și al limitărilor privind capacitatea administrativă de implementare a acestor programe. În cazul României, aceste dificultăți s-au reflectat într-o dinamică lentă a investițiilor și reformelor, ceea ce a condus la întârzieri în transmiterea cererilor de plată și, ulterior, la renegocierea PNRR. În plus, dată fiind încheierea în august 2026 a acestui program, revizuirea a implicat inclusiv reducerea componentei de împrumuturi, cu aproximativ 2 la sută din PIB. Cu toate acestea, în termeni de fonduri efectiv cheltuite, România se situa la finele anului 2024 ușor peste nivelul altor economii din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia', se arată în studiu.

Lucrarea analizează, de asemenea, perspectivele macroeconomice asociate încheierii PNRR după anul 2026. Pe de o parte, în linie cu experiența CFM anterioare (Cadru Finnciar Multianual), se conturează riscul unui impact advers asupra creșterii economice, prin comprimarea investițiilor totale, în condițiile în care sectorul privat dispune de o capacitate relativ redusă de compensare, iar spațiul fiscal al sectorului public este, la rândul său, limitat.

'Totuși, șocul finalizării PNRR este de așteptat să fie parțial atenuat de suprapunerea mai multor factori: persistența efectelor proiectelor deja implementate, impactul reformelor structurale incluse în PNRR - menite să sporească reziliența economiei -, la care se adaugă demararea unor programe investiționale alternative, precum SAFE. În cazul acestuia din urmă, setul de multiplicatori estimați și ipotezele impuse a priori - în special absorbția integrală - implică un posibil impact cumulat asupra creșterii economice, inclusiv efecte de antrenare, de 1,4-3,5 puncte procentuale până în anul 2030. Având însă în vedere incertitudinile legate de alocări, condiționalități și calendarul de implementare pentru România, rolul programului SAFE este tratat cu prudență, ca factor potențial compensator, dar nu ca ipoteză de bază în scenariile cantitative', se precizează în studiu.

De asemenea, autorii menționează că, până la sfârșitul lunii noiembrie 2025, România a atras aproximativ jumătate din alocarea renegociată a PNRR, în cuantum de 21,4 miliarde euro.

'În ipoteza absorbției integrale a fondurilor PNRR rămase până în anul 2026, respectiv 2,7% din PIB, se poate anticipa un impact asupra creșterii economice în anul 2026 de peste 1 punct procentual din PIB, având în vedere magnitudinea multiplicatorilor estimați în prezenta lucrare. Această valoare trebuie însă interpretată cu prudență, întrucât poate fi una optimistă în raport cu limitările metodologice discutate anterior. În schimb, neatragerea fondurilor PNRR ar conduce fie la suspendarea/trenarea proiectelor de investiții până la identificarea unor surse alternative de finanțare (ex. CFM standard sau SAFE), fie la realizarea acestora din surse proprii încă de pe parcursul anului 2026, cu impact direct și potențial semnificativ asupra deficitului bugetar. După anul 2026, încetarea previzibilă a fluxurilor financiare asociate PNRR - al cărui termen formal pentru finalizarea jaloanelor și țintelor este 30 august 2026 - implică o discontinuitate a investițiilor publice, cu impact macroeconomic, dar care este susceptibilă a fi amortizată prin mai multe canale, reducând riscul unui 'șoc investițional' la finalul ciclului PNRR', se arată în document.

Autorii studiului sunt Cristina Anghelescu, Daniel Dăianu, Tudor Grosu și David Orțan. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)