Chisăliță: Noile oferte la gaze naturale, valabile de la 1 aprilie, înseamnă că piața de furnizare revine la marje ridicate
Ofertele la energie publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), valabile de la 1 aprilie 2026, reprezintă un semnal că piața de furnizare nu mai prețuiește energia în funcție de costul mărfurilor, ci de mărimea riscului, prudență comercială și, la unii jucători, o revenire evidentă la marje ridicate, susține președintele Asociației Energia Inteligență (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată luni.
'Ofertele apărute pe pagina ANRE pentru 1 aprilie 2026 - între 0,32 și 0,41 lei/kWh cu TVA inclus - nu sunt doar un set de prețuri noi. Sunt, de fapt, un semnal. Un semnal că piața de furnizare nu mai prețuiește energia în funcție de costul mărfurilor, ci în funcție de mărimea riscului, prudență comercială și - la unii jucători - o revenire evidentă la marje ridicate. Când costurile cu gazele naturale, luând în considerare prețul tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru trimestrul 2 și 3 din 2026, sunt de 0,31 lei/kWh, când costurile cu gazele naturale, luând în considerare prețul tranzacționat pe Bursa Europeană de Gaz - TTF pentru anul 2026 sunt de 0,29 lei/kWh, când prețul facturat în luna decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh, o ofertă de 0,32 lei/kWh înseamnă creștere de 3% față de prețul plafonat. E o mișcare aproape neutră: poate un cost administrativ mai mare, o ajustare de portofoliu, o actualizare normală. În schimb, capătul superior al intervalului, 0,41 lei/kWh, înseamnă +32% față de prețul plafonat - iar aici nu mai vorbim despre ajustări, ci despre o repoziționare brutală', explică specialistul.
Potrivit sursei citate, în acest context, marjele comerciale se lărgesc și înseamnă, în realitate, o anvelopă de risc.
'Dacă în prezent vedem marje de ordinul 4%, pentru 2026 apar oferte care sugerează echivalentul unor marje care urcă spre circa 22%. Sigur, o parte din această 'marjă' este, în realitate, o anvelopă de risc: costuri de dezechilibru, pierderi, finanțare, neîncasări, incertitudini. Dar o parte devine clară, unii furnizori nu mai aleargă după volum, ci după profit curat și previzibil. Iar când prețul final crește, apare inevitabil și efectul fiscal. TVA nu 'se schimbă' procentual, însă ca sumă în factură crește direct proporțional cu baza. Așadar, o creștere a prețului final cu 32% duce și la o creștere cu aproximativ 32% a sumelor plătite ca TVA. Pentru consumator, asta înseamnă un lucru simplu, nu doar că plătește mai mult furnizorului, dar plătește mai mult și statului. Factura devine mai grea din ambele direcții', menționează Chisăliță.
Totodată, datele de pe piața gazului pentru anul 2026 arată un preț de 0,16 lei/kWh pe BRM, față de 0,127 lei/kWh pe TTF, o diferență de circa 26%, 'care sugerează că România continuă să internalizeze un 'premiu' de preț față de hub-ul european, fie din motive de lichiditate, structură de piață, constrângeri interne, fie din costuri și risc perceput, fie din lăcomie'.
'Gazul nu este doar o marfă separată; în Europa, el rămâne unul dintre reperele principale pentru prețul marginal al electricității. Cu alte cuvinte, acest spread se poate vedea în lanț, chiar dacă nu explică integral creșterile mari din retailul de energie electrică. Ce e important de înțeles este că aceste oferte pentru 2026 nu arată neapărat o explozie de cost real al gazelor, ci mai degrabă o schimbare de paradigmă, furnizorii prețuiesc viitorul ca pe o perioadă în care 'ieftin' înseamnă 'periculos'. Iar consumatorul se află în mijlocul unei piețe unde prețul nu reflectă doar kilowattul/oră, ci și frica de instabilitate, dorința de profit și libertatea comercială. În final, intervalul 0,32 - 0,41 lei/kWh nu e doar o diferență de 9 bani. Este o diferență de model economic. Unii furnizori vor cotă, alții vor marjă și selecție. Pentru consumatori, asta înseamnă că, în 2026, cel mai important lucru nu va fi gazul - ci lipsa de atenție la ofertă', notează specialistul.
Reprezentantul AEI exemplifică situația și prin faptul că, pentru client, noile oferte vor însemna, de fapt, plăți mai mari pentru un apartament cu două camere (între 150 și 1.500 lei/an), respectiv pentru o casă, de la 300 la 3.000 lei/an
'Această situație se datorează în primul rând modului în care (nu) a fost gestionată pregătirea eliminării plafonului la gaze. Aceste oferte dacă erau făcute treptat, obligatoriu, lună de lună în ultimul an, fără presiunea blocării tranzacțiilor pe BRM în ultimele luni, fără 'continuăm'', 'nu continuăm' plafonarea care au tras în sus prețul gazului marfă în România, cu obligarea publicării marjei comerciale a furnizorului pe factură, cu un angajament clar 'dăm surplusul de TVA, din creșterea prețului din ultimii ani înapoi consumatorului', am fi avut prețuri corecte în România și acestea trebuiau să fie mai mici decât prețul plafonat. Viteza cu care se vor realiza contractele pentru 1 aprilie 2026, din cauza tuturor acestor analize peste analize, care au creat artificial această criză de timp, îi împinge pe români să 'înghită' aceste prețuri prin semnarea tacită a contractelor fără să știe pe ce prețuri, la gaze', avertizează Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă
MADR: Carnea proaspătă de porc va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la sacrificare (proiect)
Carnea proaspătă de porc refrigerată va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la data sacrificării, iar unitățile de tranșare și ambalare nu vor putea să prelungească sau să modifice termenul stabilit inițial, potrivit unui proiect de ordin comun al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autorității Naționa
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marț
ANM: Vreme mai caldă decât normalul perioadei în București, dar cu ploi și intensificări ale vântului
Vremea în București va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu temperaturi maxime situate între 15 și 18 grade Celsius, însă sunt așteptate ploi temporare și intensificări ale vântului, care vor atinge viteze de 50-55 km/h, potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicate de Administrația Națională de M
Bende: Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic; de acord să înverzim,dar să o facem cu cap
Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic, iar eu sunt de acord să înverzim cât se poate, însă nu dintr-o dată, ci să încercăm să o facem cu cap, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', președintele Comisiei pentru industrii și servic
Jude (Romgaz): Nu vom ajunge la Net Zero în 2050, dar putem atinge cât mai mult acest obiectiv
Obiectivul Net Zero nu poate fi atins în 2050, dar avem obligația să realizăm toate acele investiții absolut necesare ca să atingem cât mai mult acest obiectiv, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude. '
Frăsineanu: Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate la acest moment
Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate, la acest moment, și continuăm să le abandonăm fie în depozitele de deșeuri, fie pe câmpuri sau în păduri, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', Mihaela Frăsineanu, consilieră de stat
Man (ANRE): Proiectele 'verzi' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară
Proiectele de energie 'verde' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară, iar cu cât vor fi mai multe proiecte-pilot, cu atât vom putea spune că am făcut pași efectivi spre o tranziție, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', secretarul general al Autorității Națio
Antal (Senat): Pariul pe verde al UE a generat cea mai mare provocare - prețul imens de ridicat al energiei
Uniunea Europeană (UE) a pariat pe verde, dar a generat cea mai mare provocare, respectiv prețul imens de ridicat al energiei, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, Antal Istvan-Lor








