AEI: România are nevoie de importuri de gaze în perioadele de ger din cauza limitărilor de debit
România se confruntă, în perioadele de ger sever, cu limitări ale capacității de livrare din producția internă și din depozite, situație în care importurile de gaze, în special din Ungaria, devin necesare pentru acoperirea vârfurilor de consum și menținerea echilibrului sistemului, avertizează Asociația Energia Inteligentă.
''România are gaze la nivel anual, dar România poate ajunge în situația în care nu le poate duce la consumatorii din România și Republica Moldova suficient de repede, exact când consumul 'mușcă' cel mai tare. Diferența dintre 'există gaz' și 'ai gaz în rețea' nu e semantică. E diferența dintre confort și criză. Când consumul sare de 57-58 milioane mc/zi (temperaturi sub -12C), la care se adaugă 6-7 milioane mc/zi gaze care tranzitează România pentru Republica Moldova, intrăm într-o zonă fără elasticitate'', susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, AGERPRES.
Astfel, la aceste valori, România intră într-o zonă în care: producția internă e relativ constantă și nu poate crește; depozitele pot livra, dar au o limitare pe măsură ce se golesc, scade debitul de extracție, iar importul devine singura componentă care poate crește ''elastic'', dar doar până la capacitatea maximă a punctelor de import și în corelație cu resursele de import.
''Asta înseamnă că nu contează ce scrie în statistici despre 'stocuri' și pe ce loc ne găsim în Europa. Contează cât gaz se poate băga în sistem în fiecare zi, exact în orele grele. Și aici România are o vulnerabilitate structurală, debitul de gaz orar disponibil, nu sursele anuale. Odată cu apariția gerului în România (11 ianuarie 2026), Ungaria (furnizorii) și-a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către Ungaria, via România - și a început să exporte în România gaze pe care le deținea în depozite, acțiune fără de care nu s-ar fi putut menține consumul de gaze din România și R. Moldova. Dependența de Ungaria este evidentă. Emoțională ca formulare, speculativă comercial, dar este realitatea care a asigurat (și singura care poate asigura) consumul de gaze din România și R. Moldova la nivelul cererii la temperaturi sub -12 C. Sintagma 'suntem la mâna Ungariei' sună isteric. Dar are un sâmbure rece și exact, operațional, România poate ajunge dependentă de intrarea dinspre Ungaria ca supapă de echilibru'', menționează Dumitru Chisăliță.
În opinia sa, dacă intrarea din Bulgaria - Negru Vodă e deja împinsă la 94% din capacitate, atunci se reduce spațiul de manevră, sursele de gaze pentru Europa de Sud Est fiind pe această direcție.
''Când temperaturile se mențin negative în perioada următoare și consumul sare de un prag (aproximativ 57-58 milioane mc/zi România, la care se adaugă 5-6 milioane mc/zi tranzit de gaze către R Moldova), sistemul are nevoie de încă o 'poartă' care să poată livra debite suplimentare. Ungaria, în acest moment devine direcția de import care poate face diferența. Asta nu e politică. Aceasta este infrastructura și acesta este fluxul fizic și comercial al gazelor. Depozitul de gaze este un rezervor cu Robinet, dar ca orice rezervor pe măsură ce scoți din el se golește. Aici e partea pe care publicul nu o înțelege, iar mulți o omit deliberat'', a menționat președintele AEI.
Potrivit acestuia, depozitul ''nu funcționează ca o găleată din care torni oricând vrei, oricât''.
''Când nivelul gazelor din depozit scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul sistemului este simplu și dur, exact când e mai frig și ai nevoie de maxim, depozitul îți dă tot mai puțin în fiecare zi. De aceea, dacă gerul persistă și consumul rămâne sus, România poate fi împinsă în situația în care importul nu mai e opțional sau 'necesar pentru acoperirea unor vârfuri', ci devine obligatoriu, zilnic și continuu. Riscul major nu e că Ungaria 'nu vrea'. E că poate nu poate sau că dorește (furnizorii) un preț foarte mare. Aici e adevărul pe care nimeni nu vrea să-l spună public. Nimeni nu face caritate energetică în mijlocul iernii, în plin ger'', a subliniat președintele Chisăliță.
Potrivit acestuia, în ger, România nu gestionează doar încălzirea populației și CET-urile, ci și fluxuri regionale de tranzit gaze.
''Când trebuie să alimentezi simultan consumul intern ridicat și obligații de flux către R. Moldova, orice mic deficit de import se simte imediat. Și se simte nu în comunicare, ci în presiuni și în piață. România este presată iarna la vârf de consum, nu din lipsă de resurse, ci din lipsă de debite de gaze, iar în acest episod de ger dependența marginală decisivă este intrarea din Ungaria, cu risc de preț prohibitiv. În urmă cu doar o săptămână anticipam un astfel de scenariu (fără a prevedea că se va întâmpla atât de repede): 'AEI susține necesitatea trecerii la o formă mai complexă decât a 'independenței energetice' - 'autonomia energetică': nu autarhie și nu izolare, ci capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile (producție, rețele, stocuri, flexibilitate). Practic, 'securitatea' nu mai înseamnă 'am de unde cumpăra', ci 'pot funcționa dacă nu pot cumpăra'', a adăugat Chisăliță. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ în 2026 (CNSP)
Câștigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze în 2026 cu 5,8%, până la un nivel de 9.217 lei, ceea ce reprezintă o creștere moderată pe fondul măsurilor de echilibrare a cheltuielilor salariale, însă câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ, fiind determinat de interacțiunea dintre creșterile nominale mo
CNSP estimează pentru acest an o creștere economică de 0,1%, în scădere cu 0,9% față de prognoza anterioară
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o scădere a creșterii economice cu 0,9 puncte procentuale, de la 1% în prognoza anterioară la 0,1%, ca urmare a condițiilor macroeconomice actuale. Astfel, pentru 2026, Produsul Intern Brut este preconizat la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei î
UPDATE Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în urcare inflația medie anuală pentru 2026, la 7,9%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în sus, la 7,9%, estimările privind inflația medie anuală în 2026, cu 1,4% în creștere față de previziunile din toamnă, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, se arată în prognoza macroeconomică 2026 - 2029 varianta de primăvară. Tot &i
Pistol (CNAIR): Obiectivul nostru este ca anul acesta să putem circula pe 397 kilometri de autostradă de la București la Pașcani
Antreprenorul român UMB Spedition a început asfaltarea pe primii kilometri ai lotului 3 Mircești - Pașcani și s-a angajat să deschidă circulația pe acest tronson al Autostrăzii Moldovei (A7) până la finalul anului, a anunțat, luni, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie, însă vor staționa în stația Costinești, informează luni CFR Călători. 'Urmare a comunicării primite de la managerul infrastructurii feroviare, CNCF CFR SA, privind redeschiderea circulației pe secția Hm Costinești - Mangalia pe înt
BCR respinge concluziile comunicate de Consiliul Concurenței și le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât și în drept
Banca Comercială Română a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței referitoare la sancționarea sa în cadrul anchetei privind procedura de stabilire a ROBOR, dar nu a primit decizia finală motivată, și respinge 'în mod ferm' concluziile comunicate, pe care le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât ș
Titlurile de stat Tezaur revin cu dobânzi de până la 7,25%; românii au investit peste 1, 8 miliarde lei în ediția precedentă
Românii au investit peste 1,8 miliarde lei în cadrul ediției Tezaur desfășurate în perioada 11 mai - 4 iunie 2026, prin 44.598 de subscrieri, din care peste 346 milioane de lei au fost subscrise prin platforma Ghișeul.ro, informează luni Ministerul Finanțelor. Potrivit unui comunicat al MF, românii pot investi din nou &
Exim Banca Românească va contesta în instanță sancțiunea din investigația ROBOR
Exim Banca Românească a anunțat că va contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței luată în cadrul investigației privind conduita băncilor în procesul de fixing al pieței monetare, susținând că și-a desfășurat activitatea cu respectarea deplină a normelor impuse de Banca Națională a României (BNR). &
Chirițoiu, despre investigația pe ROBOR: După ce publicăm decizia, în baza ei se pot face cereri în procese civile
Oamenii ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după ce va fi redactată decizia Consiliului Concurenței, existând legislație europeană în sensul ăsta, respectiv o directivă privind despăgubirile, a declarat, luni, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.
CONAF: 150 de elevi din 12 școli din Argeș au participat la 'Biblioteca Vie - Pactul pentru Tineri'
Aproximativ 150 de elevi din 12 școli din județul Argeș au participat la 'Biblioteca Vie - Pactul pentru Tineri', eveniment organizat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București - Centrul Universitar Piteșt
BERD sprijină proiectele PPC din Bulgaria, Grecia și România cu un credit de 175 milioane de euro
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat luni că va furniza un împrumut de 175 de milioane de euro grupului elen de utilități Public Energy Corporation (PPC), pentru a sprijini proiecte sale de energie regenerabilă din Bulgaria, Grecia și România, informează un comunicat de presă al instituției financiare.
Apele Române: Acumulările Măneciu și Paltinu au atenuat viituri puternice după ploi de peste 200 l/mp
Acumulările Măneciu și Paltinu au avut un rol esențial în atenuarea a două viituri semnificative formate în urma precipitațiilor abundente din județul Prahova, unde s-au înregistrat cantități de apă de peste 200 l/mp, a anunțat luni Administrația Națională 'Apele Române'. Potrivit instituției, în zona acum
Pistol: Continuă așternerea asfaltului pe ultimii km ai lotului 2 al secțiunii dintre Focșani și Bacău a Autostrăzii Moldovei
Peste 40 de muncitori și aproximativ 20 de utilaje lucrează, pe Autostrada Moldovei, la așternerea stratului asfaltic de legătură pe sectorul Sascut-Berești (județul Bacău), a anunțat, luni, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. 'Continuă așternerea asfaltului pe ultim
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 9%, în aprilie 2026
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,9%, în aprilie 2026, până la 769,1 milioane de lei, de la 706 milioane de lei, în luna precedentă, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 24,8%, la 215,3 milioane de lei, de la 172,5 milioane
ANAF a recuperat peste 18 milioane lei prin e-Licitații
Platforma e-Licitații ANAF a generat încasări de peste 18 milioane de lei la bugetul de stat în primele două luni de la lansare, atât prin valorificarea online a bunurilor sechestrate, cât și prin plata voluntară a datoriilor de către contribuabili, a anunțat Ministerul Finanțelor. Potrivit instituției, de la lansarea platformei, la 30