Schimbările climatice afectează tot mai mult regiunile rurale din România prin deșertificare, secetă și degradarea terenurilor, având impact direct asupra agriculturii, securității alimentare și coeziunii sociale, atrag atenția specialiștii din cadrul Energy Policy Group (EPG), într-o analiză publicată joi.

'Deșertificarea - o consecință și totodată o cauză a schimbărilor climatice - afectează în special regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est. Temperaturile ridicate, seceta și deficitul de apă reduc productivitatea agricolă și cresc vulnerabilitatea comunităților rurale, amplificând tipare deja existente precum sărăcia, excluziunea socială, riscurile pentru sănătate și insecuritatea alimentară. Degradarea solului reduce, de asemenea, capacitatea acestuia de a stoca dioxidul de carbon, afectând atât reziliența ecosistemelor, cât și îndeplinirea obiectivelor climatice asumate de România (...) În România, capacitatea de reacție este limitată ca urmare a lipsei de coordonare instituțională și a absenței unui cadru coerent bazat pe mecanisme clare de monitorizare', susțin specialiștii.

Analiza EPG prezintă o perspectivă integrată asupra fenomenului, evidențiază riscurile sistemice pe care le implică și propune recomandări care să sprijine dezvoltarea durabilă a zonelor afectate. Astfel, autoarele cercetării, Ioana Maria Vasiliu și Ana-Maria Niculicea, subliniază faptul că politicile publice trebuie gândite și regândite într-o manieră care să integreze dimensiunea socială, economică și de mediu, printr-o abordare 'de jos în sus', adaptată nevoilor specifice ale comunităților locale.

Cele două experte propun, în acest sens, o serie de recomandări, una dintre acestea fiind integrarea riscului de deșertificare în planificarea strategică națională și locală, inclusiv în infrastructură și politici economice și sociale.

În același timp, este nevoie de o diversificare economică în regiunile rurale afectate de deșertificare, prin sprijinirea mijloacelor alternative de trai, încurajarea dezvoltării lanțurilor valorice locale și îmbunătățirea accesului la finanțarea măsurilor de adaptare.

O alt soluție se referă la creșterea capacității locale prin formare și informare în practici de gestionare durabilă a terenurilor și utilizare eficientă a resurselor, dar și de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

De asemenea, trebuie consolidate politicile de gestionare a carbonului prin restaurarea terenurilor, împădurire și recunoașterea rolului solurilor ca rezervoare naturale de carbon, precum și promovată cooperarea între autorități, comunități, societate civilă și sectorul privat pentru un răspuns coordonat de combatere a deșertificării.

Cât privește situația la nivel european, documentul de specialitate arată că problema deșertificării este abordată fragmentat, fără să existe o strategie dedicată.

Asociația Energy Policy Group este un think-tank independent și non-profit, specializat în politici de energie și climă, analiză de piață și strategie energetică, fondat în anul 2014. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)