BNS: Mai puțini salariați în 2026, plătiți mai puțin, cu inflație persistentă și scădere a puterii de cumpărare
Dezechilibrele majore din 2025 vor deveni și mai mari anul următor, când vor fi mai puțini salariați, care vor fi plătiți mai puțin, în condiții de inflație persistentă și de scădere suplimentară a puterii de cumpărare prin majorarea taxelor și impozitelor, este principala concluzie a unui studiu prezentat miercuri de Blocul Național Sindical (BNS) în cadrul evenimentului '2026 - Anul marilor dezechilibre pe piața muncii'.
Autorii studiului, Radu Soviani, jurnalist și consultant financiar, și Laura Obreja Brașoveanu, profesor universitar doctor la ASE București, au încercat să evalueze primele efecte ale măsurilor de politici economice aplicate în 2024 și 2025 asupra economiei României în general și a pieței muncii în special.
'Ajustarea dezechilibrului bugetar este de preferat să fie preponderentă pe partea de cheltuieli bugetare (altele decât salariile - principala sursă a motorului creșterii economice din România, și anume consumul), limitând la maximum ajustarea prin creșterea fiscalității, care, în fiecare etapă de criză, s-a dovedit nocivă pentru economia României', consideră autorii lucrării.
Potrivit acestora, momentul actual și politicile aplicate pe piața muncii în România sunt critice, pentru că ajustarea din 2025 a început în sens contrar față de dezideratul ocupării depline a forței de muncă în condiții de inflație. Prin urmare, anul 2025 consemnează debutul 'marilor dezechilibre pe piața muncii din România', care, în condițiile acțiunilor și inacțiunilor decidenților de politici din mixul de politici macro-economice, tind să devină și mai mari în 2026.
Radu Soviani și Laura Obreja Brașoveanu consideră că piața forței de muncă a fost fragilizată în anul 2025, consemnând o scădere în termeni reali a masei salariale și cel mai mare nivel al numărului șomerilor din ultimii opt ani (față de iulie 2017, exceptând perioada pandemică).
Studiul mai arată că evoluția câștigurilor salariale din economie în anul 2025, în absența unei crize internaționale (2008-2012, 2020 - criza pandemică), reprezintă o premieră pentru România: în termeni reali, salariile din economie au scăzut semnificativ.
În opinia autorilor, reforma politicii veniturilor salariale din sectorul public ar trebui să pornească de la eficientizarea sectorului public care să conducă la scăderi de cheltuieli.
Statistic, în primele opt luni ale anului 2025 (august 2025 față de ianuarie 2025), fondul lunar de salarii din economie a crescut doar ușor, nominal, cu 300 de milioane de lei (0,7%). Raportat la inflația din primele opt luni ale anului, de 8,1% (ianuarie-august 2025), în termeni reali, fondul de salarii în luna august 2025 a scăzut până la 4,21 miliarde de lei.
Simultan, se constată scăderea numărului angajatorilor din economie, care a ajuns în august 2025 la 583.794 companii/instituții, cu 9.225 mai puțin față de august 2024.
În ceea ce privește reașezarea posturilor ocupate în instituții și autorități publice, o reducere a numărului de posturi cu 5,6% a condus la o reducere a facturii salariale lunare cu doar 2,43%.
În administrația publică locală, cu o reducere de posturi ocupate de numai 0,8%, în mod real, nu a existat nicio reașezare, nicio reformă, susțin specialiștii BNS.
Conform acestora, reducerile de factură salarială s-au făcut în proporție de 66% prin disponibilizări din sectorul educației, privind datele din luna septembrie 2025, în condițiile în care factura salarială din sectorul public s-a majorat în perioada ianuarie-octombrie 2025 față de perioada similară din 2024 (cu peste 5%).
În plus, scăderea în termeni reali a masei salariale din România, concomitent cu scăderea numărului de contracte de muncă, au fost de natură să afecteze semnificativ economia încă din anul 2025 și să creeze premisele unui dezechilibru și mai mare în anul 2026, cu cele mai mari efecte de până acum resimțindu-se din trimestrul III al anului 2025.
Ca efect, rata șomajului a atins nivelul maxim din ultimii opt ani (6,1%), urmare a măsurilor de politică economică și fără șocuri externe, numărul de șomeri a depășit 500.000, pentru prima dată din iulie 2017, iar media lunară a numărului șomerilor din 2025 a fost mai mare cu 40.000 față de media lunară din 2024.
Autorii studiului consideră că majorarea fiscalității fără nicio reducere semnificativă a cheltuielilor publice, în esență fără vreo reformă în privința cheltuielilor, deja a creat efecte negative în economia României, care vor fi amplificate și vor persista pe un termen foarte lung: un deceniu pierdut.
Totodată, pentru prima dată de la debutul tranziției economiei românești spre economia de piață (decembrie 1989), resurse care sunt destinate și critice pentru funcționarea statului (spre exemplu, încasările din impozitele pe salarii și venit - destinate asigurării serviciilor de bază furnizate de stat - stradă, școală, spital, ordine publică, justiție) sunt direcționate aproape în totalitate către cheltuielile cu dobânzile la datoria publică.
Astfel, 'austeritatea' și 'șubrezirea economiei' prin marile dezechilibre care afectează piața muncii în 2025 vor continua să o afecteze în 2026, respectiv: dezangajarea forței de muncă (maximumul numărului de șomeri din ultimii opt ani); scăderea masei salariale în termeni reali; inflație persistentă, generată de suprataxare și de o slabă capacitate de administrare și supraveghere, spre exemplu, în domeniul prețurilor la energie electrică.
Statistic, în primele 10 luni ale anului 2025, încasările din impozite pe salarii și pe venit (48,62 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB), adică din performanța forței de muncă din România, au fost aproape egale cu dobânzile plătite pentru datoria publică în aceeași perioadă (46,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB).
Conform estimărilor din studiu, la finalul anului 2025 se va depăși nivelul de cheltuieli de 3% din PIB, peste întreg deficitul bugetar asumat de România prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
Pornind de la aceste constatări, reprezentanții confederației sindicale propun respectarea legislației europene, în ceea ce privește salariul minim adecvat, măsuri active pentru remedierea surselor accentuării dezechilibrului bugetar, și, indirect, stoparea politicilor de contracție a pieței muncii din România.
Potrivit datelor obținute BNS, în noiembrie 2025, de majorarea salariul minim brut garantat în plată, conform legii, de la 4.050 lei în prezent la nivelul estimat de 4.350 de lei (7,4%), ar beneficia 1.825.249 de angajați cu normă întreagă (32% dintre salariații activi din România) respectând premisele: actualizarea veniturilor celor mai vulnerabile persoane, în raport de condițiile inflaționiste din 2026.
BNS mai propune raționalizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, cu impact direct asupra deficitului bugetar.
'Raționalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 - cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creștere cu 5,5% față de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest plus de consum guvernamental (în perioadă de ajustare economică) reprezintă mai mult decât tăierea cheltuielilor de capital în perioada similară (-3,16 miliarde de lei), de unde putem argumenta că actuala politică bugetară favorizează plusul de consum (profitabilitatea mai mare a unor furnizori de bunuri și servicii), în dauna investițiilor de capital - de unde finanțează plusul de cheltuieli de consum. În opinia noastră, un nivel de referință de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri și servicii în anul 2026 față de anul 2025 este realizabil, și preferabil intențiilor de politici anunțate, și anume de reducere a costurilor cu salariile de circa 10% - care antrenează un plus de contracție economică', se mai arată în prezentarea studiului.
În finalul lucrării se precizează că documentul a fost pregătit pentru BNS și reflectă opinia autorilor.
BNS organizează, miercuri, evenimentul '2026 - Anul marilor dezechilibre pe piața muncii'. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Industria ospitalității din România crește doar în statistici; piața intră într-o zonă de risc major (analiză)
Industria ospitalității din România înregistrează creșteri doar în statisticile oficiale, care nu reflectă efectul scumpirilor, în timp ce piața intră într-o zonă de risc major, susțin reprezentanții Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). 'Industria ospitalității din România traver
Bende (Camera Deputaților): România are nevoie de o resetare a economiei și să ofere mai mult sprijin pentru investitori
România are nevoie de o resetare a economiei și a industriei, de reducerea exportului de materii prime, iar Guvernul trebuie să ofere mai mult sprijin investitorilor și întreprinzătorilor, în condiții de predictibilitate, a declarat luni Sandor Bende, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. 'Atunci c&aci
Bursa locală rămâne rezilientă înaintea votului pe moțiunea de cenzură, în pofida volatilității geopolitice și politice (brokeri)
Piața bursieră locală se situează cu circa 4,5% sub maximele atinse la finalul lunii februarie, în contextul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor politice interne, însă investitorii evită reacțiile de panică înaintea votului asupra moțiunii de cenzură, adoptând în schimb strategii mixte de reducere a expunerii sau de acumulare pe scăde
Au început lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
Lucrările la conducta offshore care va prelua gazele din largul Mării Negre și le va aduce la țărm au început, marcând un progres important în cadrul proiectului Neptun Deep, iar primul dintre vasele care instalează conducta de 160 de kilometri, Castoro, a sosit în România.
Anca Dragu: Moldova a economisit aproape șapte milioane de euro în șase luni după aderarea la SEPA
Republica Moldova a economisit aproape șapte milioane de euro în șase luni după aderarea la zona de plăți în euro (SEPA), în condițiile în care costurile transferurilor au fost reduse la 0-3 euro, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. 'București este un oraș care pentru Chișinău reprezintă un parten
Potențial de finanțare de peste 6,5 miliarde de euro pentru proiectul de la Doicești, din partea instituțiilor financiare americane
Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești beneficiază de sprijinul unor instituții susținute de guvernul Statelor Unite, cu un potențial de finanțare de peste 6,5 miliarde de dolari, a anunțat, luni, RoPower Nuclear, compania de proiect dedicată dezvoltării primei centrale cu reactoare modulare mici din România. 'Banca de Expo
EY: 76% dintre companii cunosc facilitățile fiscale, dar un sfert nu le accesează
Peste trei sferturi dintre companiile din România declară că știu de existența facilităților fiscale, însă un sfert dintre acestea nu le utilizează, relevă un studiu EY România, care evidențiază un decalaj între nivelul de informare și aplicarea efectivă a acestor instrumente fiscale. Studiul EY România 'Finanțare și fiscalita
Jude (Romgaz): Expirarea măsurii privind prețul administrat și gazele din Neptun Deep vor duce la un preț real și corect
Expirarea măsurii privind prețul administrat de 110 lei pentru consumatorul casnic și gazele din Neptun Deep vor asigura o ofertă de gaze ușor superioară cererii și vor duce la formarea unui preț real și corect în România, a declarat, luni, directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude. 'Cred că după ce măsura adoptată de Guvern, respect
Cazacu (XTB România): Cursul leu/euro poate rămâne sub presiune până la clarificarea politicii fiscale post-moțiune
Cursul leu/euro poate rămâne sub presiune până la apariția unor indicii convingătoare privind politica fiscală a formulei de guvernare post-moțiune, consideră consultantul de strategie în cadrul XTB România, Claudiu Cazacu. 'Creșterea cursului euro/leu la un maxim istoric, confirmată de cotația BNR de luni, a fost semnalată de piața
Prima fabrică de inteligență artificială din România ar putea deveni funcțională în 2027 (director ICI București)
Prima fabrică de inteligență artificială din România - RO AI Factory, proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni funcțională în prima parte a anului 2027, a afirmat luni directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera. 'Începând de anul a
Corina Martin: Circa 40.000 de turiști au ajuns pe Litoral, de 1 Mai, în scădere cu 50% față de anul anterior
Circa 40.000 de turiști au ajuns pe Litoral, în stațiunile Mamaia, Vama Veche, Mamaia Nord și Eforie, în mini-vacanța de 1 Mai, în scădere cu 50% față de perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate, luni, de Asociația Patronală Resto Constanța. 'Așa cum am estimat, încheiem cu bine primul weekend oficial al sezonulu
Rezervele valutare la Banca Națională a României au scăzut la 64,8 miliarde de euro, la 30 aprilie 2026
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au scăzut în aprilie cu peste 2,1 miliarde de euro, până la 64,836 miliarde euro, de la 67,032 miliarde euro la finalul lunii martie, potrivit datelor publicate luni de BNR. În cursul lunii au avut loc intrări de 1,8 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezerv
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 2,7% în România, în aprilie; segmentul electrificat, pe plus cu 26,3% (date preliminarii)
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut, în România, cu 2,7% în luna aprilie a acestui an față de același interval din 2025, în timp ce segmentul electrificat a înregistrat un salt de 26,3%, arată datele preliminarii ale Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), publicate luni.
Ministerul Finanțelor: România intră într-o etapă de stabilizare și reechilibrare economică
România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024-2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe și revenirea încrederii investitorilor, susțin reprezentanții Ministerul Finanțelor. 'Analiza evoluțiilor di
Moneda națională continuă să se deprecieze; euro atinge un nou maxim istoric: 5,1998 lei
Moneda națională s-a depreciat luni, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,1998 lei, în creștere cu 5,81 bani (+1,1%) față de cotația precedentă, de 5,1417 lei, înregistrând un nou maxim istoric. De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a f