Dezechilibrele majore din 2025 vor deveni și mai mari anul următor, când vor fi mai puțini salariați, care vor fi plătiți mai puțin, în condiții de inflație persistentă și de scădere suplimentară a puterii de cumpărare prin majorarea taxelor și impozitelor, este principala concluzie a unui studiu prezentat miercuri de Blocul Național Sindical (BNS) în cadrul evenimentului '2026 - Anul marilor dezechilibre pe piața muncii'.

Autorii studiului, Radu Soviani, jurnalist și consultant financiar, și Laura Obreja Brașoveanu, profesor universitar doctor la ASE București, au încercat să evalueze primele efecte ale măsurilor de politici economice aplicate în 2024 și 2025 asupra economiei României în general și a pieței muncii în special.

'Ajustarea dezechilibrului bugetar este de preferat să fie preponderentă pe partea de cheltuieli bugetare (altele decât salariile - principala sursă a motorului creșterii economice din România, și anume consumul), limitând la maximum ajustarea prin creșterea fiscalității, care, în fiecare etapă de criză, s-a dovedit nocivă pentru economia României', consideră autorii lucrării.

Potrivit acestora, momentul actual și politicile aplicate pe piața muncii în România sunt critice, pentru că ajustarea din 2025 a început în sens contrar față de dezideratul ocupării depline a forței de muncă în condiții de inflație. Prin urmare, anul 2025 consemnează debutul 'marilor dezechilibre pe piața muncii din România', care, în condițiile acțiunilor și inacțiunilor decidenților de politici din mixul de politici macro-economice, tind să devină și mai mari în 2026.

Radu Soviani și Laura Obreja Brașoveanu consideră că piața forței de muncă a fost fragilizată în anul 2025, consemnând o scădere în termeni reali a masei salariale și cel mai mare nivel al numărului șomerilor din ultimii opt ani (față de iulie 2017, exceptând perioada pandemică).

Studiul mai arată că evoluția câștigurilor salariale din economie în anul 2025, în absența unei crize internaționale (2008-2012, 2020 - criza pandemică), reprezintă o premieră pentru România: în termeni reali, salariile din economie au scăzut semnificativ.

În opinia autorilor, reforma politicii veniturilor salariale din sectorul public ar trebui să pornească de la eficientizarea sectorului public care să conducă la scăderi de cheltuieli.

Statistic, în primele opt luni ale anului 2025 (august 2025 față de ianuarie 2025), fondul lunar de salarii din economie a crescut doar ușor, nominal, cu 300 de milioane de lei (0,7%). Raportat la inflația din primele opt luni ale anului, de 8,1% (ianuarie-august 2025), în termeni reali, fondul de salarii în luna august 2025 a scăzut până la 4,21 miliarde de lei.

Simultan, se constată scăderea numărului angajatorilor din economie, care a ajuns în august 2025 la 583.794 companii/instituții, cu 9.225 mai puțin față de august 2024.

În ceea ce privește reașezarea posturilor ocupate în instituții și autorități publice, o reducere a numărului de posturi cu 5,6% a condus la o reducere a facturii salariale lunare cu doar 2,43%.

În administrația publică locală, cu o reducere de posturi ocupate de numai 0,8%, în mod real, nu a existat nicio reașezare, nicio reformă, susțin specialiștii BNS.

Conform acestora, reducerile de factură salarială s-au făcut în proporție de 66% prin disponibilizări din sectorul educației, privind datele din luna septembrie 2025, în condițiile în care factura salarială din sectorul public s-a majorat în perioada ianuarie-octombrie 2025 față de perioada similară din 2024 (cu peste 5%).

În plus, scăderea în termeni reali a masei salariale din România, concomitent cu scăderea numărului de contracte de muncă, au fost de natură să afecteze semnificativ economia încă din anul 2025 și să creeze premisele unui dezechilibru și mai mare în anul 2026, cu cele mai mari efecte de până acum resimțindu-se din trimestrul III al anului 2025.

Ca efect, rata șomajului a atins nivelul maxim din ultimii opt ani (6,1%), urmare a măsurilor de politică economică și fără șocuri externe, numărul de șomeri a depășit 500.000, pentru prima dată din iulie 2017, iar media lunară a numărului șomerilor din 2025 a fost mai mare cu 40.000 față de media lunară din 2024.

Autorii studiului consideră că majorarea fiscalității fără nicio reducere semnificativă a cheltuielilor publice, în esență fără vreo reformă în privința cheltuielilor, deja a creat efecte negative în economia României, care vor fi amplificate și vor persista pe un termen foarte lung: un deceniu pierdut.

Totodată, pentru prima dată de la debutul tranziției economiei românești spre economia de piață (decembrie 1989), resurse care sunt destinate și critice pentru funcționarea statului (spre exemplu, încasările din impozitele pe salarii și venit - destinate asigurării serviciilor de bază furnizate de stat - stradă, școală, spital, ordine publică, justiție) sunt direcționate aproape în totalitate către cheltuielile cu dobânzile la datoria publică.

Astfel, 'austeritatea' și 'șubrezirea economiei' prin marile dezechilibre care afectează piața muncii în 2025 vor continua să o afecteze în 2026, respectiv: dezangajarea forței de muncă (maximumul numărului de șomeri din ultimii opt ani); scăderea masei salariale în termeni reali; inflație persistentă, generată de suprataxare și de o slabă capacitate de administrare și supraveghere, spre exemplu, în domeniul prețurilor la energie electrică.

Statistic, în primele 10 luni ale anului 2025, încasările din impozite pe salarii și pe venit (48,62 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB), adică din performanța forței de muncă din România, au fost aproape egale cu dobânzile plătite pentru datoria publică în aceeași perioadă (46,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB).

Conform estimărilor din studiu, la finalul anului 2025 se va depăși nivelul de cheltuieli de 3% din PIB, peste întreg deficitul bugetar asumat de România prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Pornind de la aceste constatări, reprezentanții confederației sindicale propun respectarea legislației europene, în ceea ce privește salariul minim adecvat, măsuri active pentru remedierea surselor accentuării dezechilibrului bugetar, și, indirect, stoparea politicilor de contracție a pieței muncii din România.

Potrivit datelor obținute BNS, în noiembrie 2025, de majorarea salariul minim brut garantat în plată, conform legii, de la 4.050 lei în prezent la nivelul estimat de 4.350 de lei (7,4%), ar beneficia 1.825.249 de angajați cu normă întreagă (32% dintre salariații activi din România) respectând premisele: actualizarea veniturilor celor mai vulnerabile persoane, în raport de condițiile inflaționiste din 2026.

BNS mai propune raționalizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, cu impact direct asupra deficitului bugetar.

'Raționalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 - cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creștere cu 5,5% față de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest plus de consum guvernamental (în perioadă de ajustare economică) reprezintă mai mult decât tăierea cheltuielilor de capital în perioada similară (-3,16 miliarde de lei), de unde putem argumenta că actuala politică bugetară favorizează plusul de consum (profitabilitatea mai mare a unor furnizori de bunuri și servicii), în dauna investițiilor de capital - de unde finanțează plusul de cheltuieli de consum. În opinia noastră, un nivel de referință de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri și servicii în anul 2026 față de anul 2025 este realizabil, și preferabil intențiilor de politici anunțate, și anume de reducere a costurilor cu salariile de circa 10% - care antrenează un plus de contracție economică', se mai arată în prezentarea studiului.

În finalul lucrării se precizează că documentul a fost pregătit pentru BNS și reflectă opinia autorilor.

BNS organizează, miercuri, evenimentul '2026 - Anul marilor dezechilibre pe piața muncii'. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO