Incertitudinile la nivel global în contextul multiplelor evenimente geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă principalele riscuri sistemice severe la adresa stabilității financiare în România, conform Raportului Băncii Naționale a României asupra stabilității financiare din decembrie 2025.

''Riscurile la adresa stabilității financiare au rămas ridicate de la data ultimului Raport, reflectând vulnerabilitățile acumulate atât la nivel intern, cât și internațional. Incertitudinile geopolitice, impredictibilitatea evoluțiilor rivind politicile comerciale și evaluările ridicate în unele segmente ale piețelor de capital continuă să creeze un mediu volatil, ce poate transmite efecte perturbatoare în economie și pe piețele financiare. Reziliența sectorului bancar românesc se menține solidă, fiind susținută de o capitalizare adecvată și de o gestionare prudentă a riscurilor'', se arată în Raport.

Documentul menționează că, pe plan extern, riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la niveluri ridicate.

''Deși progresele înregistrate în ceea ce privește relațiile comerciale, inclusiv a celor între SUA și UE, respectiv, China, precum și eforturile de detensionare a situației din Orientul Mijlociu, reprezintă evoluții pozitive, nivelul incertitudinii privind orientarea politicilor economice se menține ridicat pe plan internațional, iar contextul geopolitic rămâne tensionat. Activitatea economică globală s-a dovedit rezilientă, în condițiile în care efectele extinderii protecționismului comercial au fost relativ limitate până în prezent, inclusiv ca urmare a unor reacții anticipative de intensificare a importurilor înaintea intrării în vigoare a noilor măsuri tarifare (engl. front-loading), dar perspectivele de creștere rămân modeste pe termen mediu și lung, iar balanța riscurilor este înclinată în sens descendent'', se menționează în Raport.

Pe plan național, evoluțiile recente relevă păstrarea unui ritm relativ modest al activității economice (0,3% în trimestrul II 2025, în termeni anuali), într-un context caracterizat de incertitudini persistente atât internaționale, cât și interne, inclusiv pe fondul procesului de durată de consolidare bugetară și al menținerii deficitelor gemene (fiscal și de cont curent) la niveluri încă ridicate. ''În T3/2025, potrivit estimărilor, economia autohtonă a avansat cu 1,6%, o dinamică marginal inferioară celei înregistrate în aceeași perioadă a anului 2024 (1,7% în T3/2024 în termeni anuali). Prognozele privind creșterea economică în anul curent au fost revizuite în scădere și variază între 0,7% (estimare Comisia Europeană, noiembrie 2025) și 1% (estimare FMI, octombrie 2025). Continuarea reformelor și a procesului de consolidare fiscal bugetară ar fi de natură să repoziționeze deficitul bugetar pe o traiectorie compatibilă cu țintele convenite pentru anii următori și să stabilizeze dinamica datoriei publice'', arată datele din raport.

De asemenea, BNR precizează că persistența deficitelor gemene ridicate continuă să reprezinte unul dintre principalele riscuri sistemice la nivel național. În continuarea pachetului legiferat în decembrie 2024, implementarea măsurilor fiscal-bugetare adoptate în iulie 2025, alături de inițiativele aflate în procedură de aprobare pentru consolidarea începută în 2025, sunt de natură să atenueze presiunile asupra deficitelor gemene, dar simultan, temperează cererea agregată pe plan intern, într-un context în care creșterea economică se menține la un nivel redus din perspectivă istorică.

Conform BNR, în primele nouă luni ale anului 2025, execuția bugetară pe metodologie cash a înregistrat un deficit de 102,5 miliarde lei, echivalent cu aproximativ 5,4% din PIB, comparabil cu cel din perioada similară a anului anterior. Se estimează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare implementat în luna iulie va avea un impact relativ modest asupra deficitului din anul 2025, însă efecte mai accentuate vor fi resimțite începând din anul 2026. În acest context, rectificarea bugetară aprobată în luna septembrie prevede pentru anul curent o țintă de deficit bugetar de 8,4% din PIB.

Potrivit documentului, consolidarea fiscală rămâne esențială și pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, care și-a menținut tendința pronunțat ascendentă inițiată în perioada pandemică, atingând nivelul de 57,2% din PIB la jumătatea anului 2025 (în creștere cu 6,1% procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit metodologiei ESA). În plus, în vederea prevenirii erodării încrederii investitorilor și a agențiilor de rating - cu potențiale efecte de creștere a primei de risc suveran, a volatilității fluxurilor de capital și a presiunilor asupra cursului de schimb, cu impact direct asupra stabilității financiare în ansamblu, consolidarea fiscală trebuie să rămână o prioritate
națională.

BNR susține că ajustarea fiscal-bugetară poate contribui și la reducerea presiunilor asupra dezechilibrului extern persistent, în condițiile în care politica fiscală expansionistă din anii precedenți a fost un factor major în adâncirea deficitului de cont curent, prin impulsionarea veniturilor populației și a cererii interne peste capacitatea de răspuns a ofertei interne. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)