PNRR poate impulsiona investițiile și atenua efectele de frânare a economiei generate de politica fiscală (oficial BNR)
România nu are alternativă la disciplina fiscală, dar PNRR poate reprezenta motorul investițiilor și poate atenua efectele contracționiste provenind din partea politicii fiscale, susține susține Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale României (BNR), în articolul 'Motorul creșterii: de la consum la investiții'.
'Nu există alternativă la disciplina fiscală. PNRR însă poate reprezenta motorul investițiilor și poate atenua efectele contracționiste provenind din partea politicii fiscale. De asemenea, nu există alternative la o anumită doză de austeritate. Deficitul nu mai poate crește, iar mediul privat deja plătește taxe mai mari. Fără rigoare bugetară, România ar deveni rapid nefinanțabilă. Nu suntem acolo, însă depindem mult de capacitatea administrativă a aparatului public. MIPE, Ministerul Finanțelor, Guvernul, autoritățile locale - toate trebuie să-și facă treaba, să lucreze împreună la același obiectiv: investițiile pe fonduri europene, ce au și efecte pozitive pentru economie. Poate că prioritatea zero a actualei coaliții ar trebui să fie chiar aceasta: aducerea în țară a miliardelor de la Uniunea Europeană. Creșterea economică de anul viitor stă, în bună măsură, în această ecuație. Iar cheia este, în mod inevitabil, la MIPE, dar ușa se va deschide doar cu un sprijin amplu de la restul ministerelor și autorităților publice, care trebuie să depună eforturi susținute pentru implementarea efectivă a proiectelor', a scris Cristian Popa.
Potrivit acestuia, consolidarea fiscală a câștigat credibilitate în ochii investitorilor, iar reacția lor, pozitivă în acest caz, se vede în dobânzile la care România se finanțează.
'Dar această fereastră de încredere poate dispărea rapid. O abatere de la traiectoria actuală, revenirea la cheltuieli discreționare mari sau o criză politică pot readuce exact scenariul pe care l-am evitat la limită: pierderea ratingului de investiții, închiderea piețelor, dificultăți de finanțare, fuga capitalului și presiuni severe de depreciere. Asta nu înseamnă că măsurile pe partea de cheltuieli nu sunt necesare, utile și așteptate de societate. Dimpotrivă: eu cred că sunt esențiale. Când premierul spune că există risipă în administrația publică, cred că are dreptate, confirmă ceea ce economiștii de dreapta susțin de ani de zile. Este nevoie, mai mult ca oricând, de eficientizarea cheltuirii banului public și de o colectare mai bună. Nu poți avea taxe ca în Vest și servicii publice ca în Est', afirmă Cristian Popa.
El menționează că stimularea activității economice cu fonduri europene este o măsură de conjunctură, însă 'alta mai bună nu avem'.
'Decât să dezbatem încontinuu, pe toate posturile TV, despre prăbușirea iminentă a economiei românești (prăbușire care nu mai vine), mai bine ne-am uita la ce putem face, în acest context, să crească. Economiștilor de pe micile ecrane trebuie să le spunem că instrumentul pe care îl caută este deja aici: în program, investiții pe bani europeni, cu efect economic multiplicator. De stânga sau de dreapta, nu ar trebui să facă opoziție la și mai multe autostrăzi, la și mai multe garnituri moderne de tren, autoutilitare de pompieri sau salvări, de asemenea moderne, pe bani europeni. Pachetul fiscal vizează în principal consumul și acest lucru se vede deja în dinamica tot mai slabă din 2025 și 2026. În schimb, investițiile sunt afectate mai puțin și rămân în teritoriu pozitiv. Dacă România va reuși să atragă fondurile PNRR și banii din CFM, investițiile pot redeveni motorul principal al economiei, iar creșterea economică va antrena evoluția pozitiva a consumului. Un motor alimentat cu combustibil european. În plus, restrângerea deficitului extern pare să continue, cu două mari resorturi: creșterea dinamicii exporturilor în 2025 și reducerea dinamicii importurilor în 2026', arată Cristian Popa.
Potrivit analizei, în prezent, consumul nu mai încălzește economia, iar investițiile încep să ducă greul și să împingă creșterea pe baze mai sănătoase.
'Când vine vorba de PIB, chiar dacă în trimestrul IV economia nu mai crește deloc, România tot va încheia anul cu un PIB cu aproximativ 1,3% mai mare decât anul trecut. Pentru ca media pe întregul an să rămână la 0,8% (creșterea cumulată din primele trei trimestre), ar fi nevoie de o scădere abruptă, de aproape 2% în trimestrul IV, un scenariu improbabil. Aceste evoluții țin și de efecte statistice: este mai mult matematică decât economie. Important este însă altceva: puteam fi într-un scenariu de 'hard landing', o corecție dureroasă și bruscă. Nu suntem acolo. Trecem printr-un 'soft landing', o încetinire controlată, necesară după ani de creșteri nesustenabile ale consumului. Nu e un proces plăcut, nici ușor, societatea acceptă greu schimbarea de ritm, dar era inevitabil. Probabil vom avea doi ani cu creștere economică redusă, doi ani de reașezare pe baze macroeconomice mai sănătoase, cu deficite mai mici, ceva mai echilibrate. Nu sunt ani pierduți. Din contră: în economie, la fel ca la un elastic întins prea mult și eliberat repede, corecțiile bruște pot fi dureroase, sau altfel spus, chiar mai plastic, 'cu cât ești mai sus (cu deficitele), cu atât poți să cazi mai tare'. Mai bine un pas mai lent, dar relativ sigur, decât o prăbușire forțată. Preferăm o creștere mai mică, dar construită sănătos', a mai scris Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Industria ospitalității din România crește doar în statistici; piața intră într-o zonă de risc major (analiză)
Industria ospitalității din România înregistrează creșteri doar în statisticile oficiale, care nu reflectă efectul scumpirilor, în timp ce piața intră într-o zonă de risc major, susțin reprezentanții Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). 'Industria ospitalității din România traver
Bende (Camera Deputaților): România are nevoie de o resetare a economiei și să ofere mai mult sprijin pentru investitori
România are nevoie de o resetare a economiei și a industriei, de reducerea exportului de materii prime, iar Guvernul trebuie să ofere mai mult sprijin investitorilor și întreprinzătorilor, în condiții de predictibilitate, a declarat luni Sandor Bende, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. 'Atunci c&aci
Bursa locală rămâne rezilientă înaintea votului pe moțiunea de cenzură, în pofida volatilității geopolitice și politice (brokeri)
Piața bursieră locală se situează cu circa 4,5% sub maximele atinse la finalul lunii februarie, în contextul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor politice interne, însă investitorii evită reacțiile de panică înaintea votului asupra moțiunii de cenzură, adoptând în schimb strategii mixte de reducere a expunerii sau de acumulare pe scăde
Au început lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
Lucrările la conducta offshore care va prelua gazele din largul Mării Negre și le va aduce la țărm au început, marcând un progres important în cadrul proiectului Neptun Deep, iar primul dintre vasele care instalează conducta de 160 de kilometri, Castoro, a sosit în România.
Anca Dragu: Moldova a economisit aproape șapte milioane de euro în șase luni după aderarea la SEPA
Republica Moldova a economisit aproape șapte milioane de euro în șase luni după aderarea la zona de plăți în euro (SEPA), în condițiile în care costurile transferurilor au fost reduse la 0-3 euro, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. 'București este un oraș care pentru Chișinău reprezintă un parten
Potențial de finanțare de peste 6,5 miliarde de euro pentru proiectul de la Doicești, din partea instituțiilor financiare americane
Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești beneficiază de sprijinul unor instituții susținute de guvernul Statelor Unite, cu un potențial de finanțare de peste 6,5 miliarde de dolari, a anunțat, luni, RoPower Nuclear, compania de proiect dedicată dezvoltării primei centrale cu reactoare modulare mici din România. 'Banca de Expo
EY: 76% dintre companii cunosc facilitățile fiscale, dar un sfert nu le accesează
Peste trei sferturi dintre companiile din România declară că știu de existența facilităților fiscale, însă un sfert dintre acestea nu le utilizează, relevă un studiu EY România, care evidențiază un decalaj între nivelul de informare și aplicarea efectivă a acestor instrumente fiscale. Studiul EY România 'Finanțare și fiscalita
Jude (Romgaz): Expirarea măsurii privind prețul administrat și gazele din Neptun Deep vor duce la un preț real și corect
Expirarea măsurii privind prețul administrat de 110 lei pentru consumatorul casnic și gazele din Neptun Deep vor asigura o ofertă de gaze ușor superioară cererii și vor duce la formarea unui preț real și corect în România, a declarat, luni, directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude. 'Cred că după ce măsura adoptată de Guvern, respect
Cazacu (XTB România): Cursul leu/euro poate rămâne sub presiune până la clarificarea politicii fiscale post-moțiune
Cursul leu/euro poate rămâne sub presiune până la apariția unor indicii convingătoare privind politica fiscală a formulei de guvernare post-moțiune, consideră consultantul de strategie în cadrul XTB România, Claudiu Cazacu. 'Creșterea cursului euro/leu la un maxim istoric, confirmată de cotația BNR de luni, a fost semnalată de piața
Prima fabrică de inteligență artificială din România ar putea deveni funcțională în 2027 (director ICI București)
Prima fabrică de inteligență artificială din România - RO AI Factory, proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni funcțională în prima parte a anului 2027, a afirmat luni directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera. 'Începând de anul a
Corina Martin: Circa 40.000 de turiști au ajuns pe Litoral, de 1 Mai, în scădere cu 50% față de anul anterior
Circa 40.000 de turiști au ajuns pe Litoral, în stațiunile Mamaia, Vama Veche, Mamaia Nord și Eforie, în mini-vacanța de 1 Mai, în scădere cu 50% față de perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate, luni, de Asociația Patronală Resto Constanța. 'Așa cum am estimat, încheiem cu bine primul weekend oficial al sezonulu
Rezervele valutare la Banca Națională a României au scăzut la 64,8 miliarde de euro, la 30 aprilie 2026
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au scăzut în aprilie cu peste 2,1 miliarde de euro, până la 64,836 miliarde euro, de la 67,032 miliarde euro la finalul lunii martie, potrivit datelor publicate luni de BNR. În cursul lunii au avut loc intrări de 1,8 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezerv
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 2,7% în România, în aprilie; segmentul electrificat, pe plus cu 26,3% (date preliminarii)
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut, în România, cu 2,7% în luna aprilie a acestui an față de același interval din 2025, în timp ce segmentul electrificat a înregistrat un salt de 26,3%, arată datele preliminarii ale Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), publicate luni.
Ministerul Finanțelor: România intră într-o etapă de stabilizare și reechilibrare economică
România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024-2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe și revenirea încrederii investitorilor, susțin reprezentanții Ministerul Finanțelor. 'Analiza evoluțiilor di
Moneda națională continuă să se deprecieze; euro atinge un nou maxim istoric: 5,1998 lei
Moneda națională s-a depreciat luni, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,1998 lei, în creștere cu 5,81 bani (+1,1%) față de cotația precedentă, de 5,1417 lei, înregistrând un nou maxim istoric. De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a f