Doar 30% dintre agricultori au reușit să obțină finanțare europeană sau națională în 2025 (cercetare)
Doar 30% dintre agricultori au reușˆit anul acesta să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce 70% nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocrației, a cerințelor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane și financiare pentru pregătirea proiectelor, relevă Carta Albă a Agriculturii 2025, lansată recent de IMM România.
'Deșˆi fondurile europene continuă să ofere oportunități semnificative pentru modernizarea agriculturii, accesarea lor rămâne dificilă pentru o parte considerabilă a fermierilor. În 2025, doar 30% dintre agricultori au reușˆit să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce 70% nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocrației, a cerințelor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane și financiare pentru pregătirea proiectelor. Situația este deosebit de dificilă pentru micii producători, care au nevoie de consiliere specializată și formare profesională pentru a gestiona etapele de proiect șˆi cerințele administrative aferente', se arată în lucrare.
Politicile Uniunii Europene din perioada 2023-2027 se aliniază obiectivelor Pactului Verde European ˆși ale Strategiei 'De la fermă la furculiță', vizând tranziția către o agricultură verde, sustenabilă șˆi digitalizată. Noile direcții de finanțare pun accent pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și protejarea biodiversității; digitalizarea șˆi modernizarea fermelor, prin tehnologii inteligente șˆi utilizarea datelor pentru eficientizarea producției; sprijinirea tinerilor fermieri și încurajarea instalării acestora în mediul rural; promovarea economiei circulare și a practicilor agroecologice.
În acest context, spun specialiștii IMM România, anul 2025 a reprezentat un moment de cotitură pentru agricultura românească, în condițiile în care România dispune de resurse semnificative prin PAC, însă eficiența utilizării acestora depinde de capacitatea instituțiilor și a beneficiarilor de a transforma finanțarea în dezvoltare durabilă, competitivitate și inovație în sectorul agricol.
Analiza datelor arată că, în anul 2025, fermierii români au direcționat cea mai mare parte a investițiilor către modernizarea echipamentelor și utilajelor agricole, segment menționat de 71,75% dintre respondenții care au participat la cercetare.
'Această pondere ridicată confirmă faptul că modernizarea tehnologică rămâne prioritatea principală a mediului agricol, fiind esențială pentru creșˆterea productivității, reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței energetice. Investițiile în mecanizare sunt sprijinite activ prin Planul Strategic PAC 2023-2027, în special prin măsuri destinate fermelor mici și mijlocii', conform Cartei Albe.
Potrivit sursei citate, un procentaj semnificativ, de 43,25%, a fost orientat către investiții aferente administrării fermei șˆi afacerii agricole - cum ar fi achiziția de software de gestiune, modernizarea spațiilor administrative, servicii de contabilitate șˆi marketing sau consultanță pentru proiecte europene. Aceasta reflectă profesionalizarea treptată a managementului agricol șˆi preocuparea tot mai mare pentru eficientizarea proceselor interne și conformitatea administrativă.
Digitalizarea ocupă locul al treilea, cu 25%, marcând o tendință ascendentă în adoptarea tehnologiilor inteligente în agricultură. Fermierii încep să utilizeze soluții de monitorizare prin senzori, sisteme GPS pentru lucrările agricole, aplicații mobile pentru gestionarea resurselor și tehnologii de tip 'smart farming'.
'Chiar dacă procentul este încă modest comparativ cu media UE, el semnalează tranziția treptată către agricultura de precizie', remarcă autorii cercetării.
Un alt aspect important este faptul că 12% dintre fermieri au direcționat fondurile către menținerea activității curente (supraviețuire) - un indiciu al presiunilor economice resimțite în contextul creșterii costurilor de producție și al condițiilor climatice dificile. Această categorie reflectă nevoia de măsuri de sprijin suplimentare pentru consolidarea rezilienței financiare a exploatațiilor agricole.
'Formarea profesională și instruirea resurselor umane (9,75%) și cercetarea-dezvoltarea-inovarea (8,75%) sunt domenii în care investițiile sunt încă limitate, deși esențiale pentru modernizarea pe termen lung a agriculturii. Aceste rezultate evidențiază necesitatea extinderii programelor de formare, inovare și transfer tehnologic, astfel încât fermierii să poată valorifica pe deplin potențialul digitalizării șˆi al practicilor sustenabile. În ansamblu, structura investițiilor din 2025 indică o orientare predominant tehnologică, axată pe modernizare șˆi mecanizare, dar și un decalaj între investițiile tangibile (echipamente) și cele intangibile (cunoaștere, inovare, formare). Pentru o dezvoltare echilibrată, viitoarele politici publice trebuie să combine aceste două dimensiuni - tehnologia și capitalul uman - într-un model de agricultură inovatoare, digitală și competitivă la nivel european', transmit autorii studiului.
De asemenea, analiza subliniază importanța accesului la finanțare flexibilă și nerambursabilă în sectorul agricol, precum și necesitatea unor politici publice eficiente pentru susținerea fermierilor.
Astfel, în ceea ce privește tipurile de finanțări dorite de agricultori, forma de finanțare preferată sunt granturile nerambursabile pentru dezvoltarea unei afaceri (68,50%). Fermierii și antreprenorii din agricultură preferă aceste fonduri datorită lipsei obligației de rambursare, ceea ce reduce riscul financiar și oferă o oportunitate semnificativă de dezvoltare și modernizare fără a crește povara datoriilor.
Liniile de credit, preferate de 34,25% dintre fermieri, reprezintă o opțiune populară pentru a asigura capital de lucru și pentru a face față nevoilor operaționale pe termen scurt. Acest tip de finanțare este ales pentru flexibilitatea sa, permițând accesul rapid la fonduri în perioadele critice, precum sezonul de plantare sau recoltare.
Creditele garantate de stat, preferate de 24,75% dintre participanții la studiu, sunt o altă formă preferată de finanțare, în special pentru IMM-urile care nu pot accesa credite comerciale din cauza cerințelor stricte de colateral. Garanțiile oferite de stat reduc riscul pentru bănci, facilitând astfel accesul la finanțare pentru fermierii care doresc să investească în extinderea afacerii.
Categoria 'Alte surse de finanțare' (8,75%) include forme de finanțare precum leasingul agricol, finanțări private sau fonduri de capital de risc. Deșˆi reprezintă o proporție mai mică, aceste opțiuni pot fi importante pentru anumite segmente de fermieri care caută soluții alternative, arată lucrarea.
În ceea ce privește modalitățile de finanțare în agricultură, datele din cercetare evidențiază o dependență ridicată a fermierilor români de finanțările nerambursabile, majoritatea (75,25%) declarând că principala sursă de sprijin pentru dezvoltarea afacerii a fost grantul nerambursabil. Această orientare confirmă faptul că mediul agricol românesc se bazează încă preponderent pe fondurile europene șˆi programele naționale de ajutor de stat, în detrimentul mecanismelor de finanțare prin creditare bancară.
Interesul puternic pentru granturi se explică prin nivelul ridicat al investițiilor necesare în agricultură, dar și prin lipsa capitalului propriu la fermierii mici șˆi mijlocii, subliniază Carta Albă a Agriculturii. Programele derulate prin Planul Strategic PAC 2023-2027, precum măsurile dedicate instalării tinerilor fermieri, digitalizării, modernizării fermelor sau investițiilor în energie verde, au oferit oportunități atractive, acoperind procente importante din valoarea totală a investițiilor eligibile.
Liniile de credit ocupă locul secund, fiind menționate de 28,50% dintre respondenți, semn că tot mai mulți fermieri încep să combine finanțările nerambursabile cu instrumente financiare bancare pentru a asigura cofinanțarea proiectelor sau fluxul de numerar necesar implementării acestora.
Totușˆi, accesul la creditare rămâne limitat, din cauza condițiilor stricte impuse de bănci, a lipsei garanțiilor șˆi a riscurilor percepute în sectorul agricol.
'În ansamblu, structura surselor de finanțare din 2025 arată că agricultura românească se află într-un proces de tranziție de la finanțarea nerambursabilă la instrumente mixte, însă dependența de granturi rămâne ridicată. Pentru consolidarea sustenabilității sectorului agricol este esențială diversificarea surselor de finanțare, crearea unui cadru de garantare flexibil, precum și dezvoltarea parteneriatelor public-private care să faciliteze investițiile pe termen lung', potrivit cercetării.
Carta Albă a Agriculturii a fost realizată în anul 2024 prin intermediul unei investigații pe bază de chestionar aplicat unui număr de 439 de întreprinderi - micro, mici și mijlocii - din toate regiunile de dezvoltare ale României șˆi din toate categoriile de vârstă. Eșantionul selectat este considerat reprezentativ pentru sectorul IMM-urilor agricole din România, oferind o bază solidă pentru formularea de concluzii șˆi recomandări privind starea actuală a agriculturii.
Chestionarele au fost completate în principal de antreprenori șˆi manageri activi în domeniul agricol, acoperind ramuri diverse - de la producția vegetală șˆi zootehnie până la servicii conexe și prelucrarea produselor agricole. Cercetarea a urmărit identificarea principalelor tendințe din sector, evaluarea accesului la finanțare, digitalizare, resurse umane, riscuri șˆi politici publice.
Distribuția geografică a eșˆantionului asigură o acoperire echilibrată a celor opt regiuni de dezvoltare, reflectând specificul regional al agriculturii româneșˆti și diferențele de structură economică dintre zone. Astfel, cercetarea oferă o imagine detaliată asupra realităților din teren șˆi permite analiza comparativă între regiuni, categorii de întreprinderi șˆi dimensiunea afacerilor. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Prima ediție a forumului pe tema gazelor 'verzi', organizată marți la Palatul Parlamentului
Jucătorii din industria gazelor naturale, autorități cu atribuții în domeniu, furnizori de tehnologie, instituții financiare și dezvoltatori de proiecte participă, marți, la prima ediție a forumului 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României'. Evenimentul este organizat de Delgaz Grid, cu sprijinul
Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni, în creștere cu 34%
București, 16 nov /Agerpres/ - Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni ale anului, în creștere cu 34%, și a obținut un avans de 10% al producției de energie electrică netă, care a urcat la 9.328 GWh, potrivit Raportului companiei, transmis luni Bursei de la București. Rezultatul pe acțiune a fost de 6,91 lei,
CONAF: Prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, sărbătorită la Arad prin Forumul 'De Vocație Antreprenoare'
România marchează, pe 19 noiembrie, prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, după instituirea acesteia prin lege, a anunțat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, printr-un comunicat. Cu această ocazie, CONAF organizează, la Teatrul Clasic 'Ioan Slavici' din Arad, Forumul Național 'De Vocație Antreprenoare',
Dărăban (ACUE): Nu cred că România trebuie să se întoarcă la intervențiile directe în piață
Statul român nu ar trebui să se întoarcă la soluțiile de intrare forțată în piață, care pe termen scurt și mediu duc la costuri un pic mai mari ''decât ne putem imagina, ci ar trebui să decidă economic ce sectoare sunt prioritare și să le trateze ca atare, a declarat, luni, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilităț
Zamfir: Rămânem la masa deciziilor globale în domeniul telecomunicațiilor
România a obținut al nouălea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), pentru perioada 2027-2030, în urma alegerilor desfășurate la Conferința Plenipotențiarilor organizației, organizată la Doha, în Qatar, potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Bădilă (FIC): Măsurile fiscale insuficient calibrate și lipsite de predictibilitate au un impact negativ major asupra bugetului pe termen lung
Măsurile fiscale ar trebui evaluate după impactul lor total asupra investițiilor și a veniturilor bugetare pe un orizont de timp măcar mediu, dacă nu lung, și nu doar după resursele încasate imediat, a transmis, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Un sondaj FI
Silaghi (CCIR): Pentru companiile coreene care doresc să - și extindă prezența în Europa, Constanța poate fi o poartă importantă de intrare
Portul Constanța poate reprezenta, pentru companiile coreene, o poartă importantă de intrare și distribuție a mărfurilor pe piața europeană, existând un potențial considerabil de cooperare cu portul Busan, a declarat secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu-Ioan Silaghi. 'Pentru companiile coreene care dore
Petrescu (ASF): România are nevoie de un model de creștere economică susținut mai puternic de investiții
România are nevoie de un model de creștere economică bazat într-o măsură mai mare pe investiții și pe capitalizarea companiilor, iar piețele financiare nebancare pot juca un rol important în această tranziție, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'România are nevoie de un model de
Ruxandra Bădilă (FIC): Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi descurajează lipsa de predictibilitate și birocrația
Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi țin departe lipsa de predictibilitate și birocrația, a declarat, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Pentru că s-a menționat deja timpul necesar procedurilor de autorizare, aș vre
Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au fost introduse pe piața din România, în 2025 (OIREP)
Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au intrat pe piața din România în anul 2025, cu 2,67% mai multe decât în anul precedent, iar hârtia și cartonul, împreună cu lemnul, au reprezentat 57,7% din totalul raportat, potrivit datelor Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), citate de către organizația care implementează transferul de resp
Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț (analiză)
Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț, iar acest model a contribuit la intrarea în insolvență a Societății de Transport București (STB), o companie cu peste 9.000 de angajați și sute de mii de călători pe zi, potrivit unei analize a think-tank-ului financiar Frames. '
Nuclearelectrica și BEI au semnat contractul de finanțare, în valoare de 400 milioane euro, pentru finalizarea retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă
Societatea Națională Nuclearelectrica și Banca Europeană de Investiții au semnat, luni, Contractul de Finanțare în valoare de 400 milioane de euro pentru finalizarea Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, ca urmare a aprobării de către acționarii SNN a contractării sprijinului financiar acordat de BEI, în valoare de 800 milioane euro, informează c
Ardeleanu (AVR): Autoritatea Vamală Română va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor
Autoritatea Vamală Română (AVR) va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor în activitatea vamală, în contextul reformei legislației europene în domeniu, a declarat, luni, Claudiu Ardeleanu, director general în cadrul instituției. Acesta a explicat că noua platformă europeană de date vamale 'va efectua analize
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 496,8 milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 496,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală de 56 de luni, la un randament mediu de 6,81% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 600 de milioane de lei, ia
Dumitru (ANRE): Tranziția energetică se află în altă etapă; numai capacitatea de producție, pe hârtie, nu va conduce la schimbări majore
Tranziția energetică se află în acest moment într-o nouă etapă și trebuie să fim de acord că numai capacitatea de producție pe hârtie nu va conduce la schimbări majore și să avem în vedere că această capacitate trebuie integrată în rețea și stocată, a declarat, luni, Ion Dumitru, șef serviciu surse regenerabile și tranziție energetică în c










