Chisăliță (AEI): Hidroenergia a salvat România de la colapsul sistemului energetic românesc, după incidentul de la Barajul Paltinu
Hidroenergia a salvat România în ultimele 24 de ore de la colapsul sistemului energetic, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, exact în momentul în care vântul și soarele au dispărut complet din balanța electroenergetică națională, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'Aceasta este realitatea care de la cele mai înalte funcții în stat este ignorată, în timp ce întârzie sau blochează finalizarea hidrocentralelor și repetă obsesiv că 'mai bine, vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele'. Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. E vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta va deveni parte din problemă', a transmis șeful AEI, într-un comunicat remis joi AGERPRES.
Potrivit acestuia, hidrocentralele începute și nefinalizate sunt investiții publice valoroase, resurse energetice neexploatate și instrumente esențiale în lupta împotriva secetei și inundațiilor.
'România se află astăzi într-un moment de răscruce când vine vorba de gestionarea resurselor de apă, a producției interne de energie și a protecției populației împotriva fenomenelor extreme. În timp ce unele proiecte hidroenergetice au fost stopate sau amânate, realitatea ultimilor ani arată clar că nevoia de a finaliza aceste lucrări nu a fost niciodată mai urgentă. Hidrocentralele începute și nefinalizate nu sunt doar șantiere abandonate, ci investiții publice valoroase, resurse energetice neexploatate și instrumente esențiale în lupta împotriva secetei și inundațiilor', spune Chisăliță.
Construcția hidrocentralelor nefinalizate, arată el, a fost realizată din prețul cu energia electrică plătită de consumatorii români. Astfel, 'în cei 38 de ani în medie de construcție a acestor hidrocentrale, considerând ponderea consumului de energie electrică medie a populației de 20%, estimăm că fiecare consumator casnic a achitat în medie circa 120 lei pentru a susține aceste lucrări'.
'Costurile pentru demolarea a șapte hidrocentrale sunt dependente de mulți factori - dimensiune, vechime, amplasare, mediul înconjurător, necesitatea remedierii mediului, sedimente, infrastructura etc. Plecând de la costurile demolărilor de astfel de amenajări hidrotehnice în SUA, pot sări la sute de milioane dolari/hidrocentrală. Considerând costurile de demolare a hidrocentralelor și readucerea terenurilor la forma inițială, de circa 200 - 300 milioane dolari/hidrocentrală, rezultă că pentru 7 hidrocentrale ar fi necesari circa 1,6 miliarde de dolari. Astfel, în situația în care se va lua această hotărâre românii vor achita aceste sume, respectiv estimăm că fiecare consumator casnic ar achita în medie circa 160 lei pentru a demola aceste hidrocentrale. În același timp, continuarea și finalizarea lucrărilor estimăm că ar determina achitarea în medie de 3,2 de lei de fiecare consumator în următorii 10 ani', se precizează în comunicat.
Președintele AEI susține că demolarea hidrocentralelor ar fi mult mai scumpă decât finalizarea lor, fiind necesară a fi plătită de fiecare român, iar sumele deja investite s-ar pierde definitiv.
Pe de altă parte, hidrocentralele și lacurile de acumulare au un rol fundamental în combaterea secetei, în condițiile în care reduc de două-trei ori perioadele în care debitele râurilor scad la nivel critic, asigură cu apă localitățile în perioadele secetoase și permit menținerea unui debit minim ecologic și sprijină irigațiile în lunile de vară.
Totodată, prin finalizarea amenajărilor hidrotehnice din Moldova, volumul de apă stocabil ar crește cu peste 1 miliard metri cubi, ceea ce ar reduce efectele secetei hidrologice cu peste 60%.
'România a triplat în ultimii 50 de ani numărul persoanelor racordate la rețeaua publică de apă, însă această extindere masivă nu a fost însoțită de dezvoltarea unor surse noi de alimentare. Nu s-au construit acumulări sau baraje noi, iar în multe localități fântânile gospodăriilor racordate au fost închise, reducând alternativele oamenilor. În aceste condiții, presiunea asupra surselor de apă existente crește semnificativ, iar sustenabilitatea sistemului devine tot mai incertă în lipsa realizării acumulărilor de apă (...) La aceasta se adaugă faptul că populația urbană folosește din ce în ce mai multă apă potabilă, din cauza creșterii nivelului de trai și a conectării rețelelor moderne. În 1990, consumul mediu era de circa 120 litri/persoană/zi; în 2024, se apropie de 160 litri/persoană/zi în marile orașe', conform comunicatului.
Doar pentru Moldova, problema generată de blocarea/întârzierea amenajărilor hidrotehnice înseamnă circa 500 localități care vor fi afectate de lipsa apei, aproape 400.000 de persoane care vor fi afectate direct de lipsa apei, riscul ca zeci de persoane să fie rănite sau să decedeze, mii de locuințe pentru care există posibilitatea reală de a fi distruse, creșterea importurilor nete (hidrocentralele existente pot reduce importurile cu aproximativ 25% considerând importurile anului 2024), obligă plata cu 3-5% mai mult pentru energia electrică, urmare a dezechilibrelor care nu pot să fie eliminate prin funcționarea acestor hidrocentrale.
Resursa de apă a României s-a redus de la 2.200 m3/locuitor/an la aproximativ 1.800 m3/locuitor/an în ultimele decenii, atenționează Dumitru Chisăliță. În ritmul actual, țara riscă să ajungă sub pragul de stres hidric până în 2050. În acest context, finalizarea hidrocentralelor este una dintre câteva măsuri care combină: adaptarea la variabilitatea climatică, producerea de energie regenerabilă, managementul integrat al resurselor de apă.
România nu mai poate permite să lase la jumătate proiectele care devin tot mai necesare, avertizează Chisăliță.
În opinia oficialului AEI, decizia privind viitorul acestor proiecte trebuie să fie luată de români, în mod informat.
'Finalizarea hidrocentralelor ar aduce energie mai ieftină, mai puține inundații, reducerea lipsei apei pentru populație și agricultură, diminuarea efectului perioadelor de secetă, precum și valorificarea investițiilor deja făcute. Oprirea lor ar implica costuri mari de demolare care ar trebui achitate de fiecare român, pierderea producției energetice și menținerea vulnerabilității hidrologice. Hidrocentralele începute sunt investiții importante, cu beneficii potențiale pentru energie, gestionarea apei și siguranța comunităților, dar și cu responsabilitățile majore privind protecția mediului și respectarea legislației. De aceea, România are nevoie de o hotărâre matură, transparentă și bazată pe date, care să pună în balanță atât interesul public și securitatea energetică, cât și protejarea mediului, astfel încât soluția aleasă să fie cu adevărat în beneficiul cetățenilor și al naturii', transmite el. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere evaluarea urgentă a pagubelor și măsuri pentru fermierii afectați de secetă
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților evaluarea de urgență a pagubelor provocate de seceta pedologică și hidrologică severă din vestul României și adoptarea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate, avertizând că pierderile înregistrate afectează capacitatea fermierilor de a finanța lucrările pentru anul agricol.
Ministrul Nazare, despre întâlnirile cu investitori în SUA: Președintele a transmis un mesaj de încredere privind traiectoria și credibilitatea României
New York - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de încredere către investitorii instituționali foarte importanți pentru România în privința traiectoriei și credibilității României în perioada următoare, a declarat marți, la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, ministr
Cosmin Marinescu (BNR): Perspectivele economice pentru acest an se mentin rezervate sau chiar în teritoriu negativ
Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'Economia
Apeluri de 650 de milioane de euro pentru proiecte de producere și stocare a energiei regenerabile, deschise din 28 septembrie
Instituțiile publice pot depune, din 28 septembrie, cereri de finanțare pentru realizarea de investiții în producerea și stocarea energiei verzi, prin intermediul a două programe în valoarea totală de 650 de milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Potrivit sursei citate, toate entitățile publice care dores
Avocatul Gheorghe Pecingină, desemnat administrator special al STB
Avocatul și practicianul în insolvență Gheorghe Pecingină a fost desemnat, marți, administrator special al Societății de Transport București (STB), urmând să aibă atribuții privind administrarea societății, reprezentarea acesteia în justiție și propunerea unui plan de reorganizare, a anunțat marți societatea de transport. 'Adunarea Genera
Mașinile electrice sunt acum mai ieftin de utilizat decât modelele pe benzină, în România (analiză)
România se numără printre țările europene în care încărcarea unui vehicul electric cu baterie este mai accesibilă decât alimentarea cu combustibil a unui automobil cu motor cu ardere internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, susține analistul eToro, Bogdan Maioreanu. 'Europa a continuat să avanseze către adoptarea vehicule
INSCOP: 86,1% dintre români se așteaptă la creșterea prețurilor în următoarele șase luni
Un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie, potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic New Money - INSCOP (ISE). Conform cercetării, 7,9% dintre cei chestionați consideră că prețurile vo
Sectorul e-commerce din România a atins valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025 (raport)
Piața comerțului electronic din România a ajuns la valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025, în creștere cu 10% față de anul anterior, fiind astfel cel mai mare sector de e-commerce din Europa de Est, relevă datele cuprinse în European E-Commerce Report 2026, publicate marți. Potrivit cercetării realizată pentru Ecommerce Europe și Eu
Folcuț (ARB): Companiile au atras finanțări noi de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 8,2%
Companiile au atras finanțări noi în valoare de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni ale acestui an, în creștere cu 8,2% comparativ cu anul trecut, iar creditele pentru investiții reprezintă aproximativ 30% din portofoliul de credite, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB).
Folcuț (ARB): Rata de neperformanță la creditele companiilor a urcat la 5,6%
Rata de neperformanță la creditele companiilor a ajuns la 5,6%, în creștere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu martie 2025, nivelul fiind mai ridicat în cazul IMM-urilor decât al corporațiilor, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director executiv în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB). 'Dintre toat
FIDES: 40,7% dintre români locuiau în gospodării supraaglomerate în 2024
Aproximativ 40,7% dintre români locuiau, în 2024, în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat citate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). În același timp, aproximativ 94% din populația României locuia într
Jianu (IMM România): Ar trebui să ne uităm din nou la un program de tip IMM Invest; lipsește cash-flow-ul în economie
Un program de tip IMM Invest ar trebui reanalizat, în condițiile în care economia se confruntă cu o lipsă de cash-flow, iar rata de default a programului este de sub 2%, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui să ne uităm iarăși cu foarte multă atenție la un p
România, printre țările UE cu creșteri semnificative ale prețurilor carburanților, în luna august 2026
Prețul mediu al combustibililor pentru transportul personal în Uniunea Europeană a crescut cu 23,8%, în luna august 2026 comparativ cu luna august 2025, după un avans de 16,9% în luna iulie și unul de 13,7% în luna iunie, arată datele publicate marți de Eurostat. Potrivit oficiului european de statistică, în 26 di
Jianu (IMM România): Spiritul antreprenorial pălește; avem cu 20% mai multe firme care ies din economie
România are cu 20% mai multe firme care ies din economie comparativ cu cele care se înființează, în condițiile în care, până la jumătatea anului, în jur de 96.000 de firme noi s-au înregistrat, iar 110.000 - 111.000 de firme s-au închis, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, în cadrul un
Taină (Ministerul Economiei): 750 de contracte au fost semnate prin programul Femeia Antreprenor; alte 250 sunt în curs de semnare
Un număr de 750 de contracte au fost semnate până în prezent prin programul Femeia Antreprenor, iar alte 250 sunt în curs de semnare, finanțarea nerambursabilă acordată fiind de 200.000 de lei pentru fiecare societate, a declarat, marți, Camelia Taină, director general în Ministerul Economiei, în cadrul unui eveniment de specialitate.