Dimensiunea socială a cadrului financiar multianual nu primește suficientă atenție, în condițiile în care sunt priorități arzătoare, ne concentrăm pe apărare, pe competitivitate, dar trebuie să continuăm să arătăm oamenilor că investim în ei, că ne luptăm cu sărăcia, consideră vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu i-a invitat, vineri, pe oficialii europeni responsabili de implementarea politicii de coeziune să dezbată și dimensiunea socială a cadrului financiar multianual 2028-2034.

''Vă rog să dezbateți și dimensiunea socială a cadrului financiar multianual. Nu acordăm suficientă atenție dimensiunii sociale, politicii sociale, agendei sociale și este de înțeles, sunt priorități arzătoare. E nevoie să ne concentrăm la apărare, la competitivitate, la ceea ce se întâmplă geostrategic pe plan global. În același timp, trebuie să continuăm să arătăm oamenilor că investim în ei, în educația lor, în accesul la servicii medicale, în copii, că ne luptăm cu sărăcia, că nu lăsăm sărăcia, creșterea costurilor vieții să fie transformate în arme împotriva proiectului european'', a spus vicepreședinta Comisiei Europene.

Roxana Mînzatu a vorbit la București, în deschiderea conferinței la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune: ''Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă''.

Potrivit acesteia, propunerea de alocare din cadrul financiar viitor multianual al UE de 14% pentru cheltuieli sociale este o garanție pentru noi investiții în programe sociale, educaționale și de muncă.

''Acest minim 14% pentru cheltuieli sociale pe care îl propunem ca țintă minimă în acest plan, care ar trebui implementat de autoritățile naționale, cu Comisia și în parteneriat cu regiunile, este o garanție că putem porni în sus să investim în educație, în dezvoltarea și modernizarea curriculei, în competențele lucrătorilor, ale angajaților, de la automotive până la alte industrii, care se uită cum să rămână în câmpul muncii, ce trebuie să învețe, cum să se repoziționeze în condițiile în care structurile productive se schimbă, se transformă pentru că avem digitalizare și relocări de multe ori'', a arătat Mînzatu.

Aceasta consideră că statele membre ale UE trebuie să investească în programe de combatere a sărăciei.

''Fără aceste dimensiuni, suntem vulnerabili în interior și securitatea internă este vulnerabilă. Am propus o serie de mecanisme care să poată să ajute statele membre să investească inteligent acest minim 14% și vă invit să le aplicați. Garanția de competență pentru lucrători, spre exemplu, este foarte importantă ca mecanism de susținere a oamenilor care au nevoie să se repoziționeze pentru a putea să continue în industriile respective'', a adăugat comisarul european din partea României.

Roxana Mânzatu a subliniat, în același timp, că trebuie găsită o metodă pentru ca mulți dintre cetățenii europeni să poată studia, lucra și trăi în țările lor de origine fără a mai fi nevoiți să plece în străinătate.

''Ei și-ar dori toate lucrurile acestea acasă și ca Europa să contribuie mai mult, mai țintit, la dezvoltare serviciilor, acasă. Și la asta trebuie să lucrăm inclusiv din perspectiva agendei sociale a Uniunii Europene. Cel mai important este să găsim o cale pentru dreptul de a sta în țară. E adevărat, UE a însemnat pentru foarte mulți români dreptul de a călători, de a lucra, de a studia și ne-am dorit ca posibilitatea aceasta de mobilitate în Europa să fie doar o carte de vizită pozitivă a proiectului european. Și a fost pentru că au crescut veniturile, iar unii oameni poate chiar s-au relocat. Dar există și o parte negativă și frustrantă și se vede inclusiv în procesele democratice, în alegeri. Oamenii nu vor să mai plece pentru a obține un serviciu public de calitate, un job de calitate, acces la universitate sau la un program universitar mai bun'', a explicat Roxana Mînzatu.

Ea a dat ca exemplu România, în cei 18 ani de la aderare, pentru a sublinia importanța politicii de coeziune pentru Uniunea Europeană.

''De atunci, s-au întâmplat atât de multe lucruri care au transformat viața oamenilor. De la șoseaua și autobuzul care te ajută în transportul zilnic, până la cabinetul medical, ecograf și echipamentele medicale, uneori analizele din programele de screening medical susținute cu Fondul Social European, până la programele de calificare sau subvenția pentru salariu, de la un mijloc de transport feroviar, la dotările unor mici companii în mediul rural sau mediul urban, toate acestea fac parte din schimbarea în bine a României prin politica de coeziune. Schimbările sunt vizibile, chiar dacă provocările rămân la fel de mari'', a mai afirmat comisarul european.

Conform acesteia, toate țările UE susțin o reformare a politicii de coeziune, dar în mod diferit.

''Suntem cu toții de acord cu o modernizare și o reformare a politicii de coeziune, care să poată susține viitorul proiectului politic european, participarea tuturor economiilor la competitivitate, să poată să asigure securitatea nu doar cea externă, dar și cea internă în fiecare țară. Această modernizare însă o înțelegem cu siguranță diferit. Unii suntem de acord cu direcția, poate nu totdeauna cu căile. Comisia a pus pe masă o propunere în iulie, de cadru financiar multianual, care are câteva dimensiuni la care au reflectat și colegii miniștri invitați astăzi la ministerială'', a menționat vicepreședinta executivă.

Mînzatu spune că țările membre trebuie să reflecteze serios asupra bugetului cadrului financiar multianual.

''Vă invit să reflectăm dacă ne dorim o politică de coeziune puternică, o politică agricolă puternică, o politică pentru competitivitate puternică. Trebuie să reflectăm la structura generală a bugetului. Avem pe masă un buget de aproape două trilioane euro, fără precedent. El înseamnă noi surse de venit, ce trebuie dezbătute și susținute atât de statele membre, în Consiliu, cât și în Parlamentul European. Este o dezbatere importantă, pentru că, până la urmă, cifrele contează, valorile contează. M-am uitat cu o anumită surprindere, când, în iulie, am prezentat cifrele pentru România și în general. Cu această alocare de peste 60 de miliarde de euro, România are printre cele mai mari alocări'', a mai declarat comisarul european.

Evenimentul ''Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă'', care are loc vineri la București, consolidează demersurile continue ale României pentru o viitoare Politică de Coeziune puternică, care să rămână principala politică de investiții structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase și eliminării decalajelor de dezvoltare, notează organizatorii.

Totodată, conferința are loc într-un moment definitoriu pentru Uniunea Europeană, în contextul discuțiilor politice privind cadrul financiar multianual post-2027. În acest context, reuniunea reprezintă o oportunitate pentru oficialii responsabili de implementarea politicii de coeziune și pentru factorii de decizie de rang înalt din UE de a dezbate înainte de luarea deciziilor privind direcțiile strategice care vor contura perioada de programare 2028-2034. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)