Președintele ARASEC: NATO tratează securitatea cibernetică ca element central al strategiei sale colective de apărare și descurajare
NATO tratează securitatea cibernetică ca element central al strategiei sale colective de apărare și descurajare, a declarat, joi, președintele Asociației Române pentru Asigurarea Securității Informației (ARASEC), Ioan C. Bacivarov, la un eveniment de specialitate.
El a subliniat, în deschiderea evenimentului, că securitatea cibernetică a evoluat de la o preocupare tehnică la un pilon fundamental al stabilității globale.
'Peisajul modern al amenințărilor este mai complex ca niciodată, modelat de tensiuni geopolitice, atacuri bazate pe inteligență artificială și un ecosistem digital în expansiune care estompează linia dintre securitatea personală, corporativă și națională. În actualele circumstanțe internaționale, NATO tratează securitatea cibernetică ca element central al strategiei sale colective de apărare și descurajare', a spus Bacivarov.
Potrivit acestuia, organizațiile se confruntă cu o dublă provocare, respectiv apărarea împotriva adversarilor din ce în ce mai sofisticați, menținând în același timp încrederea, confidențialitatea și reziliența operațională.
'Creșterea amenințărilor generative de inteligență artificială, tehnologie deepfake și calcul cuantic redefinește ce înseamnă să fii 'sigur'. Între timp, factorii umani - conștientizarea, comportamentul și etica - rămân cel mai critic strat de apărare', consideră președintele ARASEC.
Acesta susține că factorii de decizie trebuie să colaboreze în permanență.
'Calea de urmat necesită colaborare, transparență și inovație continuă. Securitatea cibernetică nu mai este doar o problemă IT - este o responsabilitate comună între sectoare, guverne și persoane. Împreună, trebuie să trecem de la apărarea reactivă la reziliența proactivă, construind un viitor digital mai sigur pentru toți', a mai spus Bacivarov.
Roxana Morea, consilier la Reprezentanța Comisiei Europene în România, a prezentat, pe scurt, măsurile întreprinse de Uniunea Europeană privind securitatea și stabilitatea în spațiul cibernetic și a subliniat că abordarea UE este modelată de patru principii: prevenirea, detectarea, răspunsul și descurajarea.
Ea a amintit de Directiva NIS2, care contribuie la creșterea nivelului general de securitate cibernetică în UE. 'Aceasta extinde domeniul de aplicare al primei directive NIS la o gamă mai largă de operatori, cu companii mijlocii și mari dintr-o varietate de sectoare, cum ar fi energia, transporturile, sistemul bancar, sănătatea, apele potabile și uzate, infrastructura digitală, administrația publică, gestionarea deșeurilor', a explicat Roxana Morea.
Potrivit acesteia, Legea privind securitatea cibernetică oferă un cadru de certificare și consolidează agenția de securitate cibernetică, ENISA, și completează Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice. Totodată, Legea privind reziliența cibernetică introduce cerințe obligatorii de securitate cibernetică pentru produsele hardware și software pe tot parcursul ciclului lor de viață.
Un alt act normativ, Legea privind solidaritatea cibernetică, consolidează solidaritatea Uniunii și coordonarea acțiunilor pentru detectarea, pregătirea și răspunsul eficient la amenințările și incidentele cibernetice în creștere, prin intermediul Sistemului European de Alertă Cibernetică, o rețea de centre operaționale de securitate naționale și transfrontaliere, care detectează, analizează date și informații privind amenințările și incidentele cibernetice și furnizează avertizări în timp util.
UE a integrat și două rețele care asigură gestionarea crizelor cibernetice, EU-CyCLONe (European Cyber Crisis Liaison Organisation Network) și CSIRT (CSIRTs Network). Prima este o rețea de cooperare între autoritățile naționale ale statelor membre responsabile de gestionarea crizelor cibernetice, iar a doua este formată din echipele de răspuns la incidente informatice.
În plus, Comisia depune eforturi pentru a descuraja criminalitatea cibernetică prin intermediul politicii sale de apărare cibernetică și al setului de instrumente al diplomației cibernetice.
Pe de altă parte, Constantin Viorel Marian, vicepreședinte IEEE Blockchain Group Romania și profesor la Politehnica București, consideră că planurile de învățământ trebuie să fie orientate spre viitor și să țină pasul cu amenințările cibernetice. 'Trebuie să adaptăm programele pentru securitate și inteligență artificială, dar să și integrăm automatizarea, ceea ce se întâmplă des în infrastructura cloud', a explicat acesta.
Și Dănuț Turcu, Șef de catedră la Universitatea Națională de Apărare 'Carol I', a vorbit de adaptarea curriculei. 'La Universitatea Națională de Apărare instruim ofițeri de stat major și viitori lideri, nu ingineri. La mijlocul carierei, ingineri buni, chiar și în domeniul cibernetic, pot urma cursuri la Universitatea de Apărare. Lucrăm în conformitate cu strategia de transformare digitală pe care am început să o implementăm de doi ani. Și aici ne concentrăm pe proiectarea programei de învățământ, pe abordarea interdisciplinară a educației, pe instruirea practică și simulare. De asemenea, avem în vedere cercetarea și dezvoltarea, instruirea pentru leadership și învățarea și adaptarea continuă', a arătat Turcu.
Carmen Cîrnu, director științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, a subliniat, la rândul său, că soluțiile bazate pe inteligență artificială devin esențiale pentru securitatea cibernetică datorită capacităților avansate în detectarea și răspunsul la amenințări.
Conform acesteia, mai mult de jumătate dintre companiile care caută specialiști în securitate cibernetică au dificultăți majore de a găsi persoane calificate. 'Chiar mai mult, între 70% și 80% dintre angajații cu misiuni legate de securitatea cibernetică, de fapt, nu au calificări formale sau instruire certificată', a precizat reprezentanta ICI București.
Carmen Cîrnu a mai afirmat că IA poate spori capacitățile umane și permite infrastructuri de securitate cibernetică mai robuste și mai reziliente.
'Integrarea acestei tehnologii în zonele de securitate cibernetică nu numai că poate îmbunătăți timpii de răspuns, dar poate spori eficacitatea generală a mecanismului de apărare. Și poate asigura că infrastructurile digitale rămân securizate împotriva peisajului amenințărilor, compensând parțial lipsa de personal calificat în domenii. Acesta este și motivul pentru care programele de studiu ale universităților și actualizările lor constante sunt esențiale pentru avansarea în domeniu', a subliniat reprezentanta ICI București.
La rândul său, Claudia Nicolae, director general la ANP AGERPRES, a arătat că în mass-media atacurile se manifestă sub două forme: tehnice și narative.
'Atacurile cibernetice încearcă să compromită sistemele sau să extragă date. Atacurile narative urmăresc să distorsioneze faptele, să manipuleze percepția și să exploateze vulnerabilitățile societății. Pentru noi, acestea sunt riscuri operaționale care influențează încrederea publicului în timp real', a menționat Nicolae.
În opinia sa, profesioniștii din mass-media au nevoie de trei categorii de abilități pentru a combate dezinformările: analitice, digitale și de situație.
'Jurnaliștii trebuie să verifice datele din mai multe surse, să înțeleagă cum este produs conținutul falsificat și să identifice modelele narative utilizate în operațiunile de influență. Totodată, ei trebuie să înțeleagă cum funcționează algoritmii, cum se desfășoară incidentele cibernetice și cum metadatele și geolocalizarea susțin verificarea. În fine, trebuie să lucreze sub presiune, să identifice comportamente neautentice coordonate și să înțeleagă cum amenințările hibride combină breșele tehnice cu operațiuni psihologice. Aceste abilități nu mai sunt opționale. Ele definesc jurnalismul profesional într-un ecosistem informațional cu risc ridicat', a adăugat Claudia Nicolae.
Emanuela Savu, director general la Institutul Bancar Român, a susținut că profesioniștii din domeniul bancar și financiar trebuie să dezvolte o combinație de abilități tehnice, analitice și de reglementare pentru a proteja instituțiile financiare împotriva atacurilor cibernetice din ce în ce mai sofisticate.
Conform acesteia, abilitățile se referă la competențe în domeniul securității cibernetice și conștientizare a amenințărilor, cunoștințe despre protecția datelor și confidențialitate, expertiză în reglementări și conformitate, abilități de gestionare a riscurilor și reziliență operațională, competențe în infrastructura digitală și cloud, capacități de analiză și monitorizare a datelor și comunicare interfuncțională și gestionare a crizelor.
Dan Drăghia, expert la Institutul European din România, a identificat trei dificultăți principale privind securitatea cibernetică: lipsa de forță de muncă și 'nepotrivirea' competențelor; implementarea inegală a directivelor europene la nivel național; educația, formarea și interoperabilitatea care sunt 'fragmentate' între țările membre și nivelul UE.
ARASEC și Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează, joi și vineri, la București, conferința CyberCon România 2025, dedicată cercetării și schimbului de bune practici în domeniul securității cibernetice. Conferința este organizată cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România.
CyberCon România 2025 face parte din evenimentele organizate în această toamnă în Europa, în cadrul Lunii Europene a Securității Cibernetice, campania anuală dedicată promovării conștientizării și a bunelor practici în domeniul securității cibernetice în țările UE. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trei sferturi dintre IMM-urile globale consideră că pot face față unui atac cibernetic (raport)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind
INS: Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,15 milioane de tone, în TI
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,153 milioane tone, în trimestrul I din 2026, iar transportul maritim de containere a însumat 203.000 de containere standard (TEU), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în primele
Riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc (raport)
Depozitele atrase de bănci de la clientela nebancară au crescut, anul trecut, cu 7,1%, de la 706,676 miliarde lei în decembrie 2024 la 756,589 miliarde de lei în decembrie 2025, în timp ce finanțarea de la băncile-mamă a urcat cu aproximativ 24%, până la 22,77 miliarde de lei, potrivit Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a Românie
ANPC a amendat cu peste 3,8 millioane de lei operatori economici din domeniul alimentar
Inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane lei pentru nereguli constatate în comercializarea produselor alimentare și în cazul condițiilor de prestare a serviciilor, în urma unor controale derulate în perioada 22 - 26 iunie. Potrivit unui comunicat se presă
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă