Președintele ARASEC: NATO tratează securitatea cibernetică ca element central al strategiei sale colective de apărare și descurajare
NATO tratează securitatea cibernetică ca element central al strategiei sale colective de apărare și descurajare, a declarat, joi, președintele Asociației Române pentru Asigurarea Securității Informației (ARASEC), Ioan C. Bacivarov, la un eveniment de specialitate.
El a subliniat, în deschiderea evenimentului, că securitatea cibernetică a evoluat de la o preocupare tehnică la un pilon fundamental al stabilității globale.
'Peisajul modern al amenințărilor este mai complex ca niciodată, modelat de tensiuni geopolitice, atacuri bazate pe inteligență artificială și un ecosistem digital în expansiune care estompează linia dintre securitatea personală, corporativă și națională. În actualele circumstanțe internaționale, NATO tratează securitatea cibernetică ca element central al strategiei sale colective de apărare și descurajare', a spus Bacivarov.
Potrivit acestuia, organizațiile se confruntă cu o dublă provocare, respectiv apărarea împotriva adversarilor din ce în ce mai sofisticați, menținând în același timp încrederea, confidențialitatea și reziliența operațională.
'Creșterea amenințărilor generative de inteligență artificială, tehnologie deepfake și calcul cuantic redefinește ce înseamnă să fii 'sigur'. Între timp, factorii umani - conștientizarea, comportamentul și etica - rămân cel mai critic strat de apărare', consideră președintele ARASEC.
Acesta susține că factorii de decizie trebuie să colaboreze în permanență.
'Calea de urmat necesită colaborare, transparență și inovație continuă. Securitatea cibernetică nu mai este doar o problemă IT - este o responsabilitate comună între sectoare, guverne și persoane. Împreună, trebuie să trecem de la apărarea reactivă la reziliența proactivă, construind un viitor digital mai sigur pentru toți', a mai spus Bacivarov.
Roxana Morea, consilier la Reprezentanța Comisiei Europene în România, a prezentat, pe scurt, măsurile întreprinse de Uniunea Europeană privind securitatea și stabilitatea în spațiul cibernetic și a subliniat că abordarea UE este modelată de patru principii: prevenirea, detectarea, răspunsul și descurajarea.
Ea a amintit de Directiva NIS2, care contribuie la creșterea nivelului general de securitate cibernetică în UE. 'Aceasta extinde domeniul de aplicare al primei directive NIS la o gamă mai largă de operatori, cu companii mijlocii și mari dintr-o varietate de sectoare, cum ar fi energia, transporturile, sistemul bancar, sănătatea, apele potabile și uzate, infrastructura digitală, administrația publică, gestionarea deșeurilor', a explicat Roxana Morea.
Potrivit acesteia, Legea privind securitatea cibernetică oferă un cadru de certificare și consolidează agenția de securitate cibernetică, ENISA, și completează Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice. Totodată, Legea privind reziliența cibernetică introduce cerințe obligatorii de securitate cibernetică pentru produsele hardware și software pe tot parcursul ciclului lor de viață.
Un alt act normativ, Legea privind solidaritatea cibernetică, consolidează solidaritatea Uniunii și coordonarea acțiunilor pentru detectarea, pregătirea și răspunsul eficient la amenințările și incidentele cibernetice în creștere, prin intermediul Sistemului European de Alertă Cibernetică, o rețea de centre operaționale de securitate naționale și transfrontaliere, care detectează, analizează date și informații privind amenințările și incidentele cibernetice și furnizează avertizări în timp util.
UE a integrat și două rețele care asigură gestionarea crizelor cibernetice, EU-CyCLONe (European Cyber Crisis Liaison Organisation Network) și CSIRT (CSIRTs Network). Prima este o rețea de cooperare între autoritățile naționale ale statelor membre responsabile de gestionarea crizelor cibernetice, iar a doua este formată din echipele de răspuns la incidente informatice.
În plus, Comisia depune eforturi pentru a descuraja criminalitatea cibernetică prin intermediul politicii sale de apărare cibernetică și al setului de instrumente al diplomației cibernetice.
Pe de altă parte, Constantin Viorel Marian, vicepreședinte IEEE Blockchain Group Romania și profesor la Politehnica București, consideră că planurile de învățământ trebuie să fie orientate spre viitor și să țină pasul cu amenințările cibernetice. 'Trebuie să adaptăm programele pentru securitate și inteligență artificială, dar să și integrăm automatizarea, ceea ce se întâmplă des în infrastructura cloud', a explicat acesta.
Și Dănuț Turcu, Șef de catedră la Universitatea Națională de Apărare 'Carol I', a vorbit de adaptarea curriculei. 'La Universitatea Națională de Apărare instruim ofițeri de stat major și viitori lideri, nu ingineri. La mijlocul carierei, ingineri buni, chiar și în domeniul cibernetic, pot urma cursuri la Universitatea de Apărare. Lucrăm în conformitate cu strategia de transformare digitală pe care am început să o implementăm de doi ani. Și aici ne concentrăm pe proiectarea programei de învățământ, pe abordarea interdisciplinară a educației, pe instruirea practică și simulare. De asemenea, avem în vedere cercetarea și dezvoltarea, instruirea pentru leadership și învățarea și adaptarea continuă', a arătat Turcu.
Carmen Cîrnu, director științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, a subliniat, la rândul său, că soluțiile bazate pe inteligență artificială devin esențiale pentru securitatea cibernetică datorită capacităților avansate în detectarea și răspunsul la amenințări.
Conform acesteia, mai mult de jumătate dintre companiile care caută specialiști în securitate cibernetică au dificultăți majore de a găsi persoane calificate. 'Chiar mai mult, între 70% și 80% dintre angajații cu misiuni legate de securitatea cibernetică, de fapt, nu au calificări formale sau instruire certificată', a precizat reprezentanta ICI București.
Carmen Cîrnu a mai afirmat că IA poate spori capacitățile umane și permite infrastructuri de securitate cibernetică mai robuste și mai reziliente.
'Integrarea acestei tehnologii în zonele de securitate cibernetică nu numai că poate îmbunătăți timpii de răspuns, dar poate spori eficacitatea generală a mecanismului de apărare. Și poate asigura că infrastructurile digitale rămân securizate împotriva peisajului amenințărilor, compensând parțial lipsa de personal calificat în domenii. Acesta este și motivul pentru care programele de studiu ale universităților și actualizările lor constante sunt esențiale pentru avansarea în domeniu', a subliniat reprezentanta ICI București.
La rândul său, Claudia Nicolae, director general la ANP AGERPRES, a arătat că în mass-media atacurile se manifestă sub două forme: tehnice și narative.
'Atacurile cibernetice încearcă să compromită sistemele sau să extragă date. Atacurile narative urmăresc să distorsioneze faptele, să manipuleze percepția și să exploateze vulnerabilitățile societății. Pentru noi, acestea sunt riscuri operaționale care influențează încrederea publicului în timp real', a menționat Nicolae.
În opinia sa, profesioniștii din mass-media au nevoie de trei categorii de abilități pentru a combate dezinformările: analitice, digitale și de situație.
'Jurnaliștii trebuie să verifice datele din mai multe surse, să înțeleagă cum este produs conținutul falsificat și să identifice modelele narative utilizate în operațiunile de influență. Totodată, ei trebuie să înțeleagă cum funcționează algoritmii, cum se desfășoară incidentele cibernetice și cum metadatele și geolocalizarea susțin verificarea. În fine, trebuie să lucreze sub presiune, să identifice comportamente neautentice coordonate și să înțeleagă cum amenințările hibride combină breșele tehnice cu operațiuni psihologice. Aceste abilități nu mai sunt opționale. Ele definesc jurnalismul profesional într-un ecosistem informațional cu risc ridicat', a adăugat Claudia Nicolae.
Emanuela Savu, director general la Institutul Bancar Român, a susținut că profesioniștii din domeniul bancar și financiar trebuie să dezvolte o combinație de abilități tehnice, analitice și de reglementare pentru a proteja instituțiile financiare împotriva atacurilor cibernetice din ce în ce mai sofisticate.
Conform acesteia, abilitățile se referă la competențe în domeniul securității cibernetice și conștientizare a amenințărilor, cunoștințe despre protecția datelor și confidențialitate, expertiză în reglementări și conformitate, abilități de gestionare a riscurilor și reziliență operațională, competențe în infrastructura digitală și cloud, capacități de analiză și monitorizare a datelor și comunicare interfuncțională și gestionare a crizelor.
Dan Drăghia, expert la Institutul European din România, a identificat trei dificultăți principale privind securitatea cibernetică: lipsa de forță de muncă și 'nepotrivirea' competențelor; implementarea inegală a directivelor europene la nivel național; educația, formarea și interoperabilitatea care sunt 'fragmentate' între țările membre și nivelul UE.
ARASEC și Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează, joi și vineri, la București, conferința CyberCon România 2025, dedicată cercetării și schimbului de bune practici în domeniul securității cibernetice. Conferința este organizată cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România.
CyberCon România 2025 face parte din evenimentele organizate în această toamnă în Europa, în cadrul Lunii Europene a Securității Cibernetice, campania anuală dedicată promovării conștientizării și a bunelor practici în domeniul securității cibernetice în țările UE. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CFR Călători: Nouă trenuri internaționale vor pleca mai devreme din Budapesta, în perioada 7 - 8 noiembrie
Nouă trenuri internaționale care circulă din Budapesta spre România vor pleca cu 5 până la 35 de minute mai devreme, în perioada 7 - 8 noiembrie 2026, ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară din Ungaria, informează joi CFR Călători. Potrivit unui comunicat al companiei, administrația feroviară ungară MAV Start a anunțat efectuare
INS: Consumul de energie electrică a scăzut cu 4% în primele opt luni ale anului
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 4% în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025, în condițiile în care consumul populației s-a redus cu 11,3%, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2026, consumul fi
Producția industrială a scăzut cu 3,4%, pe serie brută, în primele opt luni ale anului
Producția industrială (serie brută) a scăzut cu 3,4% în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe fondul evoluțiilor negative din industria prelucrătoare, care a consemnat un declin de 4,4%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe de altă parte, producția și furnizarea de en
Peste 4 din 10 angajați români de minimum 55 de ani sunt dispuși să lucreze și după vârsta de pensionare (studiu)
Peste 4 din 10 angajați români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea o perioadă după atingerea vârstei legale de pensionare, comparativ cu aproximativ o treime la nivel european, potrivit unui studiu realizat de o companie de soluții de resurse umane. În rândul angajaților români sub
Producători români din toate colțurile țării, la Festivalul Roadelor Toamnei din Buftea, în acest weekend
Cooperativa Caprirom Sud Muntenia organizează la Buftea, în perioada 17-18 octombrie, Festivalul Roadelor Toamnei, eveniment care reunește producători români din mai multe regiuni ale țării, în cadrul proiectului 'Poftim, din România!'. Festivalul, organizat în parteneriat cu Primăria Buftea, le va oferi vizitatorilor ocaz
Nazare: Asigurăm suplimentarea cu încă 2 miliarde de lei pentru bugetele Ministerului Transporturilor și Ministerului Mediului
Bugetele Ministerului Transporturilor și Ministerului Mediului vor fi suplimentate cu 2 miliarde de lei pentru achitarea facturilor aferente proiectelor PNRR, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Investițiile în dezvoltare nu trebuie să se oprească din cauza blocajelor la încasare. Iar firmele care au executat lucrări
MADR: Modificările aduse Legii 122/2023 vizează combaterea pestei porcine africane și sprijinirea fermelor
Transportul ilegal a șase sau mai multe porcine va constitui infracțiune, iar animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate, potrivit modificărilor aduse Legii 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane (PPA), adoptate miercuri în plenul Parlamentului României, informează Minister
Diana Buzoianu: Raportul Corpului de Control a identificat zeci de probleme sistemice la ANM
Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, finalizat în luna octombrie, a identificat zeci de probleme sistemice la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), iar conducerea instituției ar fi fost informată încă din noiembrie 2025 despre posibile nereguli în achizițiile directe, susține ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu
Grupul MOL va produce biometan într-o nouă instalație inaugurată la Szarvas
Grupul maghiar MOL a inaugurat prima sa unitate de producție a biometanului, la Szarvas, în urma unei investiții de peste 2,7 miliarde de forinți, potrivit unui comunicat de presă al companiei, transmis miercuri AGERPRES. Noua instalație poate produce, din biogaz, biometan cu un grad de puritate adecvat pentru injectarea în rețeaua
Pistol: Lotul 1 al Autostrăzii Bacău-Pașcani (A7) se apropie de 70%; finalizarea lotului anul acesta depinde de asigurarea finanțării
Lotul 1 al Autostrăzii Bacău - Pașcani (A7) se apropie de 70%, iar constructorul român (UMB) este mobilizat în șantier cu 500 de muncitori și 350 de utilaje pentru a finaliza anul acesta lucrările pe cei 30,3 kilometri dintre Săucești și Trifești, a anunțat, miercuri, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNA
Darău: Cea mai mare parte din PNRR a fost dedicată digitalizării
Cea mai mare parte din suma din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost dedicată digitalizării, fiind livrate 63 de aplicații guvernamentale în cloud, 240 de procese automatizate în administrația publică, 995 de sate conectate la internet de mare viteză, 580 de biblioteci modernizate și peste 61.000 de persoane formate în competențe
DNSC: Incident de securitate ce vizează vulnerabilități ale unor instalații frigorifice, descoperit în Franța
CERT-FR din cadrul Agenției Naționale de Securitate a Sistemelor Informatice din Franța (ANSSI) a emis o alertă cu privire la compromiterea unui număr semnificativ de controlere utilizate pentru administrarea și monitorizarea, de la distanță, a unor instalații frigorifice, informează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), într-un comunicat
AAC: România riscă o reducere a finanțării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, în următorul exercițiu financiar
România riscă o reducere a finanțării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, care ar putea ajunge, într-un scenariu extins, la aproximativ 6,5 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar, arată estimările Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), publicate miercuri. Organizația anunță lansarea pe websit
România, pe locul patru în Europa la achiziția de produse electronice ieftine, dar pe ultimul loc la reciclare și reutilizare (studiu)
România ocupă locul al patrulea dintre 12 țări europene în ceea ce privește achiziția de produse electronice de mici dimensiuni și accesibile ca preț, însă se situează pe ultimul loc în privința utilizării exclusive a soluțiilor de reciclare sau reutilizare a acestora, potrivit studiului Fast Tech Consumer Study 2026, prezentat miercuri de dou
Darău: Nu a existat nicio ofertă mai mare pentru vânzarea companiei de la Șantierul Naval Mangalia
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a precizat, miercuri, într-o conferință de bilanț ministerial, că pentru Șantierul Naval Mangalia nu au existat oferte mai mari din partea investitorilor decât suma de 138 de milioane de euro pe care a fost vândut către compania germană Rheinmetall.