Guvernele iubesc inflația, vor inflație pentru că astfel își acoperă dezechilibrele create, iar prin inflație practic omul nu simte când i se iau banii, a afirmat, miercuri, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, la un eveniment de specialitate.

'Despre ce mi-am ales să vorbesc astăzi nu prea s-a vorbit în România, dar se întâmplă - și anume represiune financiară. Ce înseamnă represiune financiară? Utilizarea inflației de către Guvern pentru a reduce dezechilibrele din economie prin dobânzi real negative. Ce am văzut anul trecut? Un deficit bugetar pe ESA de 9,3% din PIB, adică spectaculos, dar în același timp cu acest impuls spectaculos dat economiei am văzut o creștere economică de doar 0,7%. Deci, practic, o risipă epică a fost anul trecut, care a creat dezechilibre. Acest deficit bugetar trebuie redus, a creat și deficit de cont curent și orice deficit... ce înseamnă acești 9,3% din PIB deficit bugetar? 9,3% din PIB, bani tipăriți. Când Guvernul emite bonduri, tipărește practic banii, sunt bani care intră în agregatul monetar M3. Deci, sunt bani care caută să cumpere bunuri și servicii și generează inflație. Și de asta spun: guvernele iubesc inflația, vor inflație, prin această inflație vor dori să-și acopere aceste dezechilibre create', a spus Codîrlașu.

El a subliniat că anul acesta deficitul va ajunge la 8,4% conform proiecției, însă, 'dacă ne uităm în istorie, când Guvernul zice ceva, mai adăugăm măcar un 0,5%'.

'De data aceasta, ce s-a întâmplat diferit față de anul trecut? Chiar ați spus că anumite cheltuieli vor fi aruncate anul viitor, deci facturi neplătite, deci pe ESA s-ar putea să fie chiar mai mare decât anul trecut. Acum chiar a dat public semnalul că, da, vor amâna cheltuieli, pe ESA vor trebui totuși să apară acele cheltuieli. Cheltuielile au crescut pentru că anul trecut au fost făcute diverse majorări de cheltuieli, dar aceste majorări au fost doar pentru o anumită parte din an. Anul acesta sunt pentru toate cele 12 luni. Deci, impactul a ceea ce s-a întâmplat anul trecut în anul ăsta e mult mai mare pe partea de cheltuieli și de aici căutarea de metode de a reduce acest dezechilibru și, mă rog, s-a practicat și de Uniunea Monetară între cele două crize, s-a practicat și în alte părți, prin inflație, căci prin inflație practic omul nu simte când i se iau banii. Și se utilizează inflația pentru a reduce aceste dezechilibre', a explicat președintele CFA România.

Potrivit acestuia, protecție la inflație asigură equity-ul, imobiliarele, aurul și, mai nou, bitcoin-ul, active care au ajuns la maxime istorice tocmai pentru că investitorii simt tentația guvernelor de a folosi inflația pentru a-și reduce deficitele.

'Practic, ce vedem? Avem inflație de 10%, dobânzi care chiar încep cu șase, deci sub șapte. Net ce înseamnă? Doar iluzie monetară. Primesc o dobândă, dar dobânda aia valorează mai puțin, nu le acoperă pierderea de putere de cumpărare prin inflație. (...) Ce face represiunea financiară? Dobânzi real negative ce înseamnă? Că oamenii totuși nu sunt proști și caută protecție față de inflație. Și dacă ne uităm la tot ce s-a întâmplat pe piețele globale, am văzut equity-ul, care asigură o protecție la inflație. De ce? Pentru că firmele, atunci când le cresc costurile, dau mai departe prin preț, ele transmit inflația de fapt mai departe și își mențin marja de profit. Deci, equity-ul asigură o protecție la inflație, real estate asigură o protecție la inflație, aurul asigură o protecție la inflație și, mai nou, bitcoin-ul asigură o protecție la inflație. Și vedem pe toate aceste clase de active maxime istorice la nivel global tocmai că investitorii instituționali, oamenii simt tentația guvernelor de a folosi inflația pretutindeni pentru a-și reduce deficitele și datoriile publice și s-au îndreptat către aceste active', a explicat finanțistul.

Adrian Codîrlașu a atras atenția asupra faptului că în medie pe ultimii 10 ani cine a ținut bani în conturi a pierdut în termen reali.

'M-ați întrebat la începutul prezentării cum transferă Guvernul costul de ajustare pe consumator? Avem legi care spun cum funcționează salariul minim, în funcție de diverși parametri, unul dintre ei fiind inflația. Avem legi care spun cum se ajustează pensiile, unul dintre parametri este inflația, și amână. Deci, în modul ăsta, practic trage bani de la respectivii. Și problema e că îi trage exact de la cei care au cea mai mare nevoie de ei, exact de la cei care au cele mai mici venituri, pentru că cei care au cultură financiară știu întotdeauna cum să se protejeze și se pot proteja, dar cei care lucrează pe salariul minim sau care au pensii nu se pot proteja la inflație, din păcate. Ce mai vedem? Direcționarea capitalului din economie către datoria publică, ceea ce se numește crowding out, dacă ne uităm la fondurile de pensii din Pilonul 2 și ai peste 65% din portofoliile lor în titluri de stat. Sistemul bancar are, de asemenea, undeva 25-27% din bilanț titluri de stat', a exemplificat acesta.

În criza anterioară, din 2008-2009, România a avut excese pe toate planurile, adică și la stat și în sectorul privat și la populație, însă acum excesul e doar la stat, a continuat el. Populația și companiile au fost prudente, iar sistemul bancar este unul dintre cele mai lichide și cu o poziție extrem de puternică în Uniunea Europeană.

'Problema e deficitul bugetar de aici. Asta e sursa dezechilibrelor, în economia României și criza, dacă ar veni, ar veni prin intermediul contului curent, când trebuie dată valuta și nu avem de unde să primim. Dar acum (...) primim euro din fonduri europene, dacă facem reformele pe care le-am promis. Populația vulnerabilă suportă costul ajustării. Cam 3-4 ani vom munci să corectăm. Dacă ne uităm de sus, ce vedem? Că avem niște legi și, când îi vine Guvernului rândul să se țină de legi, sunt opționale, și afectează puternic credibilitatea. În general, când sunt situații să spunem sensibile, informațiile date de autorități publicului nu sunt corecte. Sunt doar să-i ajute pe ei. E, practic, un conflict de interese. Sunt câteva exemple din criza anterioară. În Spania, în timpul crizei bancare, vine ministrul de Finanțe spaniol: 'da, sistemul bancar e supersolid, vom avea nevoie de 2 miliarde, poate'. La nici o săptămână vine o bancă: 'vreau 15, că mor'. Adică, ori a fost incompetent, ori a mințit piețele, nu există variantă de mijloc', consideră reprezentantul CFA România.

În opinia sa, exact la fel s-a întâmplat și cu bugetul de anul trecut.

'(...) Exact asta am făcut noi cu bugetul din februarie. Am venit, am mărit taxele, buget pe 7% deficit aprobat de Parlament...la nici două luni, fără să apară nimic la nivel macro, brutal, a fost contrazis de datele macro. Adică ce a fost? Lipsă de expertiză în afaceri sau efectiv informații neadevărate date Parlamentului, publicului, investitorilor, agențiilor de rating? Și, ca dovadă, asta a dus la pierderea credibilității. Când am fost la negocieri, nu ne-a mai crezut nimeni că reducem cheltuielile și ne-au zis 'show me the money'. Și am mărit taxele ca să le arătăm banii. Deci, la asta duce asemenea comportament, la pierderea de credibilitate. Și când arătăm că, da, o lege e opțională pentru noi, duce la pierderea de credibilitate, care e pe termen lung, și vedem această pierdere de credibilitate și în dobânzile mari', a concluzionat Adrian Codîrlașu.

Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a participat, miercuri, la Conferința 'Viitorul sistemului financiar în noul context național și global - Riscuri, Oportunități și Ancore', dedicată domeniului Finanțe&Bănci&Asigurări&Leasing&Piață de capital. Evenimentul face parte din seria conferințelor internaționale 'Bucharest Leaders' Summit - A Road Map to the Future', organizată de Grupul de presa MediaUno în perioada 3 - 21 noiembrie 2025. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)