Ministerul Mediului nu trebuie să fie unul de 'concurs de vouchere', ci o instituție care, cu banii puțini de care dispune, să se ducă la programele strategice care să rezolve problemele care pun în pericol viața oamenilor, consideră ministra de resort, Diana Buzoianu.

Aceasta a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, și despre avocații unor pădurari din cadrul Ocoalelor Silvice 'care protejează drepturile infractorilor condamnați definitiv', dar și despre situația de la Administrația Națională 'Apele Române' unde se desfășoară 'o muncă total neserioasă', iar leadership-ul este preocupat 'să se acopere de hârtii, să dea toate telefoanele necesare în loc să se ocupe în mod real de activitatea pe care trebuie să o desfășoare'.

Ministra a mai abordat subiecte referitoare la programul 'Casa Verde', calitatea aerului și noutățile pregătite pentru Sistemul Garanție-Returnare (SGR).

AGERPRES: Pentru început, să vorbim despre un program foarte important. Toată lumea așteaptă să reînceapă 'Rabla'. Bugetul acestui program a scăzut drastic, de la 1,4 miliarde de lei la 200 de milioane de lei. În acest context, care sunt motivele principale pentru această scădere drastică și cum afectează obiectivele programului de înnoire a parcului auto?

Diana Buzoianu: În primul rând, am aici chiar Ordinul pentru lansarea programului 'Rabla' care a fost, ieri (joi, 11 septembrie 2025, n.r.), publicat în Monitorul Oficial. S-a redus, într-adevăr, la 200 de milioane de lei pentru persoane fizice. Noi, anul acesta, suntem într-o situație bugetară destul de dificilă. Am încercat, au fost primele discuții pe care le-am avut, cum să reușim să găsim un scenariu în care să susțină și bugetul un program. Ne era foarte clar că 1,5 miliarde cu siguranță n-ar mai fi putut să fie anul acesta suportate de buget. Am găsit această variantă pentru că la persoane fizice era și problema că mulți dăduseră deja avans. Sunt și un număr semnificativ de producători care aduseseră deja mașinile în țară, deci aici se făcuseră niște investiții și mai ales că a fost anunțat că este suspendat exact cu o zi înainte. Eu nu eram atunci în minister, dar faptul că au fost practic toate aceste elemente care au scăzut din predictibilitate, am făcut tot ce era posibil să lansăm totuși anul acesta, în valoare de 200 de milioane de lei.

În mod evident asta înseamnă că vor fi mai puține mașini înlocuite. Noi trebuie să menționăm, însă, că ținta pe care noi ne-am asumat-o prin PNRR, de a înlocui un număr de mașini, deja a fost atinsă la acest moment. Este unul dintre puținele jaloane care au fost atinse cam cu un an înainte de momentul în care ar fi trebuit să livrăm acest obiectiv, tocmai pentru că vrem să avem acest program și pe viitor. Suntem în discuții destul de avansate cu Ministerul Fondurilor Europene să mutăm acest program, de la anul, pe Fondul Social pentru Climă, adică să fie din fonduri europene, să nu mai depindă de bugetul național.

Sunt o grămadă de proiecte care, din păcate, au fost tăiate de către Comisia Europeană pentru că nu am mai avut credibilitate, să zicem, că vor fi finalizate până la finalul lunii august. Poate vă reamintiți că am făcut o prezentare a tuturor proiectelor, a tuturor investițiilor. Stadiul lor era, pentru unele dintre ele, dramatic. Adică erau foarte multe investiții care la trei ani distanță de când se lansase PNRR-ul, când am venit eu în minister, erau la 0%. În acest context, Comisia a tăiat o parte semnificativă din acele programe. De ce este asta relevant pentru Programul 'Rabla'? Pentru că parte din acele programe sunt și proiecte cu reducere de emisii. Dacă, de exemplu, avem de ales între proiecte care ne ajută și la îndeplinirea țintelor la nivel european și la colectarea mai bună a deșeurilor sau vouchere care să fie date de exemplu comunităților, în sensul că primăriile să își cumpere 25 de mașini electrice, cred că devine cumva evident unde ar trebui să fie prioritizat dacă vorbim de alegerea între centre de aport voluntar, de a aduce banii respectivi pentru fabrici de reciclare, apă-canal... Toate aceste lucruri versus voucherele care ar fi trebuit să ajungă la primării. Cred că orice comunitate știe foarte clar unde ar trebui să se ducă banii respectivi. O parte din banii respectivi, pe care nu îi vom mai duce anul acesta pe proiectul 'Rabla UAT'-uri sau 'Rabla' persoane juridice, se va duce de fapt pe proiecte absolut strategice de care avem nevoie.

De altfel, a fost și unul dintre punctele esențiale pe care eu le-am spus în momentul în care am venit la minister, și anume că eu cred că trebuie să fie regândit cu totul cum au fost scrise strategic proiectele din AFM. Eu nu cred că Ministerul Mediului trebuie să fie un minister de concurs de vouchere sau în câte secunde câte vouchere putem să dăm, ci cred că ar trebui să fie un minister care să drămuiască puținii bani pe care îi are la dispoziție, să se ducă exact la programele strategice care să rezolve problemele care ne pun și nouă viața în pericol. Vorbim aici de iazuri care nu au fost încă ecologizate, de o rată de colectare foarte mică a deșeurilor. Toate lucrurile acestea au nevoie de bani în spate. Or, dacă banii principali pe care noi îi gestionăm îi dăm pe vouchere... Eu nu spun, s-ar putea să fie un proiect foarte bun, dar poate că nu este menirea Fondului pentru Mediu să acopere aceste proiecte.

AGERPRES: Cu toate acestea, industria auto critică această amânare și spune că micșorarea bugetului este o lovitură directă în economie și în lanțurile de producție. Cum le răspundeți?
Diana Buzoianu: Da, știu discuția. Din punctul lor de vedere, evident că interesul lor este să fie lansat acesta. Am vorbit cu foarte mulți producători, am vorbit și cu ACAROM, am vorbit și cu APIA și înțeleg discuțiile și argumentele din spate. Argumentul principal este că Ministerul Mediului trebuie să fie un minister care puținii bani pe care-i drămuiește să îi orienteze către un impact de mediu cât mai mare.

Impactul pe economie, impactul pe industrie, aceasta ar trebui să fie responsabilitatea și în curtea altor ministere. Și da, au argumente solide pentru care ar trebui să fie continuat, de exemplu, un proiect similar. Repet, tocmai de aceea discutăm să vedem dacă putem să-l mutăm pe fonduri europene, dar discuția legată de unde ducem 1,5 miliarde de lei, dacă ducem pentru a ajuta o industrie, care poate să fie un argument, sau dacă ducem pentru a rezolva niște probleme pe mediu. Repet, pentru Ministerul Mediului ar trebui să fie luate în considerare mult mai multe aspecte, nu doar ajutorarea unei industrii, care și acesta poate să fie un argument important, dar nu suficient.

AGERPRES: Rămânem la programele AFM și aș vrea să vă întreb ce se întâmplă cu 'Casa Verde' ?
Diana Buzoianu: 'Casa Verde' era un program pentru care erau prevăzute cinci miliarde de lei. Anul acesta nu va fi lansat, pentru că nu avem aceste resurse. În schimb, în exact același an, se alocă bani din fonduri europene prin RePower EU, cu exact aceeași destinație. Deci, în același an, noi nu puteam să avem două programe cu obiect identic, lansate unul de Ministerul Fondurilor Europene, unul de Ministerul Mediului și după aia să ne întrebăm de ce nu avem banii necesari pentru alte proiecte. Găsim soluții și vom găsi soluții pentru toate aceste proiecte. Avem inclusiv discuții despre cum a fost gândit de-a lungul timpului Programul 'Casa verde', pentru că am am văzut discuții despre cum a impactat sistemul centralizat energetic instalarea acestor panouri, care nu aveau și instrumente de stocare, baterii de stocare.

Dacă ar fi fost de la bun început gândit să vină și cu baterii de stocare, gândiți-vă cât de sigură ar fi fost această energie și cât de mult ar fi putut să ajute. Iată cum niște proiecte care poate au avut niște intenții foarte bune, dar pentru că nu au fost gândite strategic au ajuns de fapt să creeze unele probleme unde ar fi trebuit să fie o resursă reală. Noi acum va trebui să investim mult mai mult în stocare în perioada următoare, iar, din punctul meu de vedere, dacă Ministerul Mediului va mai avea proiecte de acest fel, va trebui să gândească proiecte ample de parcuri de panouri fotovoltaice cu stocare automată, care pot suplini capacitatea de producție, inclusiv a unor hidrocentrale, despre care discutăm de 30 de ani de zile să fie construite și au o capacitate de producție minimală.

AGERPRES: Deci, anul acesta nu se întâmplă 'Casa Verde'.
Diana Buzoianu: Anul acesta nu se întâmplă. Anul acesta se întâmplă RePower EU. Va trebui să vedem și ce proiecte sunt pe Fondul Social pentru Climă. Noi suntem acum în discuții și în negocieri cu Comisia Europeană, cu Ministerul Fondurilor Europene și, dacă vom avea proiecte similare, eu voi fi împotriva ideii de a se mai lansa proiecte cu obiect identic sau similar, de două ministere separate, doar ca să zică ambele ministere că au dat acest proiect. Va trebui să gândim un pic mai strategic aceste proiecte.

AGERPRES: Trecem la o altă temă, care știu că vă place foarte mult: Romsilva. S-a terminat cu provizoratul acela perpetuu la Regie, există acum un director interimar pentru cinci luni. Ce se va întâmpla după acele cinci luni?
Diana Buzoianu: Nu știu, vom vedea. Aceste cinci luni sunt cruciale. În primul rând, domnul director general are de arătat că începe reformele. Nu are un cec în alb. A fost ales de un Consiliu de Administrație al Romsilva și are în perioada aceasta de demonstrat că vrea reformă cu adevărat, cu adevărat vrea reorganizare, lucru pe care de altfel le-a declarat la interviu.

Și vă dau acum un exemplu. Chiar zilele acestea am primit de la un jurnalist care și-a făcut treaba foarte bine și a scos la iveală, în cazul unui Ocol Silvic din Gorj, cum un pădurar care a fost condamnat de două ori definitiv în instanță pentru infracțiuni silvice, astăzi lucrează bine-mersi în Romsilva. Întrebată fiind Romsilva de ce nu a dat afară acea persoană, pentru că noi avem deja un articol nou în Codul silvic, dacă nu mă înșel, 138, care spune că dacă ești condamnat definitiv încetează contractul, Romsilva a răspuns că acest act normativ a fost dat după ce a fost condamnat respectivul pădurar și că nu poate să retroactiveze legea. Doar că eu sunt un pic mai tocilară, așa de felul meu, și aseară, pe la ora 11:00 citeam contractul colectiv de muncă al Romsilva care este adoptat în 2024 și pe la articolul 57 scrie foarte clar: contractul individual de muncă va înceta de drept de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare în cazul personalului silvic care a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune în legătură cu serviciul sau pentru o infracțiune silvică. Deci, ar fi trebuit să înceteze în cinci zile acest contract.

Astăzi o să trimitem o adresă către Romsilva să înțelegem de ce acest articol nu a fost aplicat. Pentru că înțeleg că avocații sunt tare ocupați să protejeze drepturile infractorilor condamnați definitiv. Dar noi trebuie să fim în principal preocupați să protejăm pădurile, nu drepturile de a rămâne perpetuum în posturi, oameni care în mod evident nu și-au făcut treaba aici. Vorbim de un pădurar care ar fi trebuit să aibă ca misiune să protejeze pădurile și a furat pădurea. Și nu a fost condamnat o dată, a fost condamnat de două ori definitiv. În Ocolul Silvic din care acest pădurar face parte, șapte colegi de-ai dumnealui sunt, astăzi, cercetați penal în dosare tot pentru infracțiuni silvice. Deci vă dați seama cam cum arată acel Ocol Silvic.

Una dintre reformele pe care domnul director general interimar ales în urma selecției făcute de Consiliul de Administrație va trebui să le facă va fi să rezolve și să se uite foarte atent pe aceste probleme. De altfel, chiar astăzi ne întâlnim cu domnul director pentru a discuta contractul colectiv de muncă. Le-am spus foarte clar că eu nu semnez și nu avem cum să semnăm, să recunoaștem că în buget scrie că vor aloca zero lei pentru bonusuri de pensionare, atâta timp cât în contractul colectiv de muncă în continuare există clauza pentru bonificarea a până la zece salarii, odată cu pensionarea personalului silvic.

Pe de altă parte, avem, astăzi, în momentul în care vorbim, decizii în primă instanță pentru personal silvic care s-a dus și și-a cerut dreptul la bonusul de pensionare, după ce a fost dată această Ordonanță și judecătorul care s-a uitat la lege, la contractul colectiv de muncă, a zis că acel personal silvic trebuie să primească în continuare zece salarii. Vă dați seama de caracatița și protecția unor oameni care continuă sub orice formă să își ceară niște beneficii uriașe. Vorbim de niște dosare, de niște procese, în care se cer zeci de milioane. Putem să trecem zero lei la bonusuri de pensionare dacă se modifică contractul colectiv de muncă. Înțeleg că și directorul general și liderul de sindicat astăzi vor să se întâlnească și că au demarat procedurile pentru a modifica articolele necesare ca să fie scos în sfârșit din contractul colectiv de muncă bonusul de pensionare de zece salarii.

Dar vedeți, pentru fiecare lucrușor de acest fel trebuie să vină cineva de la nivel de minister să le spună:' dar de ce ați făcut așa?' Întrebarea mea este: de ce acești oameni care sunt acolo să conducă, care zic că unii dintre ei mai vor să și reformeze, vor să curețe, vor să facă, nu pot ei să facă această muncă? De ce trebuie să fie cineva din minister care să verifice fiecare pas în parte și dacă nu ești atent să verifici fiecare pas în parte, să zică după aia 'asta nu s-a putut'. Ne-am blindat cu toți avocații care ne spun că nu se poate. La Romsilva sunt foarte multe probleme, o parte dintre ele vor trebui să se rezolve de urgență. Unul dintre lucrurile și din aspectele esențiale, în perioada următoare, este inclusiv numirea celor 27 de directori de către directorul general interimar. Eu sper că directorul general interimar nu va veni cu niște propuneri de oameni, în urma selecțiilor publice, cu probleme de etică, de exemplu. Repet, nu eu l-am numit acolo, a fost ales de către Consiliul de Administrație, dar dumnealui a spus într-un interviu care este public că dorește transparență. Sperăm că această reformă și această transparență nu se vor transforma de fapt doar în 'am făcut interviu și tot pe cine aveam noi în minte alegem'.

AGERPRES: Ați adus în spațiul public și problemele existente la 'Apele Române'. Ce se mai întâmplă acolo?
Diana Buzoianu: Cred că am inclusiv rezultatul pe proiecte, pe fiecare componentă în parte din PNRR, cu ce s-a realizat, ce nu s-a realizat, mai ales. La 'Apele Române', din păcate, a fost centralizat absolut tot procesul și nu au făcut absolut nimic. 350 de milioane de euro aveau. Singurul proces care a reușit să iasă, e singurul baraj și singurul polder implementat sau, mă rog, să aibă credibilitatea necesară că va fi implementat și să fie acceptat de către Comisia Europeană, să rămână până în august, la final. Finanțarea este pentru un proiect din Bihor, un proiect de polder și un proiect de baraj, care au fost separate total de această chestie centralizată. Practic, în afară de aceste două proiecte, totul s-a pierdut: zero kilometri baraje.

AGERPRES: Care sunt cauzele ?
Diana Buzoianu: Cauzele sunt numeroase. Au existat fonduri, au existat bani. Eu nu cred că această instituție se va schimba până când nu se vor schimba niște lideri. Asist zilele acestea la niște realități în care totul circulă pe telefoane, absolut tot ce mișcă, se spune, sunt într-o agitație și într-o efervescență continuă, să rămână totul la fel, să nu se schimbe absolut nimic, să-și cimenteze toți toate posturile. Este ceva greu de imaginat câtă agitație este în această instituție care, de altfel, nu s-ar agita pentru nimic ca proiecte. Leadership-ul acestei instituții astăzi nu se agită decât să își păstreze funcțiile, să dea toate telefoanele, să facă totul necesar ca să își păstreze toate funcțiile. După ce practic s-a votat Memorandumul în Guvern că au pierdut toți banii, în urma negocierilor din PNRR, la câteva zile distanță au semnat cu nemiluita, vreo patru contracte de peste 100 de milioane de euro, angajând instituția din bani din PNRR, după ce ei practic știau foarte clar că nu mai au banii respectivi.

AGERPRES: De ce au făcut asta ?
Diana Buzoianu: Pentru că vor după aia să spună că au făcut treabă. Au făcut treabă... n-au făcut trei ani de zile treabă, dar au făcut acum în ultimele zile cu siguranță treabă. Vă dați seama că este o muncă total neserioasă acolo și este o muncă în care, repet, leadership-ul este doar preocupat zilele acestea să zică că a făcut ceva, să se acopere de hârtii, să dea toate telefoanele necesare în loc să se ocupe în mod real de activitatea pe care trebuie să o desfășoare. 'Radarul balastierelor' e în plop în momentul de față. Au dat comunicat de presă și sunt curioasă dacă de pe 1 septembrie până acum au mișcat vreun deget... De 12 zile n-au făcut nimic. Suntem în punctul în care au pierdut atâtea contracte. Știau că urmează să piardă toți banii. Înainte să semneze contracte de 100 de milioane, nu puteau să zică 'Bună ziua, avem această situație, știm că nu vom mai avea banii respectivi. Ce facem cu aceste contracte?'. Măcar să vină să se consulte cu niște juriști. Nimic. Nu au făcut nimic, pentru că nu i-a interesat. Sunt situații foarte grave în cazul de față.

AGERPRES: Ce pârghii aveți dumneavoastră să rezolvați cumva aceste probleme?
Diana Buzoianu: În momentul de față, eu așteptam raportul Corpului de control de la Praid, pentru că acela era cumva un document oficial. Încă nu a fost finalizat. Lucrurile vor trebui să fie schimbate de urgență acolo.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim acum despre calitatea aerului din marile orașe, deci și din București. Cum rezolvăm această problemă și ce mai zice Comisia Europeană despre noi?
Diana Buzoianu: Sunt foarte multe probleme pe calitatea aerului. De fapt, problema este că ai mai multe cauze și toate trebuie să fie rezolvate cu alte tipuri de proiecte. Orașele noastre, în general oamenii care au condus aceste orașe de-a lungul timpului, s-au gândit mai degrabă la cum să facă un profit pentru cineva. Și eu vă spun că asta este cumva gândirea. Când văd că vin toate autoritățile să își susțină proiecte... Susținerea proiectelor lor este pur matematică, economică, din perspectivă doar de viitor foarte apropiat. Sunt foarte puține autorități și foarte puțini reprezentanți, astăzi, la nivel local, la nivel național, care, când vin cu un proiect la masă, se gândesc și la impactul pe termen lung sau se gândesc la costurile pe termen lung ale acelui proiect. Ei vin toți cu ideea de profit astăzi. Și dacă îi întreb care este impactul pe calitatea aerului, pe calitatea apei, pe calitatea solului, pentru că acolo vor trebui să fie plantate în continuare recolte, pentru că acolo vor locui în continuare niște oameni care vor respira, vor pierde ani din viață dacă continuă poluarea, vezi cumva șocul autorităților sau șocul reprezentanților care întotdeauna spun că noi aducem bani, profit acum, pe termen scurt.

După ce, de-a lungul timpului, s-a perpetuat această mentalitate că mediul e un lux, un moft, e o chestie care pur și simplu blochează dezvoltarea în loc să fie un element esențial de cum gândim investițiile de la bun început, cum sunt ele gândite de la bun început. Ani mai târziu, după ce au fost implementate așa investițiile, ne întrebăm de ce vine Comisia Europeană să ne zică că avem o poluare a aerului? De ce românii pierd în medie patru ani din viață din cauza poluării aerului ? De ce nu suntem astăzi și nu facem față, de exemplu la secetă, că nu gândim lucrurile strategic?

Repet, nu am avut și nu avem, din păcate, astăzi, foarte mulți oameni în leadership-ul autorităților care să gândească mai departe de un mandat personal sau de niște câștiguri pe termen scurt. Toată lumea vrea să taie niște panglici (...) Sunt foarte puțini oameni, lideri în instituții cu adevărat, care se gândesc că investiția asta pe care eu o fac acum va deveni o povară pentru comunitatea asta în 20 de ani, în 10 ani. Pentru că majoritatea absolută a oamenilor care sunt astăzi în acele funcții se gândesc doar că mandatul va mai fi încă două, trei, zece luni. Asta este ceea ce trebuie să schimbăm.

Dacă mă întrebați de poluare, trebuie să schimbăm modalitatea în care noi ne-am uitat la dezvoltarea orașelor până în momentul de față. De fiecare dată când discuți cu cineva care este în domeniul acesta al administrării locale, toți zic că trebuie să dezvoltăm orașul. Bun, dar în ce condiții? Mai punem trei blocuri într-un singur spațiu verde pe care îl aveai în zona respectivă și după aia te miri că oamenii respectivi stau în trafic cu încă două ore suplimentar? Sau te miri că oamenii respectivi au astm într-un procent mult prea mare sau te miri că oamenii respectivi pur și simplu nu mai pot trăi în comunitățile respective. Da, comunitățile trebuie dezvoltate, cu un sens în spate. Trebuie dezvoltate astfel încât calitatea vieții lor să fie bună. Asta ar trebui să fie o prioritate și de prea puține ori asta este prioritatea. Ce trebuie să fie schimbat? Noi putem să schimbăm de la nivelul Ministerului Mediului modalitățile, de exemplu, în care dăm autorizații sau nu, în sensul în care să fie mult mai obiectiv date, să nu mai fie date pe telefoane, să fie mult mai puțină corupție, să implementăm sisteme care sunt făcute în asemenea fel încât lucrurile să fie foarte clare, obiectiv stabilite.

Vă dau un exemplu: sunt foarte multe cazuri în țară în care aceeași operatori economici cer o autorizație de mediu în două-trei județe separate și obțin cu exact aceeași activitate autorizații diferite, cu condiții diferite, pentru că au cerut la autorități județene diferite și în funcție de cine a fost la autoritățile respective, au primit alte autorizații, dar ei fac aceeași activitate în trei județe diferite. Nu sunt puține cazuri de acest fel. Mai sunt cazuri de județe în care sunt foarte multe autorizații date pentru că se știe că acolo se dau autorizații și vezi discrepanțe uriașe între județe, care sunt foarte apropiate, care au mult mai multe autorizații date pentru anumite activități. Sunt foarte multe probleme care trebuie să fie rezolvate. De-a lungul timpului, autoritățile și-au văzut mai degrabă interesul imediat în loc de interesul mai mare pentru instituții. Iar instituțiile din subordinea Ministerului Mediului de multe ori au fost gândite ca instrumente la care cineva pur și simplu să aibă acces ca la un pix. Nu mai putem să mergem în felul ăsta, trebuie să avem standarde mult mai mari de oprire a corupției din sistem. Astăzi trebuie să fie făcute niște verificări la sânge.

Există foarte multă supărare în teren în momentul în care vine cineva și spune 'Păi, nu se mai fac lucrurile așa'... Repet, ne reîntoarcem la Romsilva, care dă adrese că nu poate da afară un om, un pădurar condamnat definitiv pentru infracțiuni silvice, că a furat pădurea. Dar ca să închei și optimist, Ministerul Mediului este un minister în care vom adresa parte semnificativă din aceste probleme. Nu o să ne iasă toate bătăliile, dar o parte importantă din ele le vom câștiga.

AGERPRES: Nu vreau să încheiem interviul fără să vă întreb despre SGR și ce noutăți se preconizează pentru perioada următoare?
Diana Buzoianu: Chiar ieri (11 septembrie 2025, n.r.) am avut o întâlnire cu RetuRO. Am avut mai multe discuții pentru a putea, pe de o parte, crește infrastructura de RVM-uri în rural, mai ales unde nu există astăzi aceeași infrastructură ca în urban. Este un proiect și un program care funcționează din ce în ce mai bine. Vedem deja rezultate din ce în ce mai bune, procente de peste 80% care sunt colectate din ambalajele care sunt incluse în acest sistem. E clar că trebuie să-l creștem inclusiv prin infrastructură. Apoi, am avut o discuție și despre produsele care pot fi adăugate suplimentar, tipuri de ambalaje care pot fi adăugate suplimentar. Pentru asta vom începe o discuție, cu o analiză comparată și cu alte state care au sisteme similare de garanție-returnare.

Practic, în paralel cu niște modificări legislative de care este nevoie pentru a crește infrastructura la nivel rural pe care ne uităm și sper să le avem să le trecem în perioada următoare, ne uităm și la studiile comparate și vom veni cu și mai multe scenarii către RetuRo în următoarele luni în care să le spunem 'Uitați, din aceste analize comparate reiese că noi am mai putea să adăugăm aceste tipuri de ambalaje'. Haideți să discutăm cu producătorii pentru a vedea exact care sunt obstacolele sau care sunt avantajele și să vedem cum deblocăm măcar câteva din aceste ambalaje să poată să fie preluate. N-o să fie lumea foarte mulțumită, să ne înțelegem, pentru că asta înseamnă costuri pentru poluatori, pentru producătorul care pune ambalajul pe piață.

E clar că, în momentul în care vom lansa asta, vom primi foarte multe articole și vom vedea cu toții cum Ministerul Mediului a crescut prețul la diverse produse.

AGERPRES: Ne puteți da un exemplu, două de ambalaje noi ?
Diana Buzoianu: Ne uităm, de exemplu, la borcane, la cartoane, de exemplu, pentru lapte, dar sunt o grămadă de lucruri care trebuie să fie discutate, pentru că la lapte știm că ar putea să fie un deșeu contaminat și să fie foarte greu după aceea de gestionat. Ne uităm la ambalaje din produsele de machiaj. Sunt mai multe tipuri de ambalaje, pentru că am început discuția cu mai multe state și vrem să vedem exact care sunt celelalte produse pe care ei le coordonează, le colectează prin acest sistem, ca să ne dăm seama și care sunt provocările și să putem să răspundem punctual la ele.

Vă spun foarte clar că nu o să fie o măsură ușor de luat. Eu cred că toată lumea, toți cetățenii, în general, așteaptă lărgirea acestui program, în schimb operatorii economici nu vor fi foarte încântați. Noi va trebui să rămânem fermi pe poziție, în sensul că, în acest an, să avem deja niște produse pe care putem deja să începem să le colectăm suplimentar. Îmi amintesc foarte clar cum a fost și în momentul în care s-a lansat programul SGR. După trei ani de zile de amânare, toată piața a zis că va fi un Armagedon, că nu va putea nimic să supraviețuiască, că a fost aruncată piața economică în aer. Ce să vezi? La câteva luni distanță, iată, funcționează, cu peste 80% colectare. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO