Veniturile totale medii în România au crescut cu 15,3%, în 2024; cheltuielile au avut o pondere de 84,8% în total venituri (INS)
Veniturile totale medii lunare în fiecare gospodărie din România au ajuns, în anul 2024, în termeni nominali, la valoarea de 8.270 de lei (+15,3%), din care 84,8% au mers către cheltuieli, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în cursul anului trecut, veniturile bănești medii lunare au fost de 7.698 lei/lună/gospodărie (3.074 lei de persoană), în creștere cu 15,9% de la un an la altul, iar veniturile în natură au însemnat 572 lei/lună/gospodărie (228 lei/persoană), în creștere cu 7,6%.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost în cuantum de 5.557 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2023 cu 0,4 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale, de 1.668 lei lunar pe o gospodărie (20,2% în anul 2024, respectiv 20,4% în anul 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6,9% în anul 2024, respectiv 7,4% în anul 2023). Acestea au fost formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,5% în anul 2024, și 1,6% în anul 2023) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,4% în anul 2024, respectiv 5,8% în anul 2023).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2024, a fost de 9.207 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar de persoană, de 3.924 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.
Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul precedent, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 73,3%, mai mare cu 16,3 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,4% (+2%).
Potrivit sursei citate, ponderea veniturilor în natură s-a ridicat la 11,7%, în mediul rural, de 2,9 ori mai mare față de cea din mediul urban.
La nivel general, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în anul 2024, în termeni nominali, 8.270 lei/gospodărie, reprezentând 3.302 lei/persoană, în creștere cu 15,3%, respectiv cu 15% față de anul 2023.
Cuantumul cheltuielilor bănești medii lunare au fost de 6.567 de lei/gospodărie (2.622 lei/persoană), în creștere cu 13,1% față de anul 2023, respectiv cu 12,8% la nivel de persoană.
Totodată, contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii s-a situat, în medie, la 446 lei/lună/gospodărie (178 lei/persoană), în creștere cu 7,6% față de anul 2023.
Pe parcursul anului 2024, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost: consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii) - de 4.248 lei/lună/gospodărie (60,6%) și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor - de 2.308 lei/gospodărie (32,9%).
De asemenea, cheltuielile legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost, în anul 2024, de 145 lei pe o gospodărie (2,1%).
Pe ansamblu, cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost, în anul 2024, în termeni nominali, de 7.013 lei/gospodărie (2.800 lei/persoană) și au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creștere cu 790 lei față de anul 2023.
Referitor la mediul de rezidență, în mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.740 de lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.299 lei/lună, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Ponderea cea mai importantă a cheltuielilor, la oraș, a fost pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe (36,4% în cheltuieli totale, cu 9,2 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural), iar în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 11,6% în cheltuielile totale, de 3,7 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice (în valoare de 1.433 lei/gospodărie) au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,7%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (629 lei/gospodărie) - cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 14,8%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (335 lei/gospodărie) - pondere de 7,9% în cheltuielile totale de consum medii lunare, precum și de cele pentru băuturi alcoolice și tutun (311 lei/gospodărie) - cu o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare.
În schimb, nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populației a fost înregistrat la cheltuielile pentru educație (de numai 24 lei/gospodărie, echivalentul a 0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Producția de gaze a scăzut cu 1% în primele patru luni din 2026; importurile s-au majorat cu 46,8% (INS)
Producția de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele patru luni din 2026, de 2,508 milioane tone echivalent petrol, cu 24.500 tep sub cea din perioada similară a anului anterior (minus 1%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-aprilie
CNPP: 11.970 de beneficiari de pensii de serviciu, în mai 2026
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în mai 2026, de 11.970 de persoane, cu 13 persoane mai multe comparativ cu luna anterioară, din care 7.922 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,4 milioane lei, la nivel național, în perioada 15 - 19 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 15 - 19 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,4 milioane de lei. 'În perioada 15 - 19 iunie 2026, Autoritatea N
AEI: 70% din consumul orar de energie electrică acoperit de energia solară, vineri la prânz
Din punct de vedere tehnic și al tranziției energetice, faptul că energia solară a acoperit aproximativ 70% din consumul de energie electrică al României la prânzul zilei de 19 iunie 2026 pare o performanță remarcabilă. Însă întrebarea relevantă pentru consumatori este alta: s-a tradus această performanță în energie mai ieftină? Datele p
Pîslaru: Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR
Negocierile cu Comisia Europeană privind ultima modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență au fost finalizate pozitiv, iar România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și menține integral componenta de bani europeni nerambursabili, a anunțat, vineri seara, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș P&ic
Ministerul Energiei: Valoarea plăților efectuate din PNRR a depășit 107 milioane euro, în 2026
Valoarea plăților efectuate către beneficiarii proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2026 a depășit 107 milioane euro (inclusiv plăți TVA), totalul plăților cumulate de la începutul programului fiind de aproximativ 319 milioane euro, informează Ministerul Energiei printr-un comunicat. Potrivit sursei citate
Curtea de Apel București a hotărât suspendarea deciziei privind retragerea licenței Grenerg; ANRE va depune recurs
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a luat act de suspendarea de către Curtea de Apel a deciziei privind retragerea licenței de furnizare energie electrică pentru Grenerg SRL și anunță că va depune recurs la această decizie. 'ANRE a luat act de suspendarea de către Curtea de Apel a deciziei Comitetului de Reglementare de a retr
Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR
Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că poziția Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a României, conform unei scris
CCIR: Extinderea capacității de depozitare a cerealelor consolidează rolul strategic al Portului Constanța
Extinderea capacității de depozitare a cerealelor din Terminalul Comvex confirmă și consolidează rolul strategic al Portului Constanța pentru fluxurile de marfă din regiune, inclusiv din Ucraina, potrivit unui comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR). 'Camera de Comerț și Industrie a României salută inaugur
Miruță, despre o legătură între cazurile Fritz și Ciucu: Eu am fost olimpic la fizică, nu aș putea să vă răspund fără să am o dovadă
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, s-a declarat ''un pic surprins'' de ''preocuparea Tribunalului din Ilfov de a clarifica lucrurile într-un timp atât de scurt'', raportat la alte solicitări de ordonanță președințială, însă a evitat să comenteze această decizie, la fel ca și în cazul
ANSVSA anunță retragerea unei lingurițe pentru hrănire vândute în magazinele DM, din motive de siguranță
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat retragerea de pe piață a unei lingurițe pentru hrănirea bebelușilor și copiilor mici comercializată în magazinele DM-Drogerie Markt, din motive de siguranță. 'ANSVSA aduce la cunoștința consumatorilor că DM-Drogerie Markt retrage de pe piață produsul 'bab
CFR SA: Linia Drobeta Turnu Severin - Caransebeș va fi închisă pentru modernizare
Circulația feroviară pe ruta Drobeta Turnu Severin - Caransebeș va fi închisă în perioada februarie 2027 - februarie 2032 pentru lucrări de modernizare a infrastructurii, a anunțat CFR SA. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, măsura vizează linia curentă Drobeta Turnu Severin - Caransebeș, linie simplă electrificată, și are caracter tehnic, plan
Miruță, despre drona din Portul Constanța: Am primit de la ucraineni un răspuns la adresă că răspunsul final va veni pe 23 iunie
Explicațiile Ucrainei cu privire la drona din Portul Constanța vor veni pe 23 iunie, adică peste câteva zile, a declarat, vineri, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, care este și ministru al Apărării. Întrebat dacă România a primit vreo explicație de la Ucraina cu privire la drona care a explodat în P
Miruță: La Portul Constanța, situația de securitate este gravă; am cerut un plan care să fie implementat de urgență
Situația de securitate la Portul Constanța este gravă, astfel că am dat o dispoziție Consiliului de Administrație și conducerii portului ca în 15 zile să vină cu un plan care să fie implementat de urgență, măcar pentru cele trei puncte critice care se află la intrarea dinspre mare, a declarat, vineri, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, R
Raffel: Aderarea la OECD presupune o funcționare mai bună a autorităților, o eficientizare în ceea ce privește plățile
România a făcut progrese și ar fi foarte bine să le continue, iar aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) presupune o funcționare mai bună a autorităților, o eficientizare în ceea ce privește plățile către sectorul public și privat, a declarat Volker Raffel, președintele AHK România, la un eveniment al organizației.





