Un acord financiar cu băncile și un împrumut masiv de la populație ar putea ajuta statul să evite creșterile de taxe (consultanți)

România are nevoie de un acord special cu băncile mamă ale instituțiilor financiare prezente în țară, similar cu cel încheiat la precedenta criză economică, cu scopul de a securiza finanțarea statului în 2025, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames.
'Un acord financiar de 8-10 miliarde de euro ar oferi României o 'gură de oxigen' absolut esențială până la finele anului și ar reprezenta un argument solid în ochii investitorilor străini și ai agențiilor de rating în privința perspectivelor pozitive ale economiei românești', se arată în analiza citată.
Potrivit analiștilor de la Frames, România are o gravă problemă de finanțare în momentul de față, iar toate eforturile de reformă s-ar putea amâna din aceasta cauză, spun experții.
'Indiferent de cât de bine intenționați ar fi președintele Nicușor Dan și viitorul premier, efectele financiare ale reformelor propuse se vor vedea în timp. Marea problemă, în momentul de față, o reprezintă asigurarea lichidității, a banilor de care statul are nevoie astăzi pentru a-și asigura plata obligațiilor. Iar la acest capitol avem o mare problemă. Am ajuns să ne împrumutăm, în medie, cu aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână pentru a asigura funcționarea statului'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit companiei de consultanță economică, soluția financiară de urgență o reprezintă un acord financiar cu marile bănci străine prezente în România care să ofere, pentru următoarele 6-10 luni, banii de care statul are nevoie urgentă.
'Președintele Nicușor Dan vorbea de o sumă de 30 miliarde lei pe care încearcă să o identifice pentru a asigura menținerea deficitului în 7,5 la sută. Un acord cu băncile mamă, care să pună la dispoziția României o linie de finanțare de 8-10 miliarde euro, ar putea rezolva această problemă. Nu văd de ce băncile ar refuza un astfel de acord, având în vedere că am mai fost în această situație la precedenta criză când, la Viena, marile bănci străine s-au angajat să susțină economia românească. Oricum au de câștigat. Ele se împrumută cu 2-3 la sută și vor da Guvernului de la București acești bani cu 6-7%, ceea ce le va asigura un câștig substanțial'', arată analiza Frames.
Potrivit sursei citate, pentru a evita ca România să intre în zona de junk și pentru a reclădi încrederea investitorilor, noii guvernanți trebuie să își schimbe abordarea tradițională, focusată pe creșterea taxelor.
'Reforma fiscală susținută de domnul Boloș (Marcel Boloș, în prezent ministrul Proiectelor Europene și fost ministru al Finanțelor, n.r.), despre care nimeni nu știe concret ce conține, nu putem estima decât că se referă la creșteri de taxe, trebuie înlocuită cu un pachet de măsuri economice îndrăznețe, outside the box, care să aducă bani rapid la buget și să evite creșterea taxelor - o măsură extrem de nocivă pentru România'', a afirmat Adrian Negrescu.
Una dintre soluțiile propuse de firma de consultanță o reprezintă restructurarea modului în care se împrumută statul de la români și companii, prin clasicele emisiuni de titluri de stat.
'Ar trebui să profităm de dorința oamenilor de schimbare, de votul lor european, de dorința de a ajuta la ieșirea României din dezastrul în care ne-au adus guvernele precedente. Una dintre soluții o reprezintă dezvoltarea rapidă a unui program de finanțare complet diferit, un fel de 'România renaște' prin care statul să se împrumute mult mai eficient de la populație'', spune Negrescu.
Conform analiștilor, formatul titlurilor de stat ar trebui schimbat, în așa fel încât să fie vândute în toate locurile posibile, de la marile magazine la benzinării și în alte zone comerciale.
'Să poți cumpăra titlurile de stat mai simplu, de oriunde, și astfel să ajuți țara să iasă din criză. O campanie de marketing bine făcută ar putea responsabiliza oamenii să pună umărul la salvarea țării din criză. Suntem capabili să facem așa? Pot cei din MFP, împreună cu BNR, să creioneze un astfel de program rapid în așa fel încât să scoată banii deținuți de români la saltea? Oricum emisiunile clasice de titluri de stat sunt din ce în ce mai neatractive, în momentul de față'', susțin analiștii.
Potrivit Frames, un acord financiar cu băncile și un împrumut masiv de la populație ar putea ajuta statul să evite creșterile de taxe care vor ucide inițiativa privată.
Aproape 90% din veniturile fiscale ale statului se duc, în prezent, pe cheltuielile sociale, iar dacă luăm în calcul și dobânzile la creditele făcute în ultimii ani, bugetul statului este blocat în aceste cheltuieli demne de o țară aflată în pragul falimentului, susțin analiștii companiei.
'România se împrumută de doi ani de zile cu câte 50 de miliarde de euro în fiecare an. N-ar fi o problemă faptul că ia credite, însă dacă ne uităm la destinația banilor vedem câteva anomalii care ridică serioase semne de întrebare - ne împrumutăm pentru a plăti pensiile (aproximativ 40 miliarde lei în 2025), pentru a plăti la timp salariile și luăm credite pentru a avea cu ce să construim proiectele de investiții asumate prin PNRR acolo unde am început lucrările fără să avem banii europeni asigurați. E calea directă spre un faliment de țară dacă mai merge în acest ritm', mai arată analiza.
În condițiile în care deficitul bugetar a depășit la finele anului trecut 30 miliarde de euro, un nivel istoric pe care riscăm să îl depășim în acest an, este nevoie de soluții solide de reducere a cheltuielilor publice.
'Suspendarea finanțărilor din programele PNDL și Anghel Saligny, a proiectelor de construcții de stadioane, săli de sport și cămine culturale este absolut necesară. Le putem trece din nou în lista proiectelor doar când vom avea finanțarea europeană asigurată pentru astfel de investiții. În plus, este nevoie de o reducere drastică a cheltuielilor cu companiile statului unde, anual, noi plătim de la buget aproximativ 8 miliarde de lei pentru a ține în funcțiune o mulțime de firme de stat falimentare'', afirmă Negrescu.
O altă soluție pentru a aduce bani la buget, în următoarele 3-4 luni, o reprezintă extinderea taxării inverse la nivelul întregii economii.
'Dacă vrem, de exemplu, să reducem evaziunea fiscală pe TVA, este absolut necesar să decidem acest lucru imediat, printr-o ordonanță de urgență. N-avem timp de pierdut și estimăm că, prin taxarea inversă, am putea recupera la buget, în următoarele 3-4 luni, 2-3 miliarde euro din gapul estimat la 8 miliarde de euro anual. Politicienii vor spune că se tem că Bruxelles-ul nu va aproba un astfel de proiect. Am încercat, măcar, să propunem asta, să facem un studiu de caz care să demonstreze concret efectele pozitive pentru bugetul de stat?', se întreabă analiștii de la Frames.
Alternativa oferită de MFP - creșterea TVA de la 19 la 21% ar aduce la buget doar 6,5 miliarde lei până la finele anului, în cea mai bună estimare. 'Suma este ridicolă când te gândești că noi împrumutăm, în medie, 5 miliarde lei în fiecare săptămână'', arată analiștii.
Nici celelalte taxe despre care se discută că vor fi majorare, de la impozitul pe profit la cel pe dividende, nu vor crește încasările statului cu mai mult de 1-2 miliarde de lei în 2025.
Potrivit experților, dincolo de introducerea taxării inverse, statul trebuie să vină cu un program de guvernare credibil, cu cifre realiste, cu un timeline de măsuri care să prevadă anularea taxei pe stâlp, a celei pe cifra de afaceri a marilor companii și să renunțe la toate plafonările și ajutoarele existente în acest moment în buget.
'Trebuie să demonstrăm că tăiem în carne vie, iar aceste măsuri sunt absolut esențiale în ochii investitorilor. La cum arată situația, nu mă aștept ca statul să mai ofere nicio măsură de protejare a clienților vulnerabili de energie electrică și gaze și, în plus, să înghețe pensiile și salariile cel puțin pentru orizontul 2025-2026'', afirmă Negrescu.
Creșterea prețurilor la energie și liberalizarea iminentă a pieței gazelor, alături de efectele deprecierii monedei naționale și alte măsuri precum renunțarea la plafonarea la produsele alimentare de bază și liberalizarea pieței RCA vor duce inflația la un nivel semnificativ mai mare decât cel din prezent, probabil de 6-7%, iar acest lucru va ajuta statul român.
'Valurile de creșteri de prețuri ce vor urma vor crește încasările bugetare cu cel puțin 10 miliarde de lei până la finele anului, dacă nu mai mult. Da, vor sărăci populația și vor accentua problemele din mediul economic - este posibil să intrăm într-o perioadă de recesiune tehnică - dar vor salva bugetul, măcar din perspectiva menținerii deficitului la 7-7,5%. O eventuală creștere a taxelor ar putea afecta negativ această tendință pentru că, dincolo de efectele evazioniste, vor limita și mai mult consumul și vor trimite multe firme, mai ales din sectorul serviciilor, în zona evaziunii fiscale. Creșterea taxelor ar fi un fel de harakiri financiar pentru România. Sper ca politicienii să înțeleagă consecințele economice și cele de imagine, asociate atractivității mediului investițional din România'', a mai precizat Negrescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
VIDEO Ministrul Investițiilor, despre PNRR: 7,8 miliarde de euro, suma proiectelor de investiții cu semnul întrebării privind implementarea
Suma proiectelor de investiții care ridică un semn de întrebare în acest moment privind capacitatea de a fi implementate prin Planul Național de Redresare și Reziliență se ridică la 7,8 miliarde de euro, a afirmat, joi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru.
Peste 130.000 de joburi noi și 5,1 milioane de aplicări, înregistrate în primul semestru (analiză)
Peste 130.000 de joburi noi și 5,1 milioane de aplicări au fost înregistrate în prima jumătate a anului 2025 pe o platformă de recrutare online, candidații din segmentul entry level fiind cei mai căutați, în timp ce categoria de vârstă 25-35 de ani a fost cea care a aplicat cel mai mult. Potrivit unei analize
Șapte din zece români vorbesc despre bani și își planifică lunar bugetul (studiu)
Șapte din zece români vorbesc despre bani și își planifică lunar bugetul, conform celui de-al doilea val al studiului național despre alfabetizarea financiară, realizat de BCR în parteneriat cu BrandBerry, comparativ cu primul val din 2023, în care trei din patru români se declarau puțin sau deloc pregătiți financiar.
Loteria Română: Premii în valoare de 46.500 de lei pentru românii care joacă la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40
Loteria Română organizează Caravana Loto 2025, în perioada 27 iunie - 1 august, pentru a-i premia pe românii care joacă la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40, informează joi un comunicat al companiei. Pentru această loterie promoțională organizată prin țară, Loteria Română pune în joc 155 de premii în valoare tot
Ministerul Finanțelor a atras, joi, 753 milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 753 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 118 luni, la un randament mediu de 7,36% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 400 de
Traseul liniei 205, modificat prin Bulevardul Dacia în fiecare weekend, în perioada 28 iunie - 12 octombrie
Autobuzele liniei 205 vor circula pe un traseu modificat prin Bulevardul Dacia în fiecare weekend din perioada 28 iunie 2025 - 12 octombrie 2025, ca urmare a desfășurării evenimentului ''Străzi Deschise - București, Promenadă Urbană''. Potrivit unui comunicat al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Pu
MADR: Aproape 7 milioane de euro din fonduri europene pentru construirea punctelor de debarcare și adăposturilor pescărești
Autoritatea de management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit a lansat în consultare publică Ghidul pentru Acțiunea 1.1.2. ''Puncte de debarcare și adăposturi pescărești'', pentru a veni în sprijinul activității pescarilor din România și stimulării, la nivel național, a comerțului cu produse pescărești autohtone.
RetuRo: Românii au returnat peste 1,8 miliarde de ambalaje cu garanție în primele cinci luni din 2025
Numărul ambalajelor cu sigla SGR, colectate în luna mai a acestui an, a fost de 438 de milioane, astfel că, de la începutul anului, românii au returnat peste 1,8 miliarde de recipiente de acest fel, arată datele Barometrului RetuRo, publicate joi. 'De la începutul anului, peste 1,8 miliarde de ambalaje cu garanție a
Dezvoltarea inteligenței artificiale rămâne principalul motor al finanțărilor în sectorul tehnologic (raport)
Dezvoltarea inteligenței artificiale rămâne principalul motor al finanțărilor în sectorul tehnologic, în ciuda încetinirii generale a pieței, relevă raportul CBRE Global Tech Talent. 'Deși SUA domină în ceea ce privește concentrarea talentelor AI, urmate de India și Marea Britanie, Europa Centrală și de Est -
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut, joi, la 7,09%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, joi, la 7,09% pe an, de la 7,10% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, d
Romsilva a plantat 19,1 milioane de puieți forestieri, în campania de împăduriri de primăvară
Peste 19 milioane de puieți forestieri au fost plantați de către Regia Națională a Pădurilor (RNP) - Romsilva, în campania de împăduriri de primăvară, iar 8.589 de hectare de fond forestier proprietatea publică a statului au fost regenerate, arată datele instituției, publicate joi. Potrivit unui comunicat de presă al Regiei, din su
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,8%, în mai
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna mai 2025 cu 0,8% față de luna anterioară, până la nivelul de 634,418 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,1% (1,6% în termeni reali), conform datelor publicate joi de Banca Națională a României. Depozitele &icir
Unitatea 2 de la Cernavodă, oprită în mod controlat, pentru investigații și lucrări de remediere ale unor sisteme
Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită în mod controlat în noaptea de 25 iunie 2025, în vederea realizării unor investigații suplimentare și, eventual, lucrări de remediere ale unor sisteme ale Unității 2, informează Nuclearelectrica printr-un comunicat transmis joi AGERPRES. 'Investigațiile și lucrările de remediere se
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,5% în luna mai 2025
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna mai 2025 cu 1,5% față de aprilie 2025 (1% în termeni reali), până la nivelul de 431,750 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 69,8% în volumul total al cr
Petrescu (ASF): Recunoașterea României ca Piață de Frontieră Avansată consolidează încrederea investitorilor globali în potențialul economiei românești
Recunoașterea României ca Piață de Frontieră Avansată de către Morgan Stanley Capital International (MSCI) este o etapă care consolidează încrederea investitorilor globali în potențialul economiei românești, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'Recunoașterea Rom&aci