Cristian Popa: Atragerea investițiilor străine trebuie să rămână o prioritate; nu există prosperitate în izolaționism sau autarhie
Un climat economic stabil, mai puțină birocrație, fără bariere inutile și acces facil la piețele externe sunt factori esențiali pentru o economie liberă și prosperă, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol de opinie postat pe LinkedIn.
El a precizat că opinia prezentă îi aparține autorului și nu reprezintă poziția Băncii Naționale a României.
'Investițiile străine sunt un vot de încredere din partea partenerilor tăi internaționali, iar ei votează mereu cu portofelul. Atragerea investițiilor străine trebuie să rămână o prioritate, iar România are în continuare foarte multe de câștigat din menținerea unei atitudini pro-investiții străine. Un climat economic stabil, mai puțină birocrație, fără bariere inutile și acces facil la piețele externe sunt factori esențiali pentru o economie liberă și prosperă. Nu degeaba reprezentanții mediului de afaceri cer mereu stabilitate și predictibilitate. Protecționismul nu este o soluție, este o problemă', scrie Cristian Popa, în articolul intitulat 'Cum devine România mai prosperă?'.
Totodată, el a subliniat că o comparație directă între companiile cu investiții străine directe (ISD peste 10% din capital) și cele fără investiții străine (incluzând atât privat cât și de stat) arată o discrepanță pronunțată între companiile cu și fără capital străin în ceea ce privește cifra de afaceri generată anual, în medie, de un angajat. Astfel, firmele cu ISD înregistrează 960.000 lei/salariat, iar firmele non-ISD (incluse și cele de stat) 485.000 lei/salariat.
De asemenea, el afirmă că un angajat dintr-o companie susținută de investiții străine a produs aproximativ cât doi angajați dintr-o firmă fără capital străin. O parte din explicație constă în faptul că firmele ISD valorifică economiile de scară, beneficiază de acces superior la capital, tehnologii avansate, practici de management mai eficiente și piețe externe, toate acestea traducându-se într-un final într-o productivitate mai mare.
'Nu întâmplător, companiile ISD plătesc salarii notabil mai mari, în medie, cu 80% (costuri salariale medii brute lunare de 9.500 RON față de 5.200 RON la non-ISD). În plus, firmele străine beneficiază adesea de active intangibile (mărci, patente, sisteme informatice performante, know-how) provenite de la compania-mamă, care sporesc eficiența și competitivitatea, au probabil și un acces mai facil la piețele de export. Spre deosebire de acestea, multe microîntreprinderi locale funcționează cu capital redus și fără echipamente de ultimă generație, ceea ce limitează productivitatea', a punctat Popa.
Potrivit acestuia, decalajul de productivitate dintre firmele cu investiții străine directe (ISD) și cele și cele non-ISD nu trebuie privit ca unul imposibil de recuperat.
'Există povești românești de succes, companii care au reușit să crească puternic prin inovare, digitalizare și integrarea în lanțuri economice internaționale. Avem inclusiv companii românești care prosperă în afara țării, reușind să-și internaționalizeze cu succes activitatea. Deschiderea economică trebuie privită și ca o oportunitate pentru firmele locale de a învăța, de a se adapta și de a deveni mai competitive. Pe măsură ce firmele locale se maturizează, întreaga noastră societate beneficiază. Să îți iubești țara înseamnă să îți dorești să fie prosperă. Nu există prosperitate în izolaționism sau autarhie. Suveranismul fără liberalism nu poate aduce decât regres, cei peste 1,1 milioane de români ce lucrează în multinaționale ar trebui să știe mai bine. Pentru prosperitate este nevoie de eficiență, productivitate, cooperare internațională și integrare în piețele europene și globale, capital și muncă. Investițiile străine fac și ele România mai prosperă', a notat reprezentantul CA al BNR.
În opinia sa, un alt aspect esențial este forța de muncă.
'Companiile ISD atrag, dar și formează angajați mai bine pregătiți, ceea ce contribuie direct la productivitatea ridicată. Este o spirală: salariile mari atrag specialiști, specialiștii susțin performanța și veniturile ridicate, ceea ce permite continuarea creșterilor salariale. În schimb, firmele non-ISD, în special IMM-urile autohtone, întâmpină dificultăți în recrutarea și păstrarea specialiștilor. Deși firmele ISD sunt puține ca număr (aproximativ 5% din totalul companiilor cu cifră de afaceri nenulă), ele contribuie cu peste 40% la cifra de afaceri totală a economiei și setează un etalon ridicat de eficiență. Indiferent de opiniile contrare exprimate în spațiul public, realitatea este că economia românească este impulsionată în special de 'motorul' companiilor mari și/sau cu capital de proveniență străină. Fac România mai prosperă. Un alt contrast major evidențiat de date între cele două categorii: cifra de afaceri per angajat este aproape dublă în firmele ISD față de cele non-ISD, dar profitul per angajat, este doar marginal mai mare în firmele non-ISD', a subliniat reprezentantul CA al BNR.
O posibilă explicație este că multinaționalele lucrează adesea în industrii cu marje mici și volume mari (retail, auto, etc.). Mai mult, multinaționalele reinvestesc frecvent câștigurile în modernizare și expansiune, fapt evidențiat inclusiv în rapoartele anuale ISD ale BNR, o mare parte din noile ISD-uri fiind, de fapt, profiturile reinvestite, susține Cristian Popa.
'Pentru a dezvolta în continuare România, deschiderea economică trebuie să continue: investițiile străine nu doar că stimulează productivitatea companiilor în care sunt realizate, dar creează și efecte de spillover (difuzarea cunoștințelor și tehnologiilor către firmele locale), fie prin parteneriate, fie prin competiție directă', a adăugat reprezentantul CA al BNR.
Potrivit acestuia, companiile mari și cele cu capital străin nu obțin profituri uriașe, așa cum auzim adesea, ci împart beneficiile eficienței operaționale atât cu angajații, prin salarii mai mari, cu consumatorii, prin prețuri competitive, dar și cu statul, plătind taxe.
'Aceste companii se detașează prin productivitate ridicată, în timp ce microîntreprinderile, firmele exclusiv românești și mai ales cele de stat rămân în urmă. Aceste disparități nu sunt întâmplătoare și indică existența unor factori structurali ce influențează eficiența firmelor. În primul rând, economiile de scară, accesul mai facil la piețele de capital și capacitatea de a investi în tehnologie fac diferența. Investițiile sunt esențiale pentru creșterea productivității pe termen lung. Cele mai bune practici manageriale și guvernanța corporativă eficientă sunt alți factori-cheie ce diferențiază firmele performante. Lipsa lor poate conduce la alocare ineficientă a resurselor și întârzieri în adoptarea inovațiilor. În acest sens, se pare că prezența capitalului străin nu este doar o sursă de finanțare, ci și un vector al transferului tehnologic', a punctat Cristian Popa.
În opinia sa, capitalul uman este un alt determinant fundamental al productivității.
'O forță de muncă bine pregătită, educată, sănătoasă și cu competențe adecvate poate utiliza tehnologia mai eficient și poate genera mai multă valoare adăugată. Inovarea și digitalizarea separă și ele firmele eficiente de cele mai puțin eficiente. România este la coada clasamentului când vine vorba de inovare în UE, în principal din cauza investițiilor reduse în cercetare și dezvoltare (R&D), atât din sectorul public, cât și din sectorul privat. Dar inovarea nu înseamnă neapărat inventarea unui produs revoluționar, nu trebuie să reinventăm roata, poate fi și inovație de proces (găsirea unor metode mai bune de organizare a producției sau a lanțului logistic)', a precizat sursa citată.
Din păcate, prea multe reglementări și birocrația afectează în special firmele mici. Un cadru legislativ stufos și impredictibil înseamnă costuri administrative inutile, care apasă disproporționat asupra IMM-urilor. Companiile mari și cele străine au resurse pentru a depăși mai ușor aceste provocări (echipe dedicate sau capacitatea de a delega costul de conformare cu birocrația), însă firmele mici pierd timp și resurse valoroase în interacțiunea cu statul. Un mediu cu reglementări mai suple, debirocratizat, digitalizat și cu instituții eficiente ar permite firmelor să-și valorifice întregul potențial, susține Cristian Popa.
'Un sistem de educație solid rămâne esențial pentru o forță de muncă productivă și competitivă. La fel cum un sistem de sănătate eficient contribuie la o viață activă mai lungă și la maximizarea speranței de viață, o educație de calitate asigură capital uman bine pregătit. Creșterea productivității pe termen lung depinde de calitatea forței de muncă, iar aici sistemul de educație poate oferi mai mult', a notat Cristian Popa.
În concluzie, există diferențe de productivitate între firmele din România care se pot explica printr-o combinație de factori interni (dimensiune, management, capital investit, competențele angajaților) și factori externi (accesul la finanțare, reglementări, climatul investițional), subliniază reprezentantul CA al BNR.
'Ce nu se poate explica este percepția unora că refuzul capitalului străin, izolarea economică și întoarcerea la un trecut idealizat ar fi o soluție. Acel trecut nu a existat niciodată așa cum este el glorificat astăzi, a fost doar un miraj, o iluzie convenabilă care ignoră eșecurile economiei centralizate. În lumea reală, modernă, prosperitatea nu vine din izolare, ci din integrare, cooperare și scalare. Să îți iubești țara înseamnă să îți dorești să fie prosperă', a explicat Cristian Popa.
Potrivit acestuia, analiza prezentată reflectă valoarea economică generată, în medie, de fiecare angajat într-o companie activă, oferind o imagine de ansamblu asupra eficienței diferitelor tipuri de firme.
'Analiza de față se bazează pe datele oficiale pentru anul 2023 și urmărește productivitatea muncii în România printr-un indicator simplu, dar, cred eu, relevant: cifra de afaceri per salariat (CA/salariat). Acest raport reflectă valoarea economică generată, în medie, de fiecare angajat într-o companie activă, oferind o imagine de ansamblu asupra eficienței diferitelor tipuri de firme. Iar diferențele sunt mari și greu de ignorat. Pentru a asigura o comparație relevantă, au fost incluse doar companiile care au realizat cifră de afaceri nenulă, excluzând firmele inactive sau cele care nu au raportat venituri.', a adăugat Popa.
De asemenea, el a menționat că în raport nu sunt incluse PFA-urile sau alte forme similare de organizare, nici lucrătorii din administrația publică sau cei care muncesc pentru companii străine în afara țării.
'În analiză am inclus și costurile salariale, care reflectă efortul total al companiilor pentru remunerarea angajaților, incluzând salariile brute, tichetele, primele și alte beneficii, raportate la numărul de salariați. Desigur, fiecare firmă este diferită, iar media ascunde variații ample între sectoare și companii individuale. Știm exemplul lui Moisil, știm că media ascunde multe, dar scopul acestei analize este să ofere o perspectivă generală asupra modului în care diferite tipuri de companii contribuie la bunăstarea societății. Un alt detaliu relevant este că, din totalul firmelor din România, aproximativ 170.000 de companii au declarat cifra de afaceri 0. Analiza de față se concentrează strict pe companiile care au generat venituri în 2023 și se bazează pe cifrele oficiale declarate către autoritatea fiscală, fără a include eventuala economie gri', a mai explicat Cristian Popa. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ionescu (ISF): România a făcut progrese economice,însă trebuie văzut dacă acestea s - au transformat în libertate reală de alegere,pentru cetățeni
PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene în 2007, la circa 78% în 2025, însă, 37,8% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, comparativ cu 29,2% la nivelul Uniunii Europene, iar 27,4% dintre aceștia se află în risc de sărăcie sau excluziun
Negrescu (PE): Digitalizarea statului român a eșuat, pentru că multe proiecte realizate nu au fost conectate între ele
Digitalizarea statului român a eșuat până acum și abordarea noastră a fost realmente greșită, pentru că s-au făcut multe proiecte pe care nu le-am conectat între ele, a declarat, joi, la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European (PE). 'Astăzi, pledez pentru a adm
UPDATE/ Ilișanu (ANAR): Aproape de miezul nopții, am reușit să terminăm proiectul de HG privind Radarul balastierelor; tocmai s-a postat și pe site-ul ministerului
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind Radarul balastierelor a fost lansat, joi, în consultare publică, însoțit de nota de fundamentare, după ce a fost refăcut de un grup de lucru, a declarat directorul general al Administrației Naționale Apele Române, Claudiu Ilișanu, într-o conferință de presă. Acesta a precizat că, după ce a f
Ministerul Mediului a convocat Comitetul pentru situații de urgență, în urma avertizărilor meteorologice și hidrologice
Comitetul ministerial pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a fost convocat joi în ședință extraordinară, ca urmare a avertizărilor meteorologice de Cod galben, Cod portocaliu și Cod roșu, precum și a avertizărilor hidrologice de Cod galben și Cod portocaliu, potrivit unui comunicat al instituției. 'D
Nazare: Prim-ministrul are cuvântul decisiv în deciziile importante, dar este foarte bine că există și un filtru la nivelul vicepremierului
Prim-ministrul are cuvântul decisiv asupra deciziilor importante ale Guvernului, însă existența unui filtru de avizare la nivelul vicepremierului este benefică, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, întrebat despre noile atribuții primite de Marian Neacșu. 'Cred că e foarte important că, asupra deciziilor importante, să a
Zamfir: România are un potențial turistic uriaș care este insuficient dezvoltat
România are un potențial turistic uriaș care este insuficient dezvoltat și trebuie să avem cât mai mulți turiști străini care să vină și să vadă bogățiile pe care le are țara de arătat, a declarat, joi, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, la ediția de toamnă a Târgului de Turism al României.
BNS: Românii au salarii medii brute mai mari decât bulgarii, dar câștigă mai puțin net
Salariul mediu brut anual din România l-a depășit pe cel din Bulgaria în 2025, însă venitul net încasat de un angajat român fără copii, remunerat la nivelul salariului mediu, a fost mai mic decât al unui salariat bulgar aflat în aceeași situație, în principal din cauza diferențelor de taxare, potrivit unei analize a Blocului Na
Nazare: Guvernul va discuta vineri situația pregătirii bugetului pentru 2027 și calendarul de adoptare
Guvernul va discuta vineri o evaluare a stadiului pregătirii bugetului pentru 2027, precum și un calendar de adoptare a acestuia, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Suntem în etapa finală de pregătire a bugetului. Ordonatorii au introdus datele în platforma electronică. Vom prezenta în ședința de Guvern de vineri o ev
Comisia solicită României și altor opt state să își îndeplinească obligațiile privind taxele de trecere și vinietele
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Estoniei și să trimită un aviz motivat Letoniei pentru netranspunerea integrală a revizuirii din 2022 a Directivei privind eurovinieta, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Românii sunt lideri în UE la călătoriile pe cale terestră și pe ultimul loc la călătoriile cu avionul
Rezidenții din Uniunea Europeană au efectuat anul trecut puțin peste 1,2 miliarde de călătorii, dintre care 81,4% au fost realizate pe cale terestră, 17,2% pe calea aerului și 1,4% pe căi navigabile, potrivit datelor publicate joi de Eurostat. Autoturismele au fost responsabile pentru cea mai mare parte a călătoriilor pe cale terestră, î
Badea (BNR): Inteligența artificială devine simultan un motor al creșterii economice și o posibilă sursă de risc sistemic
Inteligența artificială (AI) devine atât un motor al creșterii economice, cât și o posibilă sursă de risc sistemic, în condițiile în care evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului într-un număr restrâns de companii și finanțarea prin îndatorare pot accentua vulnerabilitățile piețelor, a susținut prim-viceguvernat
ANSVSA: Unitatea Operațională Centrală va monitoriza stocurile și distribuția dozelor de vaccin împotriva variolei ovine și caprine
Unitatea Operațională Centrală (UOC) din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) va monitoriza stocurile și distribuția dozelor de vaccin împotriva variolei ovine și caprine, informează instituția, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Aceasta este una dintre principal
Pascu (APAPR): Contribuția la Pilonul II de pensii trebuie majorată de la 4,75% la 6% până în 2031
Majorarea graduală a contribuției la Pilonul II de pensii, de la 4,75% la 6% până în 2031, reprezintă una dintre măsurile esențiale pentru creșterea veniturilor viitorilor pensionari, susține președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Cristian Pascu, la cea de-a XII-a Conferință Internațională a Institutului de
România a consemnat cea mai mare creștere a lucrărilor de construcții din UE, în ritm anual, în septembrie
Lucrările de construcții au scăzut, în ritm anual, cu 1,5% în zona euro și cu 1,4% în Uniunea Europeană, în luna septembrie, însă România a fost țara care a consemnat cea mai mare creștere pe acest segment, arată datele publicate, joi, de Eurostat. În rândul statelor membre, statele cu cele mai i
INHGA: Cod portocaliu de viituri pe râuri din cinci județe, până vineri la prânz
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, joi, o avertizare Cod portocaliu de viituri, valabilă din această seară pe râuri din cinci județe, precum și Coduri galbene de inundații, ce vizează cursuri de apă din Oltenia, Transilvania, Maramureș, Banat și Crișana. Potrivit hidrologilor, în intervalul 19












