Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu (raport)

Dacă România nu va diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieșiri de capitaluri din țară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naționale, se arată în introducerea Raportului de analiză a convergenței 'România - Zona Euro Monitor', nr. 18 din 2025 'Relația transatlantică la mare ananghie. Ce va face UE?'.
'Dacă se consideră impactul anualizat al recalculării pensiilor, deficitul bugetar în 2024 l-a depășit pe cel din anul Pandemiei (din 2020) - când a fost 9,2% din PIB! Aceasta denotă execuții bugetare presărate cu imprudențe de construire a bugetelor și derapaje considerabile, subestimarea necesității de consolidare fiscală', se spune în introducerea semnată de academicianul Daniel Dăianu.
Conform sursei citate, la finele lui 2024 datoria publică a țării depășise 54% din PIB și viteza sa de creștere este rapidă.
'Cei care cu mare lejeritate arată că alte state din UE au datorii publice considerabil superioare merg pe o cale de argumentație eronată; România nu este în zona euro, există risc valutar, iar deficite bugetare mari îngreunează accesul la finanțare, pot induce reacții nervoase ale piețelor. Cei care spun că și alte state au deficite bugetare mari și nu trebuie să fim îngrijorați nu judecă tabloul întreg. De pildă, Polonia a avut în 2024 un deficit bugetar de 6,6% din PIB, dar și un deficit de cont curent de sub 1% din PIB - care în Romania a fost de peste 8% în 2024. Mai mult, cheltuielile de apărare în Polonia au fost de 4,7% din PIB în 2024. Altfel spus, dacă nu ar fi crescut cheltuielile de apărare atât de mult, deficitul bugetar în statul vecin ar fi fost probabil sub 5% din PIB. Asemenea cifre sunt grăitoare. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27 la sută din PIB, față de media de peste 40% în UE, față de 34-35% la țările din regiune), este un handicap enorm', susține Daniel Dăianu.
Autorul precizează că să faci o corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune extrem de dificilă.
Potrivit raportului, consolidarea fiscală nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; este necesară o creștere considerabilă a veniturilor fiscale.
'Este de repetat, consolidarea fiscală este necesară și fiindcă România suferă de 'sindromul deficitelor gemene' (twin deficits); la deficitul bugetar foarte înalt se adaugă unul de cont curent foarte înalt. În 2024, cum se menționează mai sus, acesta din urmă a depășit 8% din PIB și peste 60% din finanțare a fost prin resurse împrumutate. Deficitul de cont curent al României este între cele mai mari (ca procent din PIB) în UE și este singular în regiune; Cehia, Ungaria, Polonia, ce sunt țări cu care ne comparăm în mod tradițional, au deficite mult inferioare. Deficitul bugetar foarte mare explică în bună măsură deficitul de cont curent. Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieșiri de capitaluri din țară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naționale. Contextul internațional tot mai nefavorabil complică mult situația economică autohtonă. Trebuie să se înțeleagă că BNR nu poate fi un factotum, că nu poate asigura singură stabilitatea macroeconomică a României', arată Daniel Dăianu.
De asemenea, economistul menționează că noua clauză derogatorie pusă în mișcare (cu referire la cheltuieli de apărare) nu exonerează România de consolidare fiscală în anii ce vin, cum ar putea gândi unii.
'Ajunge să ne imaginam cum ar arăta datoria publică după un asemenea interval dacă ar fi perpetuate deficite bugetare foarte mari. Clauza nu modifică realitatea economică. Piețele nu vor accepta o asemenea conduită în gestionarea finanțelor publice și vor obliga la o corecție. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar cash de 8,64% din PIB. Ținta pentru România este să ducă deficitul la sub 3% în șapte ani. Alte condiții neschimbate, corecția macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie și gradual), ar fi nu de circa șase la sută din PIB, ci de peste șapte la sută din PIB. Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO și ținta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între trei și patru la sută. Pentru România, oficiali ai Statului au anunțat o țintă de atins de trei la sută din PIB în următorii doi ani. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari și să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Trebuie operată și o reformă a Statului, care să se concretizeze și în instituții mai puternice și să folosim la maximum fondurile europene', susține Daniel Dăianu.
El afirmă că modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; nu a existat un simț al urgenței.
'Suntem în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR. România trebuie să facă tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut. BID (Banca Română pentru Investiții și Dezvoltare) poate juca un rol similar în economia românească cu cel al BEI în UE. Absorbția intensă a fondurilor europene poate amortiza din șocul produs de războiul comercial. Nevoia de creștere a cheltuielilor de apărare poate antrena o modificare a PNRR, care să reducă presiunea pe bugetul public', spune Daniel Dăianu.
Potrivit raportului, Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puține resurse României în noul exercițiu. Noul CFM se va schimba având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate și apărare/securitate. România a căpătat o 'dependență' de fondurile europene care se poate întoarce ca un bumerang când aceste resurse se vor diminua drastic în mod inevitabil - după 2026 se termină PNRR, iar banii din CFM se vor reduce în următorul exercițiu financiar. Scăderea masivă a resurselor europene ar influența execuția bugetară, investițiile publice, balanța de plăți și PIB-ul potențial. Această perspectivă este un argument forte pentru ca ajustarea macroeconomică să se producă într-un timp rezonabil, prin măsuri credibile. Chiar dacă propunerea CE de a nu lua în calcul creșterea de cheltuieli pentru apărare în estimarea deficitelor bugetare va avea câștig de cauză, situația bugetului public al României ar rămâne foarte complicată întrucât nu ar schimba situația reală a bugetului public; consolidarea fiscală trebuie realizată.
'În România se poate aloca mai mult pentru apărare și printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri. Și pentru bugetul UE se poate avea în vedere așa ceva. Alternativa ar fi să se reducă mult cheltuieli în alte domenii, ceea ce ar implica decizii de politică economică și socială foarte dificile', consideră Daniel Dăianu.
Potrivit autorului, este în interesul României și al celorlalte țări europene ca Uniunea să fie mai coezivă și să își dezvolte capacitatea proprie de apărare (industria de armament), iar NATO să nu slăbească. Industria de apărare în România trebuie să se dezvolte și aranjamente de offset ar susține acest scop. Dar industria de apărare a României nu trebuie să fie gândită în afara acțiunilor conjugate la nivel european (UE).
'Importanța UE pentru România este greu de subestimat, deoarece Uniunea s-a născut în principal ca un proiect de pace - deci nu numai pentru reconstrucție economică. O Uniune mai divizată, fragilă, ar fi de rău augur pentru securitatea europeană, ne-am putea întoarce către o istorie înnegurată a Europei, perioada interbelică. Remarca este valabilă și pentru NATO', a mai scris Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Fechet: Există un grad mai ridicat de producere a fenomenelor hidro periculoase pe râurile din Vaslui și Galați
Există un grad mai ridicat de producere a fenomenelor hidro periculoase pe râurile din județele Vaslui și Galați, pe baza datelor hidrologice, a declarat, duminică, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, în urma ședinței extraordinare a Comitetului ministerial pentru situații de urgență, ca urmare a avertizărilor emise de Administrația Na
Anghel (ANPC): Alegeți jucării potrivite vârstei copilului; verificați dacă pe ambalaj sunt menționate avertismente
Directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, le recomandă consumatorilor să acorde o atenție deosebită, în perioada imediat următoare, atunci când aleg și cumpără jucării pentru Ziua Copilului și le-a oferit acestora câteva sfaturi în acest sens. 'Ziua de 1 Iunie e
MADR: Majoritatea localităților afectate în ultimele zile nu se află în raza de acoperire a Sistemului Antigrindină
Majoritatea localităților afectate de căderile de grindină din ultimele zile nu se află în raza de acoperire a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) într-o informare postată pe site-ul instituției. 'În contextul informații
Report de peste 3,88 milioane de euro la Joker, la tragerea de duminică
Reportul la categoria I a jocului Joker depășește 3,88 milioane de euro pentru tragerea de duminică, în timp ce la categoria a II-a a jocului reportul este de 97.500 de euro, informează Loteria Română. Duminică, au loc noi trageri la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi Lot
ONRC: 2.097 de societăți cu capital străin au fost înființate în primele patru luni ale anului
Un număr de 2.097 de societăți cu participare străină la capitalul social au fost înființate în România în primele patru luni din 2025, în scădere cu 9,14% comparativ cu perioada similară din 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele 2.097
Ministrul Muncii a participat la Reuniunea Anuală a Federației Sindicatelor
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a participat la Reuniunea Anuala a Federației Sindicatelor din Ministerul Muncii, unde a discutat despre problemele din sistem și măsurile aplicate până în prezent. Potrivit unei postări pe pagina de
ONRC: 44.867 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele patru luni din 2025, în scădere cu 8,83%
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a scăzut, în primele patru luni din 2025, cu 8,83%, comparativ cu perioada similară din 2024, totalizând 44.867 de înmatriculări, din care 67,4% SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai
Bucura-Oprescu: Ministerul Muncii are ca prioritate consolidarea pieței muncii
Deficitul de forță de muncă afectează atât companiile private, cât și instituțiile publice, motiv pentru care Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale are ca prioritate consolidarea pieței muncii, a declarat, vineri, ministrul de resort, Simona Bucura-Oprescu. Simona Bucura-Oprescu, împreună cu președintele Agenției N
DNSC atenționează asupra unei tentative de fraudă la adresa antreprenorilor din România
Antreprenori din România sunt vizați de o tentativă de fraudă prin care atacatorii cibernetici transmit apeluri false care se folosesc de identitatea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), avertizează specialiștii Directoratului, într-o
Mediul de afaceri așteaptă reluarea programelor de tip IMM Invest (organizație)
Reluarea programelor de tip IMM Invest, care au sprijinit zeci de mii de firme, reprezintă una dintre așteptările mediului de afaceri, alături de reducerea cheltuielilor bugetare, investiții în infrastructură și în economia reală și creșterea absorbției fondurilor europene, susține președintele de onoare IMM România, Florin Jianu. Potrivit un
Petrescu: Ingredientul cel mai important atunci când vorbim de piețele financiare este încrederea
Ingredientul cel mai important atunci când vorbim de piețele financiare este încrederea, a declarat, vineri, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, la Conferința Dreptul afacerilor. 'Ingredientul cel mai important atunci când vorbim de piețele financiare este încrederea. Ea se câștigă gr
Ministrul Energiei: Gazoductul Tuzla - Podișor va fi recepționat oficial în următoarele 60 de zile
Gazoductul Tuzla - Podișor, magistrala de peste 300 km care va prelua gazele din Marea Neagră, este gata în proporție de peste 99% și va fi recepționat oficial în următoarele 60 de zile, a anunțat vineri ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'România se impune ca nod strategic al noii hărți energetice regionale: investim masiv în i
Concordia: Administrație eficientă, reducerea birocrației și dialog constructiv cu mediul de afaceri, practici pe care le susținem la toate nivelurile
Administrația eficientă, reducerea birocrației și dialogul constructiv cu mediul de afaceri sunt practici pe care le susținem și le considerăm necesare la toate nivelurile decizionale, susțin reprezentanții Confederației Patronale Concordia, într-o scrisoare adresată lui Ilie Bolojan, la finalul mandatului său de președinte interimar al României. &
MIPE: Reorganizarea ministerului se desfășoară cu respectarea strictă a Codului administrativ
Procesul de reorganizare din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) se desfășoară cu respectarea strictă a Codului administrativ, iar toți funcționarii publici vizați își vor continua activitatea în cadrul instituției, în noile structuri reorganizate, în condiții de stabilitate juridică și funcțională, fără a le fi afectate dr
Apartamentele și garsonierele decomandate din București sunt cele mai valoroase, în această perioadă (analiză)
Apartamentele și garsonierele decomandate din București sunt cele mai valoroase, prețul mediu al unei garsoniere, de exemplu, fiind de peste 60.000 de euro, arată un studiu publicat, vineri, de o platformă imobiliară. Potrivit datelor Imobiliare.NET, graficul 'Preț mediu Euro în funcție de compartimentare' relevă faptul că, &icir