Organizațiile sindicale ar putea sesiza, în ultimă instanță, Comisia Europeană dacă Guvernul nu va renunța la planul de politizare, subordonare și epurare politică a salariaților din administrația publică din România, a declarat, marți, președintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Hossu, într-o conferință despre abuzurile asupra funcționarilor publici și a personalului contractual.

'Ne vom coordona cu celelalte confederații, iar pe problemele legate de disfuncționalitate evident că vom apela la Comisia Europeană pentru că este singura care poate interveni. Prin măsurile pe care Guvernul și decidenții politici din România le iau, se îndepărtează de modelul european, de economia socială, de piață și de funcționare normală în structura respectivă', a spus Hossu.

El a menționat că numai astfel decidenții politici acționează. 'Reacționează, mai corect spus, la presiunea din exterior legată de acest lucru. Faptul că un primar sau un președinte de consiliu județean poate să decidă unilateral, fără o aprobare colectivă a consilierilor, structura unității administrativ-teritoriale respective arată o formă dictatorială care se dorește a fi implementată. În diferitele forme se încearcă mecanisme nedemocratice', a explicat liderul sindical.

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România, Federația Națională Sindicală din Asistență Socială și Protecția Copilului, Federația Națională a Sindicatelor APIA, Federația Sindicală a Veterinarilor din România, Federația Națională de Mediu ,'Ecologistul', precum și confederația C.N.S. Cartel ALFA, au semnat un protest comun în care 'condamnă cu vehemență atacurile sistematice și concertate asupra funcției publice, în special, și a salariaților din sectorul bugetar, în general'.

Liderii sindicali consideră că testele anuale cu privire la cunoașterea legislației impuse funcționarilor publici, nevoiți să memoreze și să reproducă mecanic, repetitiv, texte de lege, sunt o bătaie de joc și o insultă la adresa profesionalismului lor.

'Măsurile recente și demersurile decidenților politici/aleșilor politici sub falsul 'stindard' al reformelor și eficienței, reprezintă un pretext pentru a slăbi structurile administrative și a le transforma într-un mecanism de control discreționar', se arată în protest.

Semnatarii susțin că aceste examene nu au nimic de-a face cu evaluarea reală a competențelor și sunt doar o armă prin care salariații incomozi pot fi eliminați. 'Este evident că această 'testare' nu este altceva decât un mecanism de presiune psihologică, menit să intimideze și să forțeze plecarea celor care nu răspund la comenzile politice. Dacă această metodă ar fi una justă, de ce nu este aplicată și parlamentarilor, miniștrilor sau clientelei politice în fapt cei care 'reușesc' să emită atâtea legi contradictorii, acte normative care ulterior necesită emiterea a nenumărate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru aplicarea lor?', se scrie în protestul comun.

Potrivit liderilor sindicali, principiul imparțialității și cel al legalității promovate de Codul Administrativ sunt încălcate prin implementarea acestor teste anuale, forțând, prin niște persoane, aplicarea unei legislații care va deveni astfel imparțială, subiectivă, imorală și neconstituțională, cel puțin prin lipsa elementelor de contestare.

Totodată, guvernanții doresc să elimine orice urmă de echilibru democratic și să acorde primarilor și președinților de consilii județene puteri discreționare. 'Acest demers cinic transformă administrația locală în 'moșia' conducătorului instituției, urmărind eliminarea oricărui mecanism democratic de control și echilibru exercitat de către consiliile locale și județene. Reprezintă o formă de dictatură administrativă și o încercare de a acapara complet aparatul de stat prin decizii arbitrare și discreționare', reclamă sindicatele.

Acestea susțin, de asemenea, că aparatul administrativ din România are cel mai mic număr de salariați bugetari din UE, care deservește populația și că în timp ce țările europene își consolidează administrația, politicienii români promovează 'o propagandă toxică despre aparatul bugetar supradimensionat'.

În schimb, România are un număr foarte mare de funcții elective, anul trecut fiind alese 5.500 persoane cu funcția de consilieri județeni și locali.

'Manipularea grosolană, prin promovarea falsei idei că digitalizarea elimină necesitatea unui aparat bugetar corect dimensionat, raportat la nevoile actuale ale populației, va avea ca și efect gestionarea defectuoasă a volumului mai mare de nevoi ale populației și, implicit, serviciile oferite vor fi de slabă calitate și sacadate. Politicienii și conducătorii numiți ai instituțiilor folosesc acest concept pentru a justifica reduceri de personal și 'a face loc' angajărilor politice, nevoii grupurilor de interese care controlează politicienii de a-și angaja reprezentanții în instituții sau de a-și proteja afacerile prin eliminarea din instituțiile publice de control a persoanelor incomode', se mai spune în documentul sindical.

În consecință, sindicatele semnatare solicită: încetarea abuzurilor împotriva funcționarilor publici și a salariaților din sectorul bugetar; retragerea propunerilor de modificări legislative prin care administrația publică din România devine și mai vulnerabilă în raport cu interesele politice; încetarea imediată a demersurilor de reducere a personalului bugetar, care vor arunca administrația publică în colaps; demararea unui dialog social real cu organizațiile sindicale, în vederea identificării unor soluții corecte și echilibrate, construirea unor politici publice care să genereze cu adevărat economii la bugetul de stat; aplicarea în integralitatea ei a Legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, stoparea derogărilor la aceasta, toate generatoare de inechitate și discriminare, cu acordarea acelorași drepturi salariale pentru aceleași atribuții.

În perioada următoare, organizațiile sindicale semnatare vor demara procedura de consultare internă în vederea organizării unor acțiuni de protest comune.

De altfel, președintele FNSA, Bogdan Șchiop, și secretarul general al FNSA, Nicolae Mureșan, au precizat că, la nivelul federației, a fost declanșată deja consultarea internă a membrilor de sindicat, urmând să demareze, în scurt timp, mai întâi pichetarea la nivelul instituțiilor locale, a prefecturilor, și apoi la nivelul instituțiilor centrale.

Mai mulți parlamentari PSD și ai minorităților naționale propun, printr-o inițiativă legislativă depusă în luna februarie la Parlament, ca evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale funcționarilor publici să cuprindă și verificarea, în scris, a cunoștințelor teoretice actualizate privind actele normative care reglementează activitățile acestora.

Proiectul, semnat de 55 parlamentari PSD și ai minorităților naționale, între care și de premierul Marcel Ciolacu, propune modificarea și completarea, în acest sens, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Potrivit proiectului de act normativ, 'procesul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de execuție și a funcționarilor publici de conducere reprezintă aprecierea obiectivă a cunoștințelor teoretice actualizate privind actele normative care reglementează activitățile a căror îndeplinire este cerută conform fișei postului și a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, prin compararea gradului și a modului de îndeplinire a obiectivelor individuale și a criteriilor de performanță stabilite cu rezultatele obținute în mod efectiv de către funcționarul public'.

Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaților este for decizional. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)