Reducerea graduală a taxei clawback va ține medicamentele generice pe piață și va duce la o optimizare bugetară, a declarat, marți, la conferința PRIA Finance for Keys Business Sectors, Daniel Bran, membru în Consiliul Administrativ al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

'În România există peste 40 de capacități de producție de medicamente și toate sunt generice. Impactul pe care îl are producția locală de medicamente generice este de 1,1% din PIB, iar în ceea ce privește contribuția bugetară, aceasta se ridică la 0,3%. Mai mult, având o industrie puternică, putem spune că participăm și la echilibrarea balanței comerciale prin exporturile pe care le facem. În industrie lucrează peste 9.000 de oameni, care sunt înalt calificați. Lucrează medici, farmaciști, cercetători. Vorbim de o industrie puternică, cu un impact deosebit economic. Pe de altă parte, în ceea ce privește impactul bugetar, aici avem o situație. După cum știți, în România există politica celui mai mic preț, dar pe de altă parte, vorbim despre taxa clawback, care este privită ca un venit, dar în același timp și ca o piedică pentru optimizarea bugetară, deoarece 70% dintre pacienții care sunt tratați în România sunt tratați cu medicamente generice. 80-90% din medicamente sunt medicamente ieftine. Ori, având cel mai mic preț o taxă clawback face ca medicamentele ieftine să iasă din piață. Atunci, de fapt, statul plătește pentru medicamentele un pic mai scumpe, pentru că cele afectate de taxa clawback sunt tot timpul medicamentele de 5 lei, de 10 lei, de 20 și ceva de lei, de 50 lei', a precizat Bran.

Acesta a adăugat că prima optimizare bugetară pe care Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România o propune vizează reducerea taxei clawback cu 5% în primul an, iar acest lucru va menține medicamentele generice pe piață.

'Prima optimizare bugetară pe care v-o propunem este această reducere a taxei clawback într-un mod gradual. În primul an, să putem reduce cu 5%, ceea ce va ține medicamentele generice pe piață. Și nu este o poveste. Noi putem să vedem că, în perioada 2016-2023, prin introducerea medicamentelor generice în piață, am avut o optimizare bugetare de un miliard de euro și estimăm că, până în 2028, această optimizare bugetară să mai aducă 500 de milioane de euro. În situația în care scădem taxa clawback gradual, să spunem cu 5%, și menținem medicamentele ieftine pe piață, această optimizare bugetară crește. Știu că pare cumva pe dos: dacă scad o taxă nu mai am bani la buget. De fapt, optimizez bugetul, rămânând medicamentele ieftine în piață și atunci cheltui mai puțin. A doua propunere pe care o avem este legată Directiva apelor uzate. Aceste investiții suplimentare pot să creeze disfuncționalități majore în industrie. Pentru că în momentul în care această Directivă a fost gândită, impactul bugetar la nivel european a fost calculat undeva la un miliard de euro. Astăzi, când ne gândim să implementăm această Directivă, vedem că o țară ca Finlanda are doar un impact de 800 de milioane, iar o țară ca Germania are un impact de 1,5 miliarde de euro', a spus reprezentantul APMGR.

În acest context, asociația de profil solicită amânarea aplicării Directivei apelor uzate și crearea unui grup de lucru care să stabilească impactul real în economie.

'Impactul calculat în acest moment la nivel de Uniunea Europeană este de 10-15 miliarde de euro, deși este o Directivă care cumva a fost gândită nefericit, pentru că am pornit de la un miliard, iar acum suntem undeva între 10 și 15 miliarde, iar acest lucru poate avea un efect devastator pentru industria producătoare. Ne dorim să aducem mai multe facilități de producție în România, dar în același timp avem câteva reglementări care nu ne ajută. Sugestia noastră este de a vedea, de a solicita această simplificare a Directivei, a vedea încă o dată efectul pe care îl are, a vedea ce putem face pentru a amâna în prima fază aplicarea Directivei și a discuta la Finanțe, la Mediu, în industrie. Dacă este necesar să facem un grup de lucru în care să discutăm și să vedem care este impactul real al acestei Directive și să reluăm studiul de impact, pentru că nu este firesc să avem un impact de 10-15 ori mai mare decât cel evaluat inițial când am pornit la drum', a susținut Daniel Bran.

În ceea ce privește taxa clawback, ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, a menționat că politica de sănătate o face Ministerul Sănătății.

'Referitor la industria pharma, nu putem face la Ministerul Finanțelor politica de sănătate. Avem un minister de resort și noi putem veni cu specialiști, cu date clare, cu informații din banii colectați din costurile pe diverse servicii medicale, pe analize, pe sistemul medical per ansamblu. Inclusiv taxa clawback este o taxă care vine din sectorul respectiv și se aplică de către Ministerul de Finanțe, dar nu este o taxă specifică Finanțelor. Politicile pe termen mediu și lung de Sănătate trebuie făcute la ministerul de resort. Provocările sunt foarte mari, pentru că această Casă de Asigurări de Sănătate este un sistem care necesită ani de ani bani de la bugetul de stat. Sumele colectate din asigurări de sănătate nu acoperă cheltuielile totale ale sistemului și de aici intervin tot timpul discuțiile cu privire la până unde se poate întinde această nevoie de a completa deficitul Casei și a merge mai departe cu toate medicamentele, cu toate serviciile, cu toate produsele care sunt practic finanțate din acest sistem. Sunt de acord cu dvs că inclusiv pentru acest sector pot fi dezvoltate, împreună cu Ministerul Economiei, programe special adresate acestor companii. De ce să nu avem și un program pentru industria pharma, astfel încât să echilibrăm și aici producția internă, să ajutăm și producătorii de generice, pentru că aici va exista tot timpul o dispută. Este disputa sectorului, nu e dispută a Ministerului Finanțelor', a explicat Tanczos, la același eveniment de specialitate.

Ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, și reprezentanți din sectoarele financiar, industrie, sănătate, construcții, economie circulară și mediu și automotive au discutat, marți, despre cele mai importante teme pentru asigurarea echilibrelor macroeconomice, consolidarea rezilienței și creșterea competitivității în cadrul evenimentului PRIA Finance for Keys Business Sectors. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)