Nu poți să setezi niște direcții sau strategii și nu poți să propui niște politici publice coerente dacă nu te așezi la aceeași masă să afli părerea tuturor celor care sunt impactați de aceste decizii, a declarat, marți, la evenimentul de lansare a Ghidului de bune practici 'Climate Paths', consiliera de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, Mihaela Frăsineanu.

'Noi înțelegem care este importanța și care poate să fie impactul colaborării între mediul guvernamental și mediul privat, societatea civilă, cercetători, academicieni, copii, tineri și așa mai departe. Am avut destul de multe evenimente în ultimii aproape doi ani, pentru că ne-am dat seama de un lucru: nu poți să setezi niște direcții și niște strategii, nu poți să propui niște politici publice coerente dacă nu te așezi la aceeași masă să le discuți și să le afli părerea tuturor celor care sunt impactați de politicile publice pe care le propui. Pe de altă parte, rolul pe care Guvernul îl are este același și de a face cât mai accesibile finanțările existente, de a le face cât mai cunoscute, în așa fel încât această îmbinare între politicile publice și sursele de finanțare să ducă în primul și în primul rând la creșterea economică, la păstrarea și creșterea competitivității și, de ce nu, pentru că avem nevoie, la o cercetare mai bună, mai aplicată și o digitalizare și o informatizare a societății, indiferent de nivelul ei, astfel încât să ne ușurăm nouă viața tuturor', a spus Frăsineanu.

Reprezentanta Guvernului a punctat, totodată, faptul că noul Ghid de bune practici, lansat marți, înseamnă contribuția pe care au adus-o atât membri ai Cancelariei premierului, cât și ai mediului de cercetare.

'Vedem zilele acestea, deși nu ne place și deși poate am uitat că ne confruntăm cu efectele schimbărilor climatice. Când ne-am întâlnit, în toamnă, povesteam de inundații, acum povestim de precipitații abundente sub formă de zăpadă, acum povestim de viscol, povestim de un altfel de impact. În vară vom povesti despre căldura sufocantă cu care ne confruntăm. Faptul că noi avem o mai mică sau o mai mare contribuție la aceste schimbări climatice este un lucru, dar faptul că noi trebuie să ne adaptăm în permanență, inovând și găsind soluții pentru toate ramurile activității noastre este cel mai important. În așa fel încât să diminuăm efectele, să rămânem competitivi, să facem pași mai rapizi spre o tranziție verde, dar care înseamnă, de fapt și de drept, un acces al tuturor echitabil spre resursele de care fiecare dintre noi are nevoie', a explicat MIhaela Frăsineanu.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Mihai Dumea, a subliniat ideea că tranziția către o economie circulară este un proces complet, complex și dificil de foarte multe ori, dar esențial.

'Trebuie să schimbăm modul în care consumăm, dezvoltăm și realizăm lucrurile și cum ne definim procesele interne. În acest sens, credem că nu putem separa evoluția economică și socială de impactul pe care acestea le au asupra mediului. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului susține astfel de demersuri prin scheme de finanțare și coordonează comisii dedicate sectoarelor-cheie, precum cele din auto, textile, electrice și electronice. Mai exact, avem în perioada recentă peste 47 de proiecte finanțate, susținute de la transfer tehnologic și cercetare, la centre de reciclare, la modernizarea instalațiilor existente și putem să concluzionăm că impactul este unul pozitiv. În ultimele două decenii, cred că suntem cu toții de acord că România a avut un progres economic semnificativ, chiar multiplicat, dar în același timp ne confruntăm cu o serie întreagă de provocări, de probleme pe care trebuie să le depășim împreună și mă bucur că există interes din partea zonei de cercetare și inovare să vină cu propuneri, să vină cu soluții, să ne arate ce putem să facem împreună - zona administrativă, zona de cercetare-inovare și, în final, transferul tehnologic al acestor soluții în piață', a afirmat Dumea.

În viziunea prim-secretarului din Ambasada Regatului Norvegiei în România, Birger Gjelsten Veum, până în prezent, a existat un număr de parteneriate între România și Norvegia care au arătat puterea cooperării dintre cele două state. Totodată, acesta susține că este nevoie de o nouă perioadă de finanțare prin aceste granturi, pentru că România va continua să fie al doilea mare beneficiar.

'În primul rând, trecerea către această tranziție verde poate aduce oportunități de afaceri noi pentru ambele țări. În calitatea mea de persoană responsabilă de activitățile din cadrul Ambasadei Norvegiei în România, apreciez că oportunitățile care au fost prezentate au fost extraordinare prin granturile norvegiene acordate. Avem nevoie de o nouă perioadă de finanțare prin aceste granturi, pentru că România va continua să fie al doilea mare beneficiar, cu sume mari de bani acordate pentru perioada următoare. Tranziția verde și incluziunea socială vor rămâne prioritățile principale. Vom deschide porțile pentru noi proiecte, vom avea detalii noi în următorul Memorandum de înțelegere care va fi semnat. Astăzi nu facem altceva decât să celebrăm Ghidul care este nou lansat și impactul pe care acesta îl poate avea. Suntem mândri de contribuția Norvegiei la acest proiect și sperăm că vizita de studiu realizată în Norvegia a dus la rezultate deosebite în combaterea schimbărilor climatice și trecerea spre economia verde. De cele mai multe ori este important să nu uităm cât de importantă este implicarea noastră și să cooperăm pentru a ne atinge obiectivele de mediu', a punctat oficialul norvegian.

Social Innovation Solutions a lansat, marți, la sediul Guvernului, Ghidul de bune practici 'Climate Paths', un instrument strategic care include și bune practici româno-norvegiene, menite să transforme cercetarea, economia și politicile de mediu.

Conform documentului elaborat de către experții Social Innovation Solutions, inovarea, cercetarea aplicativă și parteneriatele internaționale sunt esențiale în acest proces, iar România are oportunitatea de a-și consolida poziția într-un peisaj european și global tot mai orientat spre sustenabilitate.

Proiectul 'Climate Paths', desfășurat de Social Innovation Solutions, a reunit peste 200 de experți la Forumul 'Bilateral Green Innovation: Climate Solutions' organizat în București, în octombrie 2024, pentru a analiza provocările din cercetare și a identifica soluții aplicabile pentru integrarea tehnologiilor verzi.

Ulterior, o delegație română a vizitat Norvegia, unde a explorat ecosisteme inovatoare, precum: Consiliul Norvegian pentru Cercetare, Universitatea din Oslo, Universitatea Norvegiană de Științe ale Vieții unde se află și Centrul Național pentru Agricultură Urbană și start-up-uri (EIK Lab și Aggrator). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)