Analiștii Allianz Trade anticipează pentru România o accelerare economică estimată la 3,1% și 3,6% în 2025, respectiv 2026, susținută de investițiile publice reziliente, redresarea consumului intern și relaxarea treptată a politicii monetare.

'Deși Banca Națională a României (BNR) urmărește să mențină inflația la un nivel stabil (2,5% ± 1 pp), politica monetară a fost relaxată o perioadă îndelungată. Dobânda reală a fost negativă între 2017 și octombrie 2023, iar inflația a atins niveluri de două cifre între 2022 și 2023, în mare parte din cauza creșterii prețurilor la energie. Banca Națională a României a crescut rata dobânzii de referință de la 1,25% în septembrie 2021 la 7,00% în ianuarie 2023, pentru a controla creșterea prețurilor. Apoi, în iulie 2024, a început să reducă treptat dobânda, ajungând acum la 6,5%. De asemenea, Banca Centrală a intervenit frecvent pe piețele valutare pentru a menține stabilitatea cursului RON/EUR, o strategie care va continua, cât timp dispune de rezerve valutare suficiente', relevă Harta Riscurilor de Țară în 2025, o analiză realizată de Allianz Trade, dată marți publicității.

În ceea ce privește inflația, analiza arată că aceasta va rămâne mai persistentă decât în economiile vecine, fiind susținută de creșteri salariale puternice, majorări ale prețurilor la alimente și politici fiscale relaxate. După un nivel de 5,6% în 2024, inflația este prognozată să scadă la 4,5% în 2025 și 3,4% în 2026.

Potrivit analiștilor, în România, situația finanțelor publice continuă să se deterioreze devenind un motiv de îngrijorare. Stimulentele fiscale pro-ciclice au dus la creșterea deficitului bugetar la 4,3% din PIB în 2019, iar acest dezechilibru s-a accentuat semnificativ în 2020 (9,3%) și 2021 (7,2%), pe fondul măsurilor de sprijin economic legate de pandemia Covid-19.

În 2022 - 2023, deficitul anual a rămas ridicat, la peste 6% din PIB, reflectând atât scăderea veniturilor fiscale, cât și creșterea cheltuielilor ca răspuns la criza generată de războiul din Ucraina.

'Deși sunt planificate măsuri de consolidare fiscală, deficitul este estimat să rămână peste 5% din PIB în perioada 2024 - 2026. În paralel, datoria publică a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 49% în 2023, iar estimările indică depășirea pragului de 50% în perioada 2024 - 2026', susțin aceștia.

Un alt motiv de îngrijorare pentru economia României sunt finanțele externe. Deficitul de cont curent, adică diferența dintre ce importă și ce exportă România, s-a accentuat constant, ajungând la 9,3% din PIB în 2022 și rămânând ridicat și în 2023 - 2024, la peste 7% din PIB.

Un aspect îngrijorător este că doar 30% din acest deficit a fost acoperit de investiții străine directe, mult mai puțin decât procentul de 75% considerat acceptat. În plus, această proporție a scăzut semnificativ față de 2016, când 168% din deficit era acoperit de astfel de investiții.

Pentru 2025 - 2026, se estimează că exporturile și importurile vor crește într-un ritm similar, menținând deficitul de cont curent la peste 6% din PIB.

În același timp, acoperirea acestuia prin ISD va rămâne sub 50%, în condițiile în care fluxurile de capital către piețele emergente mai slabe vor rămâne modeste pe fondul incertitudinilor economice globale. Acest context, coroborat cu deficitele fiscale ridicate, ar putea crește nevoile de finanțare externă până la niveluri critice. Pe de altă parte, rezervele valutare ale BNR și-au revenit după minimele temporare din 2022, ajungând la 70 miliarde dolari în august 2024, echivalentul a cinci luni de importuri - un nivel considerat adecvat. Totuși, acestea nu acoperă integral plățile datoriei externe scadente în următoarele 12 luni, fiind sub pragul de confort de 125%, atrag atenția analiștii Allianz Trade.

În ceea ce privește mediul de afaceri din România, acesta este, în general, favorabil, deși persistă anumite vulnerabilități. Indicatorii anuali Worldwide Governance Indicators ai Băncii Mondiale sugerează că reglementările și cadrul juridic sunt, în linii mari, prietenoase cu mediul de afaceri, însă percepția asupra corupției rămâne o problemă. Indexul Libertății Economice 2024 al Heritage Foundation plasează România pe locul 51 din peste 180 de economii, evidențiind puncte forte în domeniile drepturilor de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea investițiilor. Totuși, există slăbiciuni în ceea ce privește integritatea guvernamentală și libertatea financiară, se menționează în analiză.

'La nivel micro, companiile locale se confruntă cu o presiune din cauza costului ridicat al creditului și a încetinirii consumului intern, în timp ce exporturile nu reușesc să compenseze acest declin. În acest context, nu este surprinzător faptul că numărul insolvențelor a crescut semnificativ anul trecut, cu aproape +10%, ca o consecință firească a degradării indicatorilor financiari, în special a lichidității. Sectoarele cele mai expuse rămân construcțiile, în special segmentul rezidențial, și comerțul cu ridicata și amănuntul, unde scăderea marjelor de profit, constrângerile legate de cash flow și întârzierile la plată pun o presiune majoră pe stabilitatea firmelor. În pofida acestor provocări, problemele actuale sunt încă gestionabile, cu condiția implementării unor măsuri de reducere a deficitului bugetar și a unor efecte de bază favorabile, precum un an agricol bun. Însă, un posibil downgrade al ratingului de țară în trimestrul al doilea, legat și de rezultatele alegerilor din mai, ar putea avea un impact mult mai sever asupra costului finanțării și al dobânzilor, amplificând riscurile economice pentru România', a declarat Mihiai Chipirliu CFA - Risk Director, Allianz Trade, citat în comunicat.

În clasamentul Allianz Trade, Environmental Sustainability Index, România ocupă locul 54 din 210 economii, având rezultate bune la eficiența energetică, emisiile de CO2 pe unitatea de PIB și stresul hidric. Cu toate acestea, persistă vulnerabilități în producția de energie regenerabilă, rata de reciclare și capacitatea de adaptare la riscurile climatice.

În ceea ce privește riscul politic sistemic, acesta este moderat, dar volatilitatea politică este ridicată. Totuși, incertitudinea politică afectează perspectivele de consolidare fiscală. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale în urma unor acuzații de interferență externă, determinând organizarea unor noi alegeri în primăvara lui 2025. Deși s-a format un nou guvern pro-european alcătuit din patru partide, stabilitatea acestuia rămâne incertă, mai spune analiza.

Realizată de Allianz Trade, lider global în asigurările de credit comercial și managementul creditelor, Harta Riscurilor de Țară oferă o analiză detaliată a mediului economic, politic și de afaceri, precum și a factorilor de sustenabilitate care influențează riscul de neplată pentru companii din 83 de economii. Analiza se bazează pe un model propriu de rating al riscului, actualizat trimestrial cu cele mai recente evoluții economice și date Allianz Trade privind insolvențele globale și climatul de afaceri.

În 2024, Allianz Trade a crescut ratingul de risc pentru 48 de economii, cu 27 mai multe față de 2023, în timp ce doar cinci țări au fost retrogradate, cu o singură retrogradare în plus comparativ cu anul precedent. Aceste actualizări reflectă o redresare parțială a creșterii economice și a condițiilor de finanțare la nivel global. Cea mai mare parte a îmbunătățirilor s-a concentrat pe piețele emergente, unde America Latină a înregistrat cele mai multe creșteri de rating (13), urmată de Europa (10) și regiunea Asia-Pacific (9). Totuși, doar 17 dintre aceste îmbunătățiri vizează perspectiva pe termen lung, ceea ce sugerează că progresul este în mare parte de natură ciclică. În schimb, majoritatea retrogradărilor s-au înregistrat în Orientul Mijlociu, inclusiv în Bahrain, Israel și Kuweit. Această tendință este determinată de tensiuni prelungite în lanțurile de aprovizionare și de prețurile petrolului aflate sub pragul de rentabilitate fiscală.

Deși perspectivele economice globale s-au îmbunătățit datorită inflației în scădere, a fluxurilor de credit și a condițiilor de lichiditate mai favorabile, riscurile descendente rămân încă ridicate pentru anul 2025-2026. În piețele emergente, climatul de afaceri rămâne dificil, în timp ce economiile dezvoltate se confruntă cu incertitudinea politică prelungită și cu măsurile de consolidare fiscală iminente. În plus, riscul de recesiune este amplificat de amenințarea unui nou război comercial, în timp ce presiunile inflaționiste ar putea eroda încrederea companiilor, determinându-le să rămână într-o stare prelungită de prudență și expectativă.

Analiza sub-ratingurilor de risc de țară arată că redresarea economică, comparativ cu perioada pre-pandemică, este vizibilă în special la nivelul condițiilor macroeconomice, care s-au îmbunătățit global datorită progreselor din 2024. Scorul mediu global a depășit nivelurile pre-pandemice, ajungând la 3 din 6 (echivalentul unui rating BB). Cu toate acestea, mediul structural de afaceri (SBE) a rămas sub nivelurile pre-pandemice, cu un rating echivalent B. Anul trecut, 18 țări, inclusiv Arabia Saudită, Taiwan, Japonia, România și Chile, au înregistrat deteriorări ale climatului de afaceri.

Deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri parțiale datorate normalizării insolvențelor în mediul de afaceri, riscul comercial rămâne încă sub nivelurile din perioada pre-pandemică. În 2024, numărul insolvențelor a crescut în două din trei țări, iar firmele mari nu au fost imune la acest fenomen. Astfel, anul trecut s-a înregistrat peste o insolvență pe zi în rândul companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane euro, un nivel record.

Pentru 2025, analiștii Allianz Trade se așteaptă ca Indicele Global al Insolvențelor să atingă un nivel stabil, după trei ani consecutivi de creștere. Cu toate acestea, insolvențele vor continua să înregistreze un trend ascendent, reprezentând 50% din PIB-ul global, inclusiv în SUA, Germania, Italia, Spania și China.

Allianz Trade este liderul mondial pe piața asigurărilor de credit comercial și un specialist recunoscut în domeniile: garanții, recuperarea creanțelor, credit comercial structurat și risc politic. Rețeaua sa proprie de informații analizează modificările zilnice în solvabilitatea unui număr de peste 80 de milioane de companii. Cu sediul central la Paris, Allianz Trade este prezentă în 52 de țări și are 5.500 de angajați. În 2021, cifra de afaceri consolidată a fost de 2,9 miliarde euro, iar tranzacțiile comerciale globale asigurate au reprezentat o expunere de 931 miliarde euro. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)