Burduja: Obiectivul nostru este de a proteja românii și companiile românești prin prețuri cât mai mici la facturi
Decizia de plafonare a prețurilor la energie a permis menținerea costurilor sub control pentru milioane de români, iar obiectivul nostru este, în continuare, de a proteja românii și companiile românești prin prețuri cât mai mici la facturi, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
'Știți minciuna extremiștilor cum că România plătește cel mai scump curent și gaz din Europa? Și că, vezi Doamne, ce bine ar fi fost să apelăm și noi la gazul ieftin rusesc?! Ei bine, au sosit noile date Eurostat și confirmă un adevăr valabil încă de când am preluat ministerul energiei: românii plătesc al patrulea cel mai ieftin gaz și al cincilea cea mai ieftină‚ energie electrică dintre toate statele membre ale Uniunii Europene! Decizia de plafonare a prețurilor la energie a permis menținerea costurilor sub control pentru milioane de români. A fost o decizie bună. Fără această intervenție, impactul asupra gospodăriilor ar fi fost mult mai greu de suportat. În continuare, obiectivul nostru este de a proteja românii și companiile românești prin prețuri cât mai mici la facturi. Totodată, facem ceea ce trebuie pentru ca, în viitorul cât mai apropiat, prețurile la energie să depindă exclusiv de noi. Acesta este adevăratul suveranism energetic: creșterea și diversificarea capacităților de producție aici, acasă, în România. Prin noi înșine, nu dependenți de alții!', a scris sâmbătă pe Facebook, Sebastian Burduja.
În opinia sa, în ultimele decenii (2009-2022), România a închis capacități de producție de peste 7.000 MW, echivalentul a zece reactoare nucleare de la Cernavodă. 'Trebuie să înțelegem cu toții amploarea pierderilor pentru sistemul energetic național și eforturile pe care noi le depunem de mai bine de un an și jumătate pentru a recupera terenul', a subliniat ministrul.
Potrivit sursei citate, anul trecut au fost puse în funcțiune capacități de peste 1.200 MW, 'record pentru ultimul deceniu în România', iar în 2023 s-a atins 619 MW. Astfel, în ultimii doi ani s-a conectat la sistemul energetic național o capacitate totală mai mare decât în toată perioada 2014-2022.
'Ce înseamnă fiecare MW nou intrat în sistem? Șansa românilor și companiilor românești să aibă facturi mai mici. Deci un trai mai bun și mai multă dezvoltare, locuri de muncă și competitivitate pentru economia românească. Avem în derulare investiții de 14 miliarde de euro, bani nerambursabili, iar obiectivul ambițios pentru acest an este de a pune în funcțiune capacități de producție de 2400 MW, dublu față de anul trecut! Dacă totul merge bine, vom stabili un nou record după 2012 (3.476 MW), cel mai bun an de după 1989. Avem în lucru în stadiu avansat proiecte precum Iernut, Mintia, Răstolița, dar și noi inițiative pe zonele de energie eoliană, solară și soluții de stocare. Vă voi ține la curent cu toate aceste evoluții', a adăugat șeful de la Energie.
Burduja a mai scris pe rețeaua de socializare că aceste investiții reprezintă nu doar un răspuns la nevoile imediate ale țării noastre, ci și un semnal clar privind determinarea de ne consolida poziția de lider în domeniul energiei, 'asigurându-ne securitatea și independența energetică, dar mai ales prețuri mai mici pentru România și pentru Europa'. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Tulcea: Traficul naval în scădere, în porturile de pe Dunărea maritimă; numărul evenimentelor se menține ridicat
Traficul navelor maritime și fluviale în porturile Galați, Brăila și Tulcea a scăzut în ultimii cinci ani, din cauza războiului din Ucraina, dar numărul evenimentelor înregistrate în aceeași perioadă de Autoritatea Navală Română din Constanța se menține constant, la un nivel ridicat, arată datele oficiale ale instituțiilor din subordinea Ministe
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi