Popa (BNR): Ne aflăm într-o etapă critică a procesului de convergență; creșterea datoriei publice trebuie gestionată cu prudență
România riscă să intre într-o perioadă de stagnare economică și pierdere a competitivității dacă vom urma un model economic nesustenabil, caracterizat de creștere bazată predominant pe consum și îndatorare, fără investiții în tehnologie, reforme și inovație, consideră Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol de opinie transmis miercuri AGERPRES.
El a subliniat că opinia prezentată în articol îi aparține și nu reprezintă poziția Băncii Naționale a României.
'Ne aflăm într-o etapă critică a procesului de convergență. Dacă vom urma un model economic nesustenabil, caracterizat de creștere bazată predominant pe consum și îndatorare, fără investiții în tehnologie, reforme și inovație, riscăm să intrăm într-o perioadă de stagnare economică și pierdere a competitivității. Până acum, țara noastră a beneficiat de un nivel relativ scăzut al datoriei publice raportat la PIB, însă dinamica nivelului îndatorării necesită o atenție sporită. Creșterea datoriei trebuie gestionată cu prudență, pentru a evita acumularea unor vulnerabilități similare celor din Sudul Europei. Astfel, consolidarea fiscală este imperios necesară. De la 25% la 75% din media UE, progresul a fost impulsionat de reforme structurale, capital și eficientizarea utilizării resurselor existente. Însă, pentru a face pasul următor, România trebuie să accelereze ritmul inovării, să liberalizeze economia și să susțină acumularea de capital', consideră Cristian Popa.
În opinia sa, obiectivul principal trebuie să fie creșterea productivității muncii prin tehnologizare, automatizare și inovare. Din păcate, țara noastră se află constant în coada clasamentelor privind cercetarea și dezvoltarea, susține acesta.
'În plus, mediul privat are nevoie de un ecosistem în care inițiativa să fie încurajată, nu îngrădită de birocrație, taxe și reglementări impredictibile. Succesul trebuie susținut, nu descurajat prin taxare. Reducerea barierelor administrative, un cadru fiscal stabil și o competiție economică sănătoasă sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și stimularea inovației. Mai multă libertate economică și un stat care facilitează, nu împiedică, sunt ingredientele unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, fondurile europene trebuie valorificate inteligent, pentru că nu vom beneficia de ele la nesfârșit', a precizat Cristian Popa.
Oficialul BNR a subliniat că, în ultimele două decenii, România a parcurs un drum impresionant în ceea ce privește convergența economică cu Uniunea Europeană: de la 26% din media UE în anul 2000 (PIB pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare), la 80% în 2023, conform datelor Eurostat.
'Practic, în acest interval, România a redus decalajul față de media europeană cu aproximativ două puncte procentuale pe an. Această ascensiune s-a bazat pe accesul la piața unică, pe influxul de investiții străine directe (ISD), pe îmbunătățirea cadrului instituțional și pe valorificarea unei forțe de muncă bine pregătite, dar anterior ineficient utilizate. Însă, pe măsură ce ne apropiem de media europeană, ritmul convergenței încetinește. Asemenea procesului de dezinflație, ultima parte a drumului este cea mai complicată. Modelul bazat pe forță de muncă ieftină își atinge limitele: de acum înainte creșterea economică trebuie să vină din productivitate, nu din avantajul costurilor reduse. Salariile au crescut, demografia devine tot mai nefavorabilă, iar prețurile ridicate la energie exercită o presiune tot mai mare asupra competitivității. Astfel apare riscul convergenței incomplete, un fenomen similar cu ceea ce economiștii numesc 'capcana venitului mediu'. În acest scenariu, o economie reușește să reducă inițial decalajele de venit, dar nu poate susține acest progres pe termen lung, existând posibilitatea de stagnare economică sau chiar regres', a precizat Cristian Popa.
Potrivit acestuia, experiența țărilor din Sudul Europei (Grecia, Spania și Italia) ilustrează perfect acest pericol.
'La începutul anilor 2000, aceste economii erau în apropiere de media UE. Grecia ajunsese la 98% din media UE în 2004, Spania chiar a depășit-o pentru o scurtă perioadă, iar Italia se situa la 120% din media europeană. Însă, în următorii ani, aceste state au experimentat stagnare/declin economic, intrând într-un impas din care nu au reușit să iasă complet nici până astăzi. Aceste țări s-au bazat pe un model economic nesustenabil: creșterea consumului prin îndatorare. Grecia a devenit dependentă de finanțare externă, fără a implementa reforme structurale durabile, ceea ce a condus la o criză economică profundă. Spania a trecut printr-o bulă imobiliară care, odată spartă, a provocat recesiune și șomaj ridicat. Italia a înregistrat, la rândul său, un declin economic treptat', susține Cristian Popa.
El a precizat că modelul de creștere economică a fost diferit în Europa Centrală și de Est.
'Dacă țările sudice au fost stimulate de consum, economiile CEE (precum Polonia și Cehia) s-au dezvoltat mai degrabă prin producție, investiții și exporturi. O diferență notabilă a fost și natura fluxurilor de capital: Sudul Europei a atras preponderent credite, în timp ce regiunea CEE s-a bazat mai mult pe investiții străine directe. România cumva oscilează între cele două modele', a punctat Cristian Popa. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a scăzut în aprilie cu 8,1%, raportat la martie
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a scăzut în aprilie, față de luna martie, atât ca serie brută, cu 8,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 1,8%, în special pe fondul reducerii afacerilor din activitățile de transporturi, informează v
INS: Afacerile din comerț s-au majorat cu 1,8% în primele patru luni
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 1,8% pe serie brută în primele patru luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior și de 1,7% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele patru luni din 2026, comp
Peste 60% din populația rezidentă a României era conectată la sistemele de canalizare, în 2025 (statistică)
O pondere de 61,1% din populația rezidentă a României era conectată, în 2025, la sistemele de canalizare, în timp ce la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare, procentajul se situa la 60,1%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, anul trecut, 11.639.167 de locuitori
Loteria Română: Aproape 525.000 de lei câștigați la Noroc la tragerea de joi
La tragerea Noroc de joi s-a câștigat premiul de la categoria N+3 în valoare de 524.456,80 lei, biletul norocos fiind jucat online pe joaca.loto.ro, informează, vineri, Loteria Română. De asemenea, la tragerea Loto 5/40, la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig în valoare de 98.931,50 lei. Biletul norocos a fost jucat
Tulcea: Traficul naval în scădere, în porturile de pe Dunărea maritimă; numărul evenimentelor se menține ridicat
Traficul navelor maritime și fluviale în porturile Galați, Brăila și Tulcea a scăzut în ultimii cinci ani, din cauza războiului din Ucraina, dar numărul evenimentelor înregistrate în aceeași perioadă de Autoritatea Navală Română din Constanța se menține constant, la un nivel ridicat, arată datele oficiale ale instituțiilor din subordinea Ministe
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,