Cea mai importantă mişcare în sectorul energetic a anului viitor este expirarea plafonării preţurilor la energie şi gaze naturale, la 31 martie 2025, apreciază preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-un punct de vedere despre perspectivele energetice ale anului următor, transmis AGERPRES.

În opinia sa, sunt importante în sectorul energetic şi punerea în funcţiune a centralei de la Iernut, a câtorva parcuri de panouri fotovoltaice, dar şi creşterea semnificativă a numărului prosumatorilor, care se poate dubla anul următor.

De asemenea, creşterea capacităţii de înmagazinare a gazelor reprezintă un alt element important al anului viitor.

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă consideră că deşi preţurile ţiţeiului ar putea să rămână, în 2025, la nivelul preţului din această perioadă, preţul la pompă va creşte ca urmare a majorării accizelor. "Cu plafon sau fără plafon, după 1 aprilie 2025? Un răspuns greu de anticipat", menţionează Chisăliţă.

El susţine, pe de altă parte, că în situaţia în care plafonarea preţurilor la energie se va menţine, tarifele la gazele naturale vor rămâne la acelaşi nivel, dar la energie electrică "se vor stabili cel mult două niveluri de preţuri, probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună şi de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună".

"În situaţia în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, şi se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieţei, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleaşi preţuri ca şi preţurile plafonate, iar pentru energie electrică vor achita preţuri care se vor găsi în intervalul 1,03 - 1,15 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o scădere a preţului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună şi o creştere a preţului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creştere în medie cu cca 17,6 lei/lună la factura de energie electrică)", explică specialistul în energie.

Potrivit acestuia, în sectorul gazelor naturale există în derulare proiecte de creştere a capacităţii de injecţie, stocare şi extracţie a depozitelor de înmagazinare gaze naturale. Astfel, în anii 2025 - 2026, urmează să crească capacitatea de stocare de la 3,2 mld mc la 5 mld mc, cu creşterea capacităţii de injecţie de la 22 mil mc/zi la cca. 50 mil mc/zi. Chisăliţă spune că astfel, la momentul finalizării acestor proiecte, România îşi va creşte securitatea energetică semnificativ, devenind cea mai sigură ţară din UE din perspectiva siguranţei livrării gazelor la consumatorii finali.

Preşedintele AEI mai spune că fondurile puse la dispoziţia consumatorilor pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa verde şi PNRR sunt acoperitoare pentru circa 128.000 de prosumatori în anul 2025. Astfel, numărul total al prosumatorilor ar ajunge la circa 300.000 prosumatori cu o putere instalată de circa 2.900 MW.

Chisăliţă precizează, totodată, că din cele 880 de proiecte fotovoltaice, cu o capacitate cumulată de aproximativ 46.600 MW, aflate în diferite stadii de dezvoltare, în anul 2025 sunt programate să fie finalizate 25 cu o capacitate totală de circa 8.000 MW, determinând astfel creşterea capacităţii de producere a energiei electrice din energie fotovoltaică la un nivel de circa 9000 MW.

"Aceste capacităţi de producere a energiei electrice bazate pe energie fotovoltaică vor aduce multiple provocări în asigurarea siguranţei funcţionării sistemului de energie electrică. O parte din aceste probleme vor fi rezolvate odată cu finalizarea în anul 2025, a Centralei de producere a energiei electrice cu gaze naturale de la Iernut, care o să producă şi o să injecteze orar în sistem pana la 430 de MWh", afirmă specialistul în energie.

El aminteşte că, în 2025, urmează să fie finalizate studiile, inclusiv standardele de siguranţă, neproliferare şi de securitate cibernetică şi informatică pentru proiectul nuclear SMR Doiceşti, care ar trebui să permită o analiză a posibilităţii de amplasare a SMR în această zonă, o estimare actualizată a costurilor pentru proiect, dar şi toate analizele de siguranţă şi securitate nucleară aferente proiectului, necesare pentru decizia finală de investiţie. În funcţie de concluziile studiului, se va putea stabili direcţiile energetice viitoare ale României, consideră Chisăliţă.

"Chiar dacă aceste proiecte se vor realiza, România va avea nevoie în anul 2025 de lansarea unor ample programe de Rezilienţă, Restructurare, Reconstrucţie Energetică a României", concluzionează preşedintele AEI. AGERPRES/(AS - autor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)