FPE: ''Taxa pe stâlp'' este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice
Federaţia Patronală a Energiei (FPE) atrage atenţia că măsura privind introducerea unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita "taxă pe stâlp") a fost propusă fără consultare şi fără un dialog social prealabil cu actorii din domeniu şi consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice.
"Federaţia Patronală a Energiei (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita "taxă pe stâlp"), inclusă în Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. FPE atrage atenţia Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă şi fără un dialog social prealabil cu actorii relevanţi din domeniu. Federaţia subliniază că astfel de iniţiative contravin principiilor bunei guvernări şi recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern şi patronate. Deşi FPE înţelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilităţii bugetare, consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice", se menţionează într-un comunicat al FPE.
Patronatele din energie semnalează că taxa de 1,5% pe construcţiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic şi din alte sectoare strategice.
"Într-un context economic deja marcat de instabilitate şi lipsă de predictibilitate, această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei. În lipsa posibilităţii de transferare a costurilor către preţuri finale, companiile vor avea mai puţine resurse pentru dezvoltare, afectând tranziţia energetică şi economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică şi determinând unele companii să renunţe la investiţii sau chiar să-şi înceteze activitatea, cu impact negativ asupra şomajului şi economiei", explică reprezentanţii FPE.
Potrivit acestora, impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. De asemenea, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea.
Totodată, spun ei, propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ţine cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată.
"FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică. Activele din categoria construcţii au cele mai mari durate normale de funcţionare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puţine tipuri de active au o durată de funcţionare sub 10 ani). În condiţiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% şi 90% din valoarea activului achiziţionat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedeşte nu numai excesiv dar reprezintă şi o dovadă de neînţelegere de către iniţiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcţionării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu şi lung", se mai menţionează în comunicat.
Reprezentanţii FPE subliniază că includerea în baza de impozitare a activelor aflate în inactivitate, conservare sau casare este nejustificată economic şi ar putea duce la o dublare a poverii fiscale pentru companiile care modernizează infrastructura.
De asemenea, introducerea acestei măsuri fără consultarea prealabilă a mediului de afaceri contravine angajamentelor Guvernului privind transparenţa şi dialogul social, punând sub semnul întrebării echitatea şi sustenabilitatea măsurii propuse, atrag aceştia atenţia.
În acest context, FPE propune reanalizarea măsurii fiscale propuse, având în vedere impactul său negativ asupra economiei, iniţierea unui dialog social real cu actorii relevanţi din industrie şi patronate şi identificarea de alternative fiscale echilibrate, care să asigure stabilitatea bugetară fără a afecta competitivitatea economică şi încrederea investitorilor.
"FPE îşi exprimă disponibilitatea de a contribui cu expertiza sa la formularea unei politici fiscale echitabile şi sustenabile, care să sprijine dezvoltarea economică a României", precizează reprezentanţii FPE.
Federaţia Patronală a Energiei este o organizaţie reprezentativă care promovează interesele companiilor din domeniul energetic, sprijinind dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a acestui sector strategic pentru economia României.
Ministerul Finanţelor a publicat duminică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, care propune, printre altele, reinstituirea impozitului pe construcţii, datorat de persoanele juridice române (cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România sau persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene).
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situaţia în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă. Impozitul se plăteşte în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv. Impozitul instituit este venit al bugetului de stat, şi se administrează potrivit Codului de procedură fiscală. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă
Falsurile de bancnote expertizate de BNR în 2025 au totalizat 1.356 bucăți; bancnota de 100 lei, cea mai falsificată (raport)
Falsurile de bancnote românești expertizate de Banca Națională a României în 2025 au totalizat 1.356 bucăți, în scădere cu 33,79% față de anul anterior, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de BNR. Din numărul total de bancnote false, 709 au fost capturate de poliție în cursul unor acțiuni specifice, &ic
Nazare: Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50 % din cheltuielile aferente acestui proces
Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente acestui proces, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare publicată vineri pe pagina sa de Facebook. 'Așa cum am subliniat în numeroase rânduri, România nu poate ieși
BNR: Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s- a majorat cu 9, 5%, în 2025, la aproape 144 miliarde lei
Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s-a majorat în 2025 cu 9,5%, până la 143,931 miliarde lei, ritmul de creștere fiind inferior cu 4,7 puncte procentuale celui înregistrat în 2024, fiecărui locuitor revenindu-i 105 bancnote și 321 monede, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de Banca Națională a Românie
ANRE a aprobat noi capacități energetice care însumează peste 537 MW
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, joi, în ședința Comitetului de Reglementare, noi capacități energetice care însumează peste 537 MW, dintre care aproape jumătate reprezintă capacități de stocare a energiei (253,561 MW), informează, vineri, instituția. 'ANRE a aprobat documente c














