Consumul mediu de băuturi pe locuitor a crescut în 2023, comparativ cu anul anterior, la băuturile nealcoolice, vinuri şi la băuturile alcoolice distilate, în timp ce la bere a scăzut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

"Consumul mediu de bere, pe locuitor, a scăzut cu 2,9 litri; consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut cu 0,9 litri; consumul mediu de băuturi alcoolice distilate (în echivalent alcool 40%), pe locuitor, a crescut cu 1,7 litri; consumul mediu de băuturi nealcoolice a crescut cu 5,6 litri", potrivit INS.

Potrivit sursei citate, anul trecut resursele totale de bere au fost mai mici cu 532.200 hl, faţă de 2022, fiind asigurate în proporţie de 93,4% din producţia anului 2023. Importul de bere a scăzut cu 33,3%. Disponibilul de bere pentru consum uman a scăzut cu 3,4%, iar producţia cu 339.800 hl (-2,1%).

Resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 541.000 hl, creştere datorată în principal producţiei de vinuri care s-a majorat cu 20,9% (+803.900 hl). Importul de vinuri a crescut cu 7,5% (+43.200 hl), iar stocul iniţial de vinuri a scăzut cu 10,4% (-306.100 hl). Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 6,6 puncte procentuale, iar ponderea importurilor de vinuri a rămas constantă, faţă de anul 2022. Cea mai mare parte din resursele de vin a fost destinată consumului uman, care s-a majorat cu 178.700 hl, faţă de anul precedent. Exportul de vinuri a scăzut cu 8.300 hl faţă de anul precedent.

În ceea ce priveşte resursele de băuturi alcoolice distilate (băuturi spirtoase), acestea au fost în 2023 mai mari faţă de anul precedent cu 138.500 hl alcool 100%. Producţia de băuturi alcoolice distilate a fost constituită în cea mai mare parte din lichioruri, alcool etilic de fermentaţie alimentar şi alte băuturi alcoolice distilate.

Resursele totale de băuturi alcoolice distilate din grupa "Lichioruri, alcool etilic de fermentaţie alimentar şi alte băuturi alcoolice distilate" au fost mai mari cu 140.000 hl alcool 100%, comparativ cu anul precedent. Disponibilul pentru consumul uman a crescut cu 45,3%. Consumul mediu de lichioruri, alcool etilic de fermentaţie alimentar şi alte băuturi alcoolice distilate, a crescut de la 1,4 la 2,1 litri alcool 100%, pe locuitor, în anul 2023.

O altă grupă de băuturi alcoolice distilate este reprezentată de rachiurile naturale şi coniac, iar la această categorie producţia a scăzut în anul 2023 cu 13,5% (-9.200 hl alcool 100%). Nivelul consumului mediu, pe locuitor, la rachiuri naturale şi coniac s-a menţinut constant comparativ cu nivelul anului precedent.

Resursele totale de băuturi din grupa "Whisky, gin, rom, votcă" au fost mai mari cu 9.000 hl alcool 100% faţă de cele din anul precedent. Nivelul producţiei a fost mai mic cu 9,3%, iar al importului mai mare cu 9,0%.

Cantităţile de băuturi alcoolice distilate şi vinuri (în echivalent alcool 100%), destinate utilizării industriale, au crescut cu 25,6% faţă de nivelul anului precedent. Consumul mediu de alcool, pe locuitor, s-a majorat cu 6,2% faţă de nivelul anului precedent. În anul 2023 consumul mediu de alcool 100%, pe locuitor, a crescut la băuturile alcoolice distilate şi la vinuri, iar la bere a scăzut, comparativ cu evoluţia anului precedent.

Resursele totale de băuturi nealcoolice (ape minerale, băuturi răcoritoare şi bere nealcoolică) au crescut cu 1.928.500 hl, faţă de anul precedent. Aceasta s-a datorat avansului tuturor componentelor care participă la formarea resurselor totale. Producţia în anul 2023 a avut cea mai mare contribuţie la formarea resurselor totale de băuturi nealcoolice. Consumul mediu de băuturi nealcoolice, pe locuitor a înregistrat o creştere cu 2,3% (+5,6 litri), faţă de 2022.. Consumul de ape minerale a crescut cu 4,5% (+5,3 litri), consumul de bere nealcoolică s-a majorat cu 2,1% (+0,1 litri), iar consumul de băuturi răcoritoare a crescut cu 0,2% (+0,2 litri).

Ponderea cea mai mare în consumul de băuturi nealcoolice au avut-o apele minerale şi băuturile răcoritoare, în creştere cu 1,1 pp, respectiv în scădere cu 1,1 pp, faţă de anul precedent. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mihaela Dicu, editor online: Andreea Lãzãroiu)