Incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne sunt cele mai importante două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, la adresa stabilităţii financiare, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare al Băncii Naţionale a României.

"Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare din România au rămas la niveluri ridicate, relativ similare comparativ cu Raportul anterior şi cu evaluările de risc la nivel european, în condiţiile menţinerii unor incertitudini multiple la nivel global, atât ca urmare a escaladării tensiunilor geopolitice şi a intensificării conflictelor armate, cât şi pe fondul unui an electoral important pe plan internaţional, de natură a modifica mix-ul de politici implementate la nivelul principalelor economii ale lumii. Pe plan intern, creşterea activităţii economice s-a menţinut la niveluri moderate, iar adâncirea deficitelor gemene rămâne cel mai important factor de risc. În acest context, cele mai importante două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, sunt: incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, perspectiva fiind de accentuare a acestora în perioada următoare şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne", se spune în Raport.

Conform documentului, celor două riscuri sistemice de nivel sever li se adaugă alte două riscuri sistemice, de nivel moderat, respectiv riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi riscul asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare.

BNR menţionează că, la nivel global, provocările la adresa stabilităţii financiare au consemnat evoluţii mixte. Pe de o parte, procesul dezinflaţionist a continuat în majoritatea economiilor, inclusiv fără scăderi substanţiale ale activităţii economice (soft landing), susţinând apetitul pentru risc pe pieţele financiare internaţionale. Pe de altă parte, contextul extern continuă să fie caracterizat de perspective modeste de creştere economică, în special la nivel european, precum şi de un grad ridicat de incertitudine.

Potrivit raportului BNR, riscurile la adresa stabilităţii financiare pe plan internaţional sunt amplificate de un nivel ridicat al datoriei suverane, ce limitează spaţiul fiscal necesar pentru a gestiona eventuale noi şocuri în actualul context geopolitic. De asemenea, îndatorarea se menţine ridicată şi la nivelul sectorului privat şi există semne cu privire la deteriorarea calităţii creditelor în anumite segmente ale pieţei, îndeosebi cel imobiliar comercial, deşi până în prezent impactul asupra sectorului bancar a fost limitat.

"Evenimentele geopolitice pot avea, totodată, implicaţii semnificative asupra stabilităţii financiare, generând provocări atât pentru populaţie, cât şi pentru firme. Astfel de evenimente pot perturba comerţul global şi pot creşte preţurile mărfurilor. Mai mult, ele pot conduce la o volatilitate mai mare a pieţei financiare, afectând fluxurile de capital, cursurile de schimb şi marjele de dobândă. Fluctuaţiile puternice, dar scurte ale pieţei de capital din luna august au arătat cum poziţiile cu efect de levier pot amplifica reacţiile la ştirile macroeconomice negative din SUA cu privire la piaţa muncii şi acţiunile băncii centrale, dezvăluind vulnerabilităţi structurale ale sistemului financiar global care ar putea afecta stabilitatea financiară din UE", se mai arată în raport.

Astfel, riscul unor corecţii abrupte pe pieţele financiare internaţionale rămâne important, în contextul în care preţurile activelor financiare cu profil de risc mai ridicat şi-au păstrat, în ansamblu, tendinţa ascendentă de la publicarea Raportului precedent, în pofida unor corecţii temporare şi a unor episoade de amplificare a volatilităţii. Deşi corecţiile au fost de scurtă durată, acestea evidenţiază senzitivitatea pieţelor financiare la evoluţiile macroeconomice din principalele economii dezvoltate, precum şi fragilitatea încrederii investitorilor în contextul actual marcat de incertitudini pe plan macroeconomic şi geopolitic.

BNR menţionează că deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne continuă să reprezinte unul dintre principalele riscuri sistemice la nivel naţional. Datele aferente primei părţi a anului 2024 indică o adâncire a deficitelor gemene comparativ cu Raportul anterior, iar aşteptările sunt ca România să înregistreze la sfârşitul anului printre cele mai mari deficite (fiscale şi de cont curent) la nivel european, reflectând atât factori de natură structurală, cât şi conjuncturali. Riscurile asociate deficitelor gemene pot fi accentuate de nivelul în creştere al datoriei suverane, precum şi al datoriei externe.

"Corectarea acestor dezechilibre este importantă pentru a atenua riscurile la adresa stabilităţii financiare, atât pe
termen scurt - pentru a preveni erodarea încrederii investitorilor, reducând astfel riscurile asociate primei de risc suveran şi potenţiale presiuni asupra cursului de schimb - cât şi dintr-o perspectivă mai îndelungată - pentru a spori rezilienţa la potenţiale noi evoluţii nefavorabile în actualul context geopolitic", subliniază BNR în raport.

Conform Raportului, pe plan intern, creşterea economică s-a menţinut la niveluri modeste, fiind impulsionată în principal de consum şi într-o manieră mai redusă de investiţii. În cel de-al doilea trimestru al anului curent, ritmul de creştere a activităţii economice a încetinit la 0,9% în termeni anuali, majorarea semnificativă a consumului (+4,7 puncte procentuale contribuţie la creşterea PIB) fiind aproape în totalitate contrabalansată de către evoluţia exportului net (-4,5 puncte procentuale contribuţie la creşterea PIB). Comparativ cu primul trimestru al anului 2024, creşterea economică a accelerat de la un nivel de 0,1%.

Aportul important al consumului a avut loc în contextul majorării veniturilor disponibile reale, pe fondul creşterii salariilor nominale şi a pensiilor, în paralel cu continuarea procesului dezinflaţionist, dar şi al aşteptărilor de creştere în continuare a veniturilor reale. Totodată, această dinamică a fost susţinută şi de îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi de relaxarea standardelor de creditare de către bănci, ce au contribuit la accesarea de credite noi de consum, în special pentru achiziţionarea bunurilor de folosinţă îndelungată şi semidurabile. Aceste evoluţii au condus la majorarea volumului importurilor de bunuri şi servicii (+6,2 la sută în T2 2024 faţă de T2 2023), contribuind astfel la accentuarea dezechilibrului extern.

De asemenea, în Raport se precizează că riscurile la adresa stabilităţii financiare dinspre poziţia externă se menţin la niveluri importante, România înregistrând cel mai mare deficit de cont curent la nivelul UE. În cel de-al doilea trimestru al anului 2024, deficitul de cont curent a fost de 9,1% în PIB, în deteriorare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior (7,1 la sută în PIB în T2 2023). Implementarea de reforme structurale care să atenueze aceste vulnerabilităţi este necesară atât pentru menţinerea încrederii investitorilor, cât şi pentru o mai bună rezilienţă a economiei în faţa unor potenţiale noi evoluţii nefavorabile. Totodată, reformele ar trebui să conducă şi la modificarea tiparului de creştere economică către unul cu valoare adăugată mai mare şi concentrat pe domenii strategice cum ar fi securitatea alimentară, tranziţia verde şi securitatea energetică sau dezvoltarea infrastructurii şi a domeniului apărării. În acest context, absorbţia de fonduri europene nerambursabile devine şi mai importantă, în special a celor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care România are alocate 13,6 miliarde euro granturi şi 14,9 miliarde euro împrumuturi, echivalentul a 8,8 la sută din PIB.

Conform Raportului Comisiei Europene privind stadiul implementării Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă implementarea PNNR de către România este semnificativ întârziată. Aceste întârzieri au potenţialul de a afecta atragerea fluxurilor financiare încă disponibile, ce se ridică la circa 19 miliarde euro, ce vor fi încasate în cazul îndeplinirii celor 448 ţinte şi jaloane rămase (din 518 în total). Până la sfârşitul lunii septembrie 2024, au fost încasate, cumulat de la începutul programului, 9,4 miliarde euro (inclusiv prefinanţări) aferente îndeplinirii a circa 14 la sută dintre ţintele şi jaloanele asumate. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)