Hidroelectrica a recepţionat lucrările de retehnologizare pentru Hidroagregatul nr. 5 (HA5) din cadrul Centralei Hidroelectrice Stejaru, a anunţat compania printr-un comunicat.

Prin retehnologizare, puterea HA5 a crescut de la 50 MW la 54,126 MW, marcând astfel un progres important în procesul de modernizare al uneia dintre cele mai importante hidrocentrale ale României.

Valoarea investiţiei pentru HA5 şi instalaţiile aferente este de 61,7 milioane de lei, din care costurile efective pentru retehnologizarea hidroagregatului au fost de 51,5 milioane de lei. Lucrările, caracterizate de o complexitate ridicată, au fost realizate de către Hidroserv, compania suport a Hidroelectrica, care beneficiază de o experienţă vastă de peste 55 de ani în domeniul hidroenergetic.

Compania reaminteşte că în anul 2020 a fost retehnologizat HA 6, obţinându-se, de asemenea, o creştere a puterii instalate la 54,126 MW.

Hidrocentrala Stejaru, cu o capacitate instalată iniţială de 210 MW, se află în plin proces de modernizare, care include înlocuirea echipamentelor vechi şi implementarea unor tehnologii inovatoare, de ultimă generaţie. După punerea în funcţiune a HA6 şi HA5, puterea instalată a CHE Stejaru este de 218,25 MW, aceasta urmând să crească în viitor prin retehnologizarea celor patru turbine Francis verticale care au, la acest moment, o putere de 27,5 MW.

"Finalizarea lucrărilor de retehnologizare a Hidroagregatului 5 de la CHE Stejaru reprezintă pentru Hidroelectrica un pas înainte semnificativ în procesul nostru de modernizare şi eficientizare a capacităţilor de producţie. Acest proiect complex reconfirmă angajamentul nostru de a investi în infrastructura energetică strategică a României, utilizând cele mai noi tehnologii pentru a asigura performanţă, fiabilitate şi sustenabilitate. Creşterea capacităţii instalate a HA5 la 54,126 MW contribuie direct la consolidarea poziţiei Hidroelectrica ca lider în producţia de energie verde din România. Suntem conştienţi de importanţa acestor proiecte nu doar pentru compania noastră, ci şi pentru sistemul energetic naţional. Modernizarea CHE Stejaru nu este doar o investiţie într-un activ existent, ci şi o investiţie în viitorul energetic al ţării noastre. Doresc să mulţumesc echipei Hidroelectrica, partenerilor noştri şi tuturor celor implicaţi pentru munca, dedicarea şi efortul depus. Prin astfel de proiecte demonstrăm că Hidroelectrica este pregătită să răspundă provocărilor viitoare şi să contribuie activ la o tranziţie energetică durabilă, în beneficiul României", a declarat Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica.

La rândul său, Bogdan Badea, CIO Hidroelectrica, a precizat că hidrocentrala Stejaru este unul dintre cele mai importante obiective energetice ale României.

"Hidrocentrala Stejaru, unul dintre cele mai importante obiective energetice ale României. Suntem mândri că evoluăm foarte bine cu lucrările mari de investiţii, care contribuie semnificativ atât la securizarea portofoliului Hidroelectrica, cât şi la asigurarea continuităţii producţiei de energie verde pentru ţara noastră. Dincolo de dificultăţile inerente implementării unor astfel de proiecte complexe, nu ne abatem de la obiectivele centrale, acelea de a ridica standardele de performanţă prin tehnologii moderne şi, la fel de important, de a introduce echipamentele într-un nou ciclu de viaţă şi de exploatare", a declarat Badea.

Hidrocentrala Stejaru, cunoscută şi sub numele de Hidrocentrala "Dimitrie Leonida," este situată pe râul Bistriţa, la aproximativ 15 km de barajul Izvoru Muntelui. Proiectul a început şi a fost finalizat în anii 1950, iar centrala a fost pusă în funcţiune în 1960. Este cea mai mare hidrocentrală din România şi un punct de reper în hidroenergetica românească.

Barajul Izvoru Muntelui, asociat hidrocentralei, este un baraj de beton cu o înălţime de 127 metri şi o lungime de 435 metri. Lacul de acumulare format, cunoscut şi sub denumirea de Lacul Bicaz, are un volum de 1.230 milioane de metri cubi şi o suprafaţă de 32,6 km pătraţi, fiind cel mai mare lac artificial din România. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)