Menţinerea sprijinului direct pe suprafaţă în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru toţi agricultorii, indiferent de dimensiunea şi tipul de producţie, bugetul şi structura PAC, consolidarea cooperativelor la nivelul UE şi acordul Mercosur au fost printre principalele subiecte dezbătute, în perioada 27 - 29 noiembrie 2024, la reuniunea COPA - COGECA de la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (ACC), România a fost reprezentată la întâlnirile COPA - COGECA de către Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) - AAC şi vicepreşedinte al COGECA, cea mai mare organizaţie care reprezintă interesele cooperativelor agroalimentare, forestiere şi piscicole din Uniunea Europeană.

Reprezentantul României a dezbătut şi a intervenit în cadrul reuniunii Preşedinţiilor, COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a şedinţei comune a COPA şi COGECA şi a şedinţei grupului de la Vişegrad extins, pe cele mai recente poziţii ale COPA-COGECA referitoare la: priorităţile noului mandat de comisar european pentru agricultură şi hrană, viziunea COPA-COGECA asupra viitorului agriculturii din UE, bugetul PAC, acordul Mercosur, iniţiativa europeană privind fertilizanţii din Rusia, revizuirea art. 29 din DCFTA UE Ucraina - perspectiva agricultorilor din UE şi a principalelor sectoare afectate şi Congresul European al Fermierilor şi Cooperativelor.

Florentin Bercu a lansat comisarului pentru agricultură şi hrană o serie de întrebări: sunteţi în favoarea unui buget al PAC mai puternic şi dedicat, adaptat la inflaţie şi incluzând politica de promovare, plus sinergii şi fonduri suplimentare pentru tranziţie? Susţineţi structura în doi piloni (plăţi directe şi dezvoltare rurală) a PAC? Ce aveţi în vedere cu pachetul de mini-simplificare pentru anul viitor?

De asemenea, reprezentantul AAC a solicitat comisarului un răspuns în privinţa intenţiei sale de a menţine sprijinul direct pentru toţi agricultorii din cadrul PAC, indiferent de dimensiunea şi tipul lor de producţie, în special sub formă de plăţi directe pe suprafaţă, în condiţiile în care, pentru COPA-COGECA, "cei care au cea mai mare nevoie sunt fermierii activi care contribuie la durabilitatea producţiei agricole europene şi la atingerea obiectivelor din toţi pilonii durabilităţii (de mediu, social şi economic)". Acesta l-a întrebat pe comisarul european dacă prevede vreo acţiune în ceea ce priveşte consolidarea cooperativelor şi a OP-urilor, pentru a încuraja prin condiţii micii fermieri să se asocieze.

Un alt subiect aflat la masa dezbaterilor a vizat asigurarea instrumentelor eficiente de gestionare a riscurilor în cadrul PAC pentru a face faţă evenimentelor şi catastrofelor climatice extreme tot mai frecvente.

"De exemplu, România a optat pentru alocarea procentului de 3% compensaţiilor pentru gestionarea riscurilor şi lucrează la operaţionalizarea instrumentului în etape, începând cu cea mai mare provocare cu care ne confruntăm, seceta şi arşiţa atmosferică. Ne străduim să punem în aplicare sisteme de gestionare a riscurilor în etape şi, prin urmare, contăm pe sprijinul COM pentru a permite flexibilitatea pe care am solicitat-o şi care poate fi implementată rapid pentru anul agricol 2024 - 2025, adică să fie operaţională până la jumătatea lunii ianuarie 2025. UE trebuie să revină la garantarea securităţii şi siguranţei alimentare a UE, să găsească soluţii pentru a restabili veniturile grav afectate ale agricultorilor, crescătorilor de animale şi silvicultorilor, fără constrângeri legislative, fără practici comerciale neloiale, cu condiţii de producţie reciproce, care să le reflecte pe cele ale produselor din ţările terţe, pentru a avea o producţie UE competitivă şi durabilă. Avem încredere că, în calitate de comisar desemnat, veţi apăra această abordare", a susţinut Florentin Bercu, în comunicatul citat.

La rândul său, noul comisar pentru agricultură şi hrană, Christophe Hansen, a transmis că vrea să rămână un comisar ancorat "în realitatea din câmp, de pe teren şi mă bazez pe dumneavoastră în acest sens".

"Trebuie să producem hrană de calitate în UE la un nivel competitiv, iar pentru asta avem nevoie de un buget PAC puternic, separat şi o să lupt pentru asta cu mandatul pe masă. Avem nevoie de cel puţin 1,5 miliarde de euro pentru fondul de criză faţă de 450 milioane euro cât a fost în prezent. Deficitul anual de investiţii în agricultură este de 62 de miliarde de euro. Este nevoie de predictibilitate ca să se poată investi şi băncile să acorde finanţări. Nu sunt fan al unui singur fond pe ţară. Susţin PAC-ul şi dna. preşedinte Ursula Von Der Leyen m-a asigurat că va susţine sprijinirea agriculturii pentru a fi competitivă. Susţin rămânerea celor doi piloni ai PAC. Cadrul financiar multianual depinde în mare parte de deciziile din statele membre, mai ales cele mari. Puţine state membre vor să contribuie mai mult la bugetul UE", a subliniat comisarul european.

În privinţa simplificării regulilor pentru fermieri, Christophe Hansen a afirmat că "toată lumea vorbeşte, dar nimeni nu o face".

"O să am grijă ca fermierii, odată ce au declarat anumite informaţii la o instituţie, să fie preluate şi folosite şi de celelalte instituţii, fără a fi nevoie să furnizeze aceleaşi date de mai multe ori. Trebuie să trecem către digitalizare, să fie cât mai simplu pentru noi toţi", a adăugat Hansen, în comunicatul transmis de AAC.

De asemenea, noul comisar pentru agricultură şi hrană a transmis la reuniunea COPA-COGECA susţinerea sa pentru toate felurile de ferme din UE, indiferent de dimensiunea lor, şi pentru întărirea poziţiei fermierilor în lanţul alimentar prin intermediul formelor de asociere.

"Avem nevoie de toţi fermierii, mici, medii, mari şi mai ales de fermele de familie. Susţin toate felurile de ferme, diversitatea lor. Ar fi o greşeală să mergi către unii sau alţii cu sprijinul. Trebuie să susţinem toate fermele, să salvăm şi facem competitive cât de multe ferme putem, de toate dimensiunile. Vreau să mă implic activ în întărirea poziţiei fermierilor în lanţul alimentar prin intermediul formelor de asociere. Vom fi mai bine pregătiţi, mai flexibili pe managementul riscului. Vom lucra la infrastructura apei, rezilienţa, captarea şi eliberarea apei când este prea multă. Între 2022 şi 2023 agricultura a redus cu 2% procentul emisiilor, în timp ce la transporturi au redus doar cu 1%. Putem atinge ţinta din 2030. Trebuie să subliniem mai mult eforturile întreprinse, rezultatele pe care le avem şi să temperăm constrângerile acolo unde stăm bine", a arătat comisarul european.

Acesta a atras atenţia că sectorul se confruntă cu o îmbătrânire demografică şi în acest sens intenţionează să ia măsuri concrete pentru reînnoirea generaţiilor.

"Vreau să vin cu măsuri concrete pentru reînnoirea generaţiilor şi să convingem copiii, tinerii, să vină şi rămână în agricultură. Ne confruntăm cu o îmbătrânire demografică şi o să creionăm un PAC echilibrat între reglementare, subvenţii şi condiţionalităţi. Nu putem preveni crizele, dar trebuie să fim pregătiţi să luăm măsuri eficiente, în timp real. O să mă străduiesc să nu fie luate măsuri, similare cu cele promovate de Timmermans", a mai spus Christophe Hansen.

Pe de altă parte, Florentin Bercu a solicitat şi obţinut aprobarea în cadrul Preşedinţiei COGECA ca secretariatul să realizeze şi prezinte în maximum o săptămână un material privind deciziile tuturor statelor membre în programarea anterioară referitoare la "bugetul PAC separat, puternic", dacă în prezent au o poziţie stabilită sau care sunt intenţiile.

Cel mai important şi urgent subiect abordat a fost legat de acordul Mercosur, despre care organizaţiile profesionale din toate statele membre au subliniat impactul negativ asupra sectorului agricol european, insistând asupra necesităţii unei opoziţii comune.

"Pentru ca acordul să fie blocat, este necesar ca cel puţin 35% din populaţia Uniunii Europene să fie reprezentată de statele membre care îşi exprimă opoziţia. În acest context, România joacă un rol esenţial. Guvernul României, prin intermediul premierului Marcel Ciolacu, trebuie să ia o decizie în următoarele zile, având în vedere efectele dăunătoare ale Mercosur asupra agriculturii autohtone şi comunitare. De asemenea, este crucial ca România să îşi anunţe public şi oficial opoziţia faţă de acest acord, mai ales în absenţa altor industrii care să beneficieze de pe urma sa", a transmis AAC în comunicat.

În ceea ce priveşte viziunea COPA-COGECA asupra viitorului agriculturii UE 2025-2029 care urmează să fie transmisă tuturor autorităţilor europene, reprezentantul României a solicitat completarea informaţiilor referitoare la managementul riscului, prin care Comisia Europeană trebuie să sprijine în permanenţă dezvoltarea de soluţii naţionale, în diferite etape, fiind în acelaşi timp flexibilă pentru a le adapta şi integra în continuare.

"Este esenţial, totodată, ca România să sublinieze faptul că nu acceptă interzicerea produselor de protecţia plantelor, cu excepţia celor dovedite ştiinţific ca fiind dăunătoare şi doar dacă înlocuitorii acestora pot oferi eficienţă şi eficacitate similară", afirmă Bercu.

De asemenea, este foarte important ca la calcularea şi acordarea plăţilor directe din viitoarea programare să fie utilizate datele cât mai recente pe suprafaţă ca dată de referinţă, din cauza cărora România pierde plăţile pe circa ca 500.000 ha. Trebuie menţionată şi necesitatea ajungerii la convergenţa externă 100% sau finalizarea convergenţei externe începând din 2028, respectiv subvenţii mai mari în ţara noastră sau subvenţii egale în UE.

Potrivit sursei citate, peste 120 de reprezentanţi ai celor 60 de organizaţii profesionale ale fermierilor şi cooperativelor din întreaga Uniune Europeană au exprimat mulţumiri României pentru organizarea Congresului European al Fermierilor şi Cooperativelor, desfăşurat la Bucureşti. În cadrul evenimentului, aceştia au anunţat că următorul Congres va avea loc în Suedia, în octombrie 2026.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare este formată din patru organizaţii agricole: Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România - Pro Agro, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor - AFF. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)