România astăzi încearcă să revină la industrializare, ceea ce îi va lua aproape 20 de ani ca să ajungă acolo unde era acum 50 de ani, iar industria nucleară nu o faci ''de azi pe mâine'', a afirmat, miercuri, Cătălin Dragostin, expert în energie la Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) şi director general la Energy Serv.

Întrebat dacă România are de unde să ia pe viitor specialişti în energie nucleară, Dragostin a răspuns: "Ce să vă spun? Unităţile 1 şi 2 au fost făcute cu echipamente, multe din ele proiectate pentru viitor în România. IMGB-ul are un mall pe el, Vulcanul are alt mall pe el. Sunt o grămadă de alte industrii colaterale pe orizontală care au contribuit la programul nuclear 1 şi 2 care nu mai există azi".

"Noi astăzi încercăm să refacem ceva care ne va lua cam 20 de ani ca să ajungem unde am început acum 50 de ani (...). Deci, industria nucleară nu o faci de azi pe mâine", a adăugat acesta.

La rândul său, Elena Petrescu, director Comunicare, Sustenabilitate şi Relaţia cu Investitorii la Nuclearelectrica, a afirmat că pregătirea unui specialist în domeniul nuclear durează mai mult de opt ani, iar compania pe care o reprezintă are parteneriate cu universităţile pentru recrutarea de studenţi, însă începe să se uite la "vârste mici". De asemenea, SNN asigură formarea forţei de muncă în cadrul companiei.

"Exact prin a pregăti în interior şi a avea un parteneriat activ cu mediul academic, pentru că, dacă nu ne implicăm în formarea forţei de muncă, nu vom ajunge nicăieri. Noi suntem proactivi din acest punct de vedere, facem parteneriate cu universităţile, funcţionăm cu burse, funcţionăm cu programe de educaţie duală. Este foarte important să ne uităm din ce în ce mai mult la vârste mici, nu doar la studenţi. Pregătirea unui specialist pentru industria noastră durează mult, durează de la 8 ani în sus. Deja când eşti student timpul este scurtat", a susţinut ea.

Petrescu a transmis un mesaj tinerilor că pot găsi un loc de muncă la SNN, pentru că o carieră în industria nucleară nu înseamnă doar să fii operator de centrală, ci sunt diverse alte poziţii pe care le pot ocupa.

"Nu este uşor, este foarte greu, dar România - şi sistemul de educaţie în această zonă - are un întreg record foarte bun. Cred că este nevoie ca mai multe companii să se implice activ şi văd exemple foarte, foarte frumoase în România în această zonă de educaţie duală, şi nu numai. Există efort concentrat, prin asociaţii între universităţi, să asigurăm un pool de specialişti pentru industria nucleară, inclusiv cu sprijin internaţional, ceea ce cred că este o stimulare şi mai mare pentru tineri, care înţeleg că o carieră în industria nucleară nu înseamnă doar să fii operator de centrală. Sunt foarte multe zone - şi acesta este un lucru pe care noi îl promovăm din ce în ce mai mult - în care ai nevoie de forţă de muncă. Spre exemplu, am avut o experienţă cu studenţi care întrebau 'Dar eu fac automatică, pot să lucrez vreodată la voi, că nu sunt inginer operator?'. 'Da, sigur că poţi'. Şi oameni de comunicare pot, şi oameni de HR pot. Sunt foarte multe zone şi cred că acesta este un mesaj la care noi vom avea de lucrat mult mai mult de anul următor, să explicăm oamenilor din ce în ce mai puternic că e nevoie de forţă de muncă la o plajă mai extinsă", a subliniat aceasta.

În opinia sa, ar trebui să se dezvolte proiecte de citizen-science, întrucât trendul în SUA sau Canada este îndreptarea atenţiei către copiii din şcoala primară.

"Este foarte important să încercăm să dezvoltăm proiecte de citizen-science, să obişnuim lumea din ce în ce mai mult cu această zonă. Trenduri internaţionale în zona de Statele Unite, de Canada sunt să se uite către copii din clasele primare", a mai spus Elena Petrescu. Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest) a organizat miercuri conferinţa "Planul de business al României în 2025. Strategii de recuperare a decalajelor. Priorităţi imediate de creştere".

Lideri de business din sectoare cheie ale economiei, precum energie, industrie, transporturi, pharma, banking, au dezbătut câteva dintre subiectele esenţiale pentru dezvoltarea economiei, precum: direcţii de business la final de 2024 şi priorităţile pentru 2025; surse de finanţare şi creştere a accesului la capital pentru sectoarele - cheie din economie; creşterea vânzărilor şi scalarea pe pieţele externe, în contextul impredictibilităţii globale; noi idei de investiţii; planul de business al managerilor şi antreprenorilor din România pentru 2025. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)