Numerarul este în continuare principalul mijloc de plată în România şi motorul economiei, dar este în scădere, şi se vede o creştere a plăţilor electronice, însă 41% din firme îşi plătesc angajaţii cash, a declarat, miercuri, Bogdan Pătru, Government Engagement Director la Mastercard România & Croaţia.

"Se vede în continuare o scădere a numerarului, este în continuare principalul mijloc de plată în România şi motorul economiei, dar este în scădere. Se vede o creştere a numărului de plăţi electronice, se vede o creştere a valorii plăţilor electronice, se vede o creştere a numărului de POS-uri. Că este în continuare foarte mult loc de îmbunătăţit, cu siguranţă. Adică, acum se estimează că plăţile electronice au ajuns undeva la un 35 -36 % ca pondere, dar în continuare doi din cinci români sunt complet nebancarizaţi. Îmi aduc aminte nişte declaraţii ale domnului Heiuş, dacă nu mă înşel, din 2023, care spunea că undeva la 20% din firme îşi plătesc toate taxele şi impozitele cash şi undeva la aproape, cred, 300.000 de firme care nu aveau cont curent pentru efectuare de plăţi. Asta înseamnă că se duceau la trezorerie când trebuiau să-şi plătească taxele cu geanta, sacoşa, punga, fiecare după cât avea de plătit. E o zonă unde este loc de creştere şi este loc de mai bine, dar în continuare se menţine acest trend pozitiv ascendent", a afirmat Pătru, la o conferinţă.

Totodată, reprezentantul Mastercard a arătat că 41% din firme îşi plătesc angajaţii cu numerar, în timp ce 30% din populaţie în continuare este complet exclusă financiar.

"41% din firme îşi plătesc angajaţii cash. E un studiu derulat de Asociaţia Română a Băncilor, este din 2024. Vă spun ce am văzut în datele publicate de Asociaţia Română a Băncilor. Dacă ne gândim la celălalt factor, că nivelul de incluziune financiară a ajuns undeva la 70%, 30% din populaţie în continuare este complet exclusă financiar. De populaţia activă vorbim. Luăm metodologia Băncii Mondiale şi atunci, da, se vede în continuare acest trend de retragere de numerar de la ATM. Că este în scădere, da, cum am spus la început, se vede. Încet, încet creşte ponderea plăţilor electronice şi în ceea ce priveşte volumele şi în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii, coroborat cu scăderea de la ATM-uri. Asta nu înseamnă că a dispărut (numerarul - n. r.). Şi cred că se poate vedea cu ochiul liber: dacă treceţi în anumite momente ale lunii pe lângă ATM-uri, mai ales prin hipermarketuri, supermarketuri, ş.a.m.d. veţi vedea în continuare cozi la ATM", a subliniat el.

Bogdan Pătru a susţinut că, dacă în mediul urban suntem cu mult peste media UE la accesibilitatea la tehnologie şi soluţii de plată, în mediul rural "merită să încerci să vezi cât de pierdută e bătălia aia".

"Cu siguranţă sunt factori economici, sociali, culturali ş.a.m.d. Asta nu înseamnă că nu poţi să încerci în continuare să promovezi educaţie financiară, nu poţi să promovezi incluziune financiară, nu poţi să vii în continuare cu cele mai noi tehnologii şi soluţii de plată. Şi astea rămân în continuare nişte obiective strategice pentru noi, la Mastercard. Foarte multe dintre proiecte fix aşa au început. Când am pus primul POS într-un autobuz a fost o reacţie de şoc, când am pus primul POS într-o piaţă a fost o reacţie de şoc. Hai să ne aducem aminte când îţi plăteai taxele şi impozitele pe ghişeu acum vreo 6-7 ani, era aşa... un gest de aroganţă maximă. Lucruri care au devenit banale. Şi, da, în marile oraşe suntem peste media europeană în ceea ce înseamnă accesibilitate, că până la urmă o economie trebuie să fie incluzivă, trebuie să fie pentru toţi. Şi asta am încercat şi noi să facem. Într-un final, alegerea trebuie să fie a consumatorului ce vrea să utilizeze, cum vrea să utilizeze ş.a.m.d. Rolul nostru este să-i punem la dispoziţie toate mijloacele necesare", a conchis el.

Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest) a organizat miercuri conferinţa "Planul de business al României în 2025. Strategii de recuperare a decalajelor. Priorităţi imediate de creştere".

Lideri de business din sectoare cheie ale economiei, precum energie, industrie, transporturi, pharma, banking, au dezbătut câteva dintre subiectele esenţiale pentru dezvoltarea economiei, precum: direcţii de business la final de 2024 şi priorităţile pentru 2025; surse de finanţare şi creştere a accesului la capital pentru sectoarele - cheie din economie; creşterea vânzărilor şi scalarea pe pieţele externe, în contextul impredictibilităţii globale; noi idei de investiţii; planul de business al managerilor şi antreprenorilor din România pentru 2025. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)