Salariile din sectorul agriculturii indică un trend pozitiv în ultimii doi ani, cu creşteri chiar până la 20% în unele cazuri, în condiţiile în care, în 2023, salariul mediu net lunar în domeniu a fost de aproape 3.600 de lei, cu aproximativ 25% mai mic decât media naţională, potrivit studiului "Carta Albă a Agriculturii din România".

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat, marţi, prima ediţie a studiului "Carta Albă a Agriculturii din România", practic, o evaluare a stării actuale a agriculturii şi identificarea principalelor provocări şi oportunităţi pentru următorii ani.

Potrivit unui comunicat al organizaţiei, în contextul schimbărilor economice şi climatice globale, această lucrare oferă o imagine de ansamblu detaliată a sectorului agricol, susţinută de date statistice, interviuri şi analize economice realizate în anul 2024. Documentul se concentrează pe situaţia IMM-urilor agricole, punând accent pe strategii de dezvoltare, acces la finanţare, resurse umane şi dinamica pieţei.

Cele mai importante aspecte semnalate în cadrul analizei pentru anul 2024 sunt următoarele: în privinţa obiectivelor agricultorilor pentru următorii trei ani, 32,5% dintre respondenţi doresc să investească în activităţi care vor contribui direct la creşterea profitului, 25,5% sunt orientaţi spre creşterea investiţiilor, iar 17,25% preferă să menţină afacerea la dimensiunile curente; evoluţiile principale în privinţa salariilor din sectorul agriculturii indică în general un trend pozitiv în ultimii doi ani, 50% dintre respondenţi indicând creşteri situate între 1% şi 10%, în timp ce 15% au indicat creşteri mai mari, între 11% şi 20% ale salariilor, iar 21% din respondenţi au identificat o stagnare în acest domeniu.

În 2023, salariul mediu net în agricultură a fost de aproximativ 3.600 lei pe lună, cu aproximativ 25% mai mic decât salariul mediu naţional, fiind completat de: bonuri de masă (36,5%), masă servită în locaţie (26,5%), creşteri salariale anuale (21,75%), asigurări de sănătate (19,75%), procent din vânzări (9%), training-uri specializate (3,25%), altele (18,5%), potrivit unei prezentări din cadrul evenimentului.

Principalele solicitări ale antreprenorilor din sectorul agricol au fost creşterea subvenţiilor - 38%, dezvoltarea sistemului de irigaţii - 26,5%, modificarea Legii arendei - 24,75%, la egalitate cu Legea vânzării/cumpărări de terenuri (24,75%).

Modalitatea principală de finanţare a activităţii este autofinanţarea, acest lucru fiind menţionat de peste 55% dintre respondenţii care au participat la studiu. De asemenea, principalele nevoi de finanţare indică investiţii în utilaje/echipamente (61,25%), investiţii aferente administrării fermei/afacerii (33,5%), digitalizare (28,5%), supravieţuire (15,75%), cercetare/dezvoltare/inovare (11%), training resurse umane (9,5%), altele (5,5%).

Provocările majore cu care se confruntă agricultorii sunt: fragmentarea terenurilor şi lipsa asocierii între fermieri; infrastructura rurală deficitară şi accesul limitat la pieţe; finanţarea insuficientă şi dificultatea accesului la credite pentru fermele mici şi medii; schimbările climatice şi impactul acestora asupra producţiei agricole.

Spre deosebire de antreprenorul român, al cărui profil indică o persoană matură, cu studii superioare, de gen masculin, căsătorit, cu doi copii, proprietar unic, care dedică săptămânal aproximativ 46 de ore afacerii şi nu implică membrii familiei în activităţile firmei, antreprenorul din agricultură în România este o persoană matură, cu studii superioare, de gen masculin, căsătorit, cu doi copii, proprietar unic, care dedică în medie 56 de ore afacerii şi implică membrii familiei în activităţile firmei.

La studiu au participat 560 antreprenori din domeniul agriculturii, împărţirea răspunsurilor pe regiuni fiind următoarea: Centru (16%), Sud-Vest Oltenia (16%), Nord-Vest (16%), Nord-Est (13%), Sud-Muntenia (13%), Vest (12%), Bucureşti-Ilfov (4%).

Proiectul IMM România este cofinanţat de Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)