Circa 43% dintre companiile germane din România prognozează o înrăutăţire a situaţiei economice în următorul an (sondaj)
Aproximativ 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele 12 luni, în timp ce 44,8% consideră că aceasta va rămâne neschimbată, arată un sondaj al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), realizat în toamna acestui an.
Potrivit unui comunicat al organizaţiei, sondajul evaluează principalii factori ce definesc România ca amplasament investiţional.
Aproximativ 60 de companii, majoritatea din industrie şi construcţii, şi-au exprimat opiniile cu privire la situaţia actuală a afacerilor lor, la evoluţia economică din România, la intenţiile de investiţii şi la competitivitate, precizează sursa citată.
"Aşteptările economice s-au deteriorat. Doar 12% dintre companiile intervievate consideră că situaţia economică se va îmbunătăţi în următorul an, în timp ce 44,8% cred că va rămâne neschimbată, iar 43,1% estimează că situaţia economică se va înrăutăţi", susţin autorii sondajului.
Conform sursei citate, disponibilitatea pentru investiţii s-a redus în comparaţie cu sondajul din primăvară. Multe companii intenţionează să-şi reducă cheltuielile (24,1%), iar peste 10% declară că nu vor face investiţii deloc.
Totodată, intenţiile de angajare s-au redus vizibil, un sfert dintre respondenţi anticipând o scădere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni.
Principalele riscuri pentru evoluţia economică, identificate de companiile germane din România sunt: creşterea costurilor cu forţa de muncă (32%), condiţiile-cadru politico-economice (31%) şi cererea scăzută pentru produse şi servicii (31%).
Sondajul arată că majorarea costurilor reprezintă o provocare majoră pentru companii. Astfel, creşterea semnificativă a costurilor cu forţa de muncă şi a preţurilor la materii prime pune presiune pe competitivitate.
"Epoca în care România era considerată o locaţie low-cost a apus demult. Companiile se confruntă acum cu creşteri semnificative ale costurilor salariale - salariul minim brut a crescut de la 2.230 lei în 2021 la 3.700 lei în 2024 - şi cu preţuri mai mari la materii prime, ceea ce le afectează considerabil competitivitatea. Companiile trebuie să dezvolte noi strategii pentru a avea succes pe o piaţă tot mai exigentă", a explicat Sebastian Metz, director general al AHK România.
Potrivit cercetării, cererea scăzută este o altă problemă majoră. Astfel, diminuarea cererii clienţilor, în special în Europa de Vest, reduce aşteptările de creştere economică şi venituri. La aceasta se adaugă incertitudinea privind politicile economice viitoare.
"Un cadru economic previzibil este esenţial pentru ca firmele să investească şi să poată planifica pe termen lung. După alegeri, este crucial să se recâştige încrederea companiilor în condiţii stabile de afaceri", subliniază Metz, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din România.
Potrivit aceluiaşi studiu, aproape o treime (29%) dintre companiile intervievate îşi evaluează competitivitatea ca fiind "negativă", 21% o consideră "pozitivă", iar 50% o percep "neutră".
Principalii factori care influenţează competitivitatea, conform companiilor, sunt programele guvernamentale de sprijin, cerinţele de sustenabilitate şi structura costurilor. Programele de sprijin sunt percepute ca având un impact pozitiv asupra competitivităţii.
În schimb, cerinţele de sustenabilitate (ESG) generează un impact mixt. Acestea pot oferi avantaje competitive pentru companiile care le implementează eficient, dar devin o povară pentru cele care sunt copleşite de cerinţele birocratice şi de costuri, mai ales IMM-urile. Creşterea costurilor este un factor decisiv care afectează negativ competitivitatea.
"Salutăm politica de sprijin guvernamental din România, deoarece companiile au nevoie, mai ales în aceste vremuri dificile, de măsuri ţintite pentru a-şi îmbunătăţi competitivitatea. În contextul ajustării costisitoare la cerinţele de sustenabilitate, IMM-urile, în special, au nevoie de sprijin", concluzionează Metz.
AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane. Înfiinţată în 2002, AHK numără peste 650 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Milcev (EY), despre raportul S&P Global Ratings: Testul din octombrie este despre credibilitate
Verdictul pe care agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings îl va da în octombrie va privi, în ultimă instanță, credibilitatea promisiunii că România își poate finanța dezvoltarea fără să-și destabilizeze finanțele, consideră Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România.
Bușoi: România continuă să susțină importanța gazelor naturale și creșterea producției interne
România va continua să susțină importanța gazelor naturale, necesitatea creșterii producției interne și rolul proiectelor offshore de explorare și exploatare, precum 'Neptun Deep', cel mai mare proiect de acest gen din Uniunea Europeană, a transmis, miercuri, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la o conferință pe teme de energie.
Chisăliță (AEI): Europa arde veniturile pe facturile de energie
Energia devine o povară structurală atunci când cheltuielile pe acest segment depășesc 10% din venitul unei gospodării, aceasta fiind o formă de sărăcie care nu se vede în statistici, dar se simte în facturi, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. 'Există o formă de sărăcie care nu se vede imediat &i
Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au scăzut cu 12,2% în primele 8 luni
Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate în România în primele opt luni ale anului a scăzut cu 12,2% față de aceeași perioadă din 2025, la 21.791, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Scăderi ale numărului de autorizații s-au înregistrat în șapte regiuni de dezvoltare, cele mai im
Disparități regionale semificative în ceea ce privește accesul populației la rețeaua publică de apă
Accesul populației la rețeaua publică de apă continuă să se îmbunătățească, de la 77,6% la 78,2%, dar disparitățile regionale rămân semnificative, în condițiile în care ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (98,3%) iar cea mai mică în Nord-Est (cu 53,
Evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 are loc miercuri, la București
Eurogas, în colaborare cu Federația Patronală a Energiei (FPE), organizează, miercuri, la București, evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 - 'Advancing security, delivering sustainability: Romania's role in building a resilient and competitive energy transition in Eastern Europe'. Conferința va reuni reprezentan
ICI București organizează un workshop dedicat inteligenței artificiale, digitalizării și securității cibernetice
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București organizează, miercuri, la Palatul Parlamentului, un workshop dedicat inteligenței artificiale, eveniment în cadrul căruia vor fi abordate teme privind guvernanța inteligenței artificiale, digitalizarea administrației publice, dezvoltarea infrastructurilor digitale și securitatea ci
România și alte patru state UE au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin (ministru)
România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, printre care o aplicare flexibilă a restricțiilor, analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate, a anunțat ministrul interimar al Agriculturii,
APIA atenționează fermierii asupra termenelor din Campania 2026; nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni
Nerespectarea condițiilor și termenelor aferente intervențiilor accesate de fermieri în cadrul Campaniei 2026 poate conduce la aplicarea unor sancțiuni, avertizează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). 'APIA reamintește că, în funcție de angajamentele asumate în cadrul intervențiilor de dezvoltare ru
Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem
Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. 'În cele două decenii de la aderare, România a &ici
Darău: Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor companiilor din portofoliul Ministerului Economiei
Administratorii companiilor de stat din portofoliul Ministerului Economiei ar putea fi remunerați după un sistem unitar, care pornește de la salariul mediu brut din sector și are în vedere criterii precum dimensiunea companiei, importanța strategică, volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri, listarea la bursă și profitabilitatea.
MADR propune dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, solicitând dublarea
Buzoianu: Grupul de lucru pentru arderile ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București
Grupul de lucru constituit de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Ilfov pentru problema arderilor ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București, autoritatea care gestionează datele stației de monitorizare a calității aerului din zonă, a anunțat, marți, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'Doamna S
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), timp în care peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risipă din lanțul agroalimentar și peste 4.000 de tone au fost donate de cetățeni prin intermediul campaniilor de colectă națională de alimen
Dăianu: România are nevoie de o lege a salarizării unitare
România are nevoie de o lege a salarizării unitare, iar aceasta ar trebui avută în vedere la construcția bugetului pentru 2027, a declarat marți Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care a pledat, totodată, pentru o indexare prudentă a pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar. 'Ce este o știre bună? Și domnul m









