Persoanele de peste 65 de ani preferă depozitele la termen iar la polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care dispun de resurse financiare limitate, a declarat miercuri Bogdan Negrea, directorul Departamentului Monedă şi Bănci în Facultatea de Finanţe din cadrul Academiei de Studii Economice.

"Studiul privind economisirea şi investiţiile în România în context european a avut câteva rezultate interesante, din care v-aş cita în principal două. Primul ar fi că persoanele de peste 65 de ani preferă depozitele la termen, comparativ cu persoanele mai tinere sub 60 de ani. La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, 6%, explicaţia constând în faptul că dispun de resurse financiare limitate ca urmare a lipsei unui job sau a experienţei care să le aducă un venit mai ridicat. De asemenea, aş putea să vă spun o altă concluzie din cadrul studiului: din totalul de participanţi, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a crescut de la 6% la 22%, o creştere din 2011 până în 2024 semnificativă. Cam astea ar fi, să zicem, două principale concluzii ale studiului. Evident, studiul e mult mai stufos, laborios şi poate fi consultat în integralitate pe site-ul facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE", a explicat Bogdan Negrea, cu ocazia lansării rezultatelor cercetării "Comportamentul de economisire şi investiţie în rândul populaţiei din România în context European".

Raiffeisen Bank România şi Facultatea de Finanţe, Asigurări Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti au prezentat miercuri rezultatele unui proiect de cercetare privind comportamentul de economisire şi investiţii în rândul populaţiei din România, cu accent pe situaţia actuală la nivel naţional, comparativ cu alte ţări din UE.

Conform unui comunicat de presă, în materie de economisire, românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piaţa de capital este redus, România având cel mai mic nivel al alfabetizării financiare din UE.

Depozitele bancare sunt principala formă de economisire în rândul românilor, însă nivelul acestora este cel mai mic comparativ cu cel din alte ţări din regiune, precum Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croaţia.

Românii cu vârste mai mari de 65 de ani preferă depozitele la termen comparativ cu persoanele mai tinere, sub 60 de ani. La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care doar în proporţie de peste 6% preferă depozitele la termen. Conform datelor analizate, 20% dintre cei care deţin depozite la termen au studii superioare.

Printre factorii care favorizează deţinerea unui depozit bancar se numără: nivelul ridicat al educaţiei şi al veniturilor şi stabilitatea locului de muncă. Cei care locuiesc în zone urbane cu acces la servicii financiare sunt, de asemenea, mai predispuşi către deţinerea unui depozit la termen.

Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creştere continuă în ultimii ani, totalul activelor nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative existente în piaţă depăşind 950 milioane de euro. 740.000 de români erau înscrişi în Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024 şi, din totalul acestora, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a înregistrat o creştere semnificativă de la 6%, în 2011, la 22% în 2024. Însă, în ultimii 13 ani, participarea tinerilor sub 35 de ani la Pilonul III a scăzut, în timp ce participarea celor cu vârste între 30 şi 44 de ani s-a menţinut relativ stabilă, iar categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creştere moderată.

În ceea ce priveşte adeziunea la Pilonul III de pensii, venitul şi stabilitatea locului de muncă sunt aspectele cele mai importante în alegerea unei scheme facultative. Pandemia COVID-19 a constituit un punct de inflexiune pentru persoanele care activează într-o profesie stabilă (medicină, avocatură, management) în decizia de a contribui la o pensie facultativă.

Comparativ cu România, profilul participantului la o schemă de pensii facultativă este mult mai bine conturat în ţările UE din regiune (Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croaţia), educaţia şi gradul de incluziune financiară fiind extrem de relevante.

Potrivit sursei citate, România are cel mai redus nivel al alfabetizării financiare din UE, acest lucru influenţând într-o proporţie semnificativă nivelul redus de participare pe piaţa de capital.

De asemenea, în România, aversiunea relativă faţă de risc a investitorilor pe piaţa de capital este mai ridicată în comparaţie cu alte ţări mai dezvoltate precum SUA şi similară cu cea observată în alte ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE), precum Cehia, Polonia şi Croaţia.

Rezultatele obţinute prin tehnici econometrice standard şi pe baza unor modele de tip machine learning arată că persoana interesată să investească pe piaţa de capital este: bărbat, are un nivel ridicat de educaţie financiară, studii superioare şi nivel ridicat al veniturilor.

Investiţia în active riscante, precum acţiunile, atrage un tip diferit de investitor faţă de cel orientat spre economii sigure, cum sunt depozitele bancare sau fondurile de pensii, din cauza riscurilor mai ridicate implicate şi a motivaţiilor distincte care stau la baza acestor decizii financiare.
Tinerii sunt, de obicei, mai dispuşi să îşi asume riscuri în speranţa unor câştiguri viitoare, pe când persoanele mai în vârstă preferă investiţiile cu randamente mai previzibile.

Venitul determină semnificativ toleranţa la risc. Persoanele cu venituri mai mari sunt mai înclinate să investească în produse financiare riscante, având o capacitate financiară care le permite să facă faţă posibilelor pierderi.

Decizia de a investi în diferite produse riscante, specifice pieţei de capital, este mai pronunţată în cazul persoanelor cu un nivel mai ridicat al cunoştinţelor financiare. Astfel, alfabetizarea financiară reprezintă un factor determinant în modelarea comportamentului investiţional, mai ales în cazul unei pieţe de capital emergente precum cea din România.

Studiul "Comportamentul de economisire şi investiţie în rândul populaţiei din România în context european" a fost realizat cu scopul de a oferi o perspectivă clară asupra caracteristicilor care modelează deciziile financiare de zi cu zi ale românilor.

Datele colectate pentru acest studiu includ eşantioane oficiale, statistici naţionale şi europene, precum şi studii realizate de instituţii financiare de renume, precum The OeNB Euro Survey, Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară şi Flash Eurobarometer FL525. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)