Serviciul naţional de plăţi instant cu mobilul RoPay se diferenţiază de alte opţiuni de plăţi prin viteză, costuri mai reduse şi disponibilitate non-stop, banii intrând în cont în mai puţin de 10 secunde, a declarat, luni, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, la evenimentul de lansare a serviciului RoPay.

El a subliniat că, până în prezent, 15 bănci din România au aderat la Schema de Transfer Credit Instant, aceasta fiind prima condiţie pentru accesarea RoPay.

"Ce va oferi RoPay? Dacă suntem la o masă cu prietenii, efectuăm plata instant, cu mobilul - şi la fel în calitate de comerciant, banii intră în mai puţin de 10 secunde, ceea ce asigură o monitorizare eficientă a performanţelor firmei şi o imagine pozitivă în relaţia cu investitorii şi creditorii. România are în continuare un potenţial extraordinar de creştere în zona plăţilor electronice, în condiţiile în care în zona de retail numerarul este încă preponderent", a menţionat Florin Dănescu.

În opinia sa, construcţia unui ecosistem în jurul infrastructurii plăţilor instant asigură sistemului bancar rezilienţa necesară în faţa competiţiei. Infrastructura plăţilor instant în lei a fost lansată înainte ca reglementarea UE să devină obligatorie pentru moneda euro.

"De la pasul demarat în 2020, suntem astăzi martorii lansării serviciului naţional de plăţi instant cu mobilul. Asistăm la un succes de etapă care întăreşte relevanţa sistemului bancar şi oferă utilizatorilor acea uşurinţă în utilizare. 15 bănci din România au aderat până în prezent la schema de transfer credit instant, aceasta fiind prima condiţie pentru accesarea RoPay", a mai spus Dănescu.

El a precizat că trei bănci au aderat până în prezent la serviciul naţional de plăţi instant cu mobilul şi, în timp foarte scurt, alte trei instituţii de credit vor pune la dispoziţia clienţilor această facilitate.

"Succesul va fi integral când aderarea cât mai multor bănci la RoPay va potenţa creşterea fără precedent a plăţilor electronice între persoanele fizice şi comercianţi prin această soluţie", a mai spus preşedintele executiv al ARB.

Totodată, el a făcut referire la o scurtă istorie a RoPay, primul serviciu naţional de plăţi instant cu mobilul "care este astăzi lansat ca un brand de ţară".

"În octombrie 2020, în cadrul şedinţei Comisiei SEPA şi a Comisiei de Operaţiuni şi Decontări în lei ale Asociaţiei Române a Băncilor, s-a discutat propunerea de a iniţia un program de inovaţie în domeniul plăţilor şi dezvoltarea ecosistemului plăţi instant, care a fost lansat în aprilie 2019. La nivelul comunităţii bancare s-a creat o viziune referitoare la evoluţia şi dezvoltarea schemelor naţionale de plăţi, centrată pe nevoile utilizatorului de servicii de plată. Programul s-a axat pe orientările strategice ale Uniunii Europene pentru plăţile de retail şi abordările Transfond în relaţiile cu partenerii europeni care au dezvoltat soluţii de plată digitale, focusate pe utilizarea facilă pentru îmbunătăţirea experienţe clientului", a adăugat preşedintele executiv al ARB.

Potrivit acestuia, creşterea plăţilor electronice prin înrolarea cât mai multor companii şi persoane fizice atrage după sine reducerea economiei gri, care este estimată ca o pondere de peste 20% în plus intern brut.

"Gradul de incluziune financiară a ajuns la 71% în România, la jumătatea anului 2024, în pofida gratuităţii contului de plăţi de bază, încă din anul 2017, pentru persoanele vulnerabile. La nivel naţional sunt peste 21 de milioane de carduri active, iar 57% dintre populaţia bancarizată afirmă că realizează plăţi prin internet mobile banking", a mai spus Dănescu.

El a subliniat că băncile rămân preocupate de intensificarea digitalizării, cu asigurarea securităţii cibernetice, pentru eficientizarea costurilor şi creşterea satisfacţiei clienţilor.

"O componentă extrem de relevantă în contextul accelerării digitalizării este educaţia digitală, care reprezintă una din principalele preocupări la la nivelul sistemului bancar, însă un construct tehnic, oricât de solid, poate fi şi vulnerabilizat - şi asta uneori foarte uşor, de către factorul uman, mai ales în contextul creşterii tentativelor de fraudă. România ocupă ultimul loc în UE 27 din perspectiva Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) (rezumă indicatorii relevanţi privind performanţa digitală a Europei şi urmăreşte evoluţia statelor membre UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală, n.r.). La o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, România are competenţe digitale de bază scăzute, în comparaţie cu media UE, de 27,73%, faţă de 55,56% media Uniunii Europene", a adăugat preşedintele executiv al ARB.

Potrivit acestuia, ARB a demarat proiectul naţional Siguranţa online în anul 2021, alături de Poliţia Română şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică pentru creşterea educaţiei digitale. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)