Încetinirea semnificativă a economiei trebuie pusă pe seama efectelor inflaţiei, a scăderii puterii de cumpărare a populaţiei şi a problemelor majore cu care se confruntă tot mai multe firme, pe fondul scăderii vânzărilor, de la blocaj financiar la scăderea creditului furnizor, a declarat pentru AGERPRES consultantul economic, Adrian Negrescu.

Potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, PIB a scăzut cu 0,2%.

"Economia funcţionează cu frâna de mână trasă. Datele de la statistică vin să confirme că asistăm la o adevărată stagnare economică, cu multe sectoare unde vânzările scad semnificativ, iar numărul companiilor care se închid creşte de la o zi la alta. Încetinirea semnificativă a economiei trebuie pusă pe seama efectelor inflaţiei, a scăderii puterii de cumpărare a populaţiei şi a problemelor majore cu care se confruntă tot mai multe firme, pe fondul scăderii vânzărilor, de la blocaj financiar la scăderea creditului furnizor", a menţionat Adrian Negrescu.

El a subliniat că, din păcate, producţia industrială scade de luni bune, construcţiile înregistrează cel mai ridicat recul de la precedenta criză, agricultura este puternic afectată de secetă, iar comerţul dă primele semne de scădere pe fondul reducerii puterii de cumpărare.

"Nici măcar sectorul IT&C nu mai vine cu o contribuţie pozitivă la PIB. Economia gâfâie, iar perspectivele lui 2025 nu arată deloc bine. E un paradox ce se întâmplă în România - am împrumutat aproape 50 de miliarde de euro, deficitul va trece de 27 de miliarde de euro, am alocat mai mulţi bani pentru investiţii şi, cu toate acestea, economia se îndreaptă spre recesiune. E un semn că situaţia nu e deloc pozitivă şi că trebuie luate măsuri", a adăugat consultantul economic.

În opinia sa, în 2025 este "absolut vital să scădem taxele pe muncă, pentru a lăsa mai mulţi bani în buzunarele oamenilor". De asemenea, sistemul tichetelor de masă trebuie actualizat la valoarea reală a produselor alimentare, în condiţiile în care puterea de cumpărare are o influenţă decisivă în privinţa creşterii economice.

"O creştere a taxelor, în 2025, ar însemna un adevărat sepuku economic, cu efecte ample în viaţa noastră de zi cu zi, mai cu seamă că ar veni pe un fond inflaţionist, generat de eliminarea plafonării preţurilor la energie şi gaze şi de creşterea accizelor la carburanţi şi alte bunuri esenţiale. Dacă ne uităm la puterea de cumpărare, cea care are o influenţă decisivă în privinţa creşterii economice, consumul fiind unul dintre principalele motoare, cred că în 2025 va fi absolut vital să scădem taxele pe muncă, pentru a lăsa mai mulţi bani în buzunarele oamenilor, şi să extindem o serie de facilităţi fiscale, inclusiv sistemul tichetelor de masă care trebuie actualizat la valoarea reală a produselor alimentare", a mai spus Adrian Negrescu.

El a precizat că "nu vom putea restarta economia decât dacă vom lua măsuri menite să susţină investiţiile private, angajările şi creşterea salariilor."

"Orice altă măsură administrativă, în sensul creşterii taxelor, va duce economia, din păcate, spre o recesiune din care ne vom reveni cu greu.
Şansa de a păstra taxele la nivelul din prezent ţine în primul rând de reforma administraţiei, de îmbunătăţirea colectării taxelor şi a impozitelor şi de creşterea absorbţiei fondurilor europene", a menţionat consultantul economic.

În cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat recent, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.

La Bucureşti, în luna septembrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecţia de creştere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)