Lorant Antal: Este nevoie de o corelare legislativă la nivel european privind atacurile cibernetice, dar şi la nivel naţional, între instituţii
Un atacator care vrea să facă un atac cibernetic nu are nevoie de bilet de avion sau de paşaport, poate să o facă de oriunde doreşte şi de aceea este nevoie la nivel european de o corelare în Uniunea Europeană în această privinţă, dar şi la nivel naţional, între instituţii, a declarat, miercuri, Istvan -Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie din Senat, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
"În 13 iunie a intrat în vigoare Regulamentul 1366, iar prin acest regulament la nivel european, prin definiţie, a fost desemnată ca şi autoritate competentă privind riscurile cibernetice, atacurile cibernetice, ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r). Următoarea dată limită este 13 decembrie, până când, obligatoriu, la nivelul fiecărui stat şi la nivelul României, trebuie să fie desemnată autoritatea competentă privind atacurile cibernetice. (...) Ceea ce ştim cu toţii despre reţelele de distribuţie a energiei electrice, despre reţelele de gaze naturale, despre reţelele de internet, este că nu mai există graniţe fizice. Adică un atacator care vrea să facă un atac cibernetic nu are nevoie nici de bilet de avion, nu are nevoie de paşaport, chiar nici de carte de identitate. Poate să facă de oriunde doreşte şi din acest punct de vedere e nevoie de o corelare legislativă la nivel european privind aceste atacuri, dar e nevoie şi la nivel naţional o corelare foarte clară între instituţii ca să avem securitatea cea mai adecvată din acest punct de vedere", a spus Antal.
El a menţionat că în cadrul Comisiei de energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat a avut loc o şedinţă, cu uşile închise, "extrem de importantă" cu ANRE şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică şi că aceste instituţii au nevoie de specialişti şi trebuie susţinute.
"Statul are nevoie de o cură de slăbire la capitolul de cheltuieli publice. Dar când o să facem această cură de slăbire privind cheltuielile publice, să nu fim ipocriţi şi să fim cu foarte mare atenţie, pentru că, de exemplu, astăzi şi la nivelul DNSC, dar şi la nivelul ANRE (...) nu au destui oameni şi specialişti. Cine să aibă grijă de securitatea noastră cibernetică? (...) Aşa că aici avem o responsabilitate majoră şi trebuie să susţinem aceste instituţii, pentru că, într-adevăr, cum v-am spus deja, acest regulament este în vigoare din 13 iunie, iar până în 13 decembrie trebuie să finalizăm şi să definim foarte clar acea autoritate competentă care va răspunde de incidentele cibernetice", a afirmat senatorul.
Pe de altă parte, acesta a subliniat că România are potenţialul de a fi un producător important de gaze naturale, are potenţial pentru a avea investiţii masive în capacităţi de producere de energie electrică în bandă la Cernavodă şi trebuie să insistăm pe acest potenţial, pentru că "electrificarea este viitorul".
"Şi mai este un domeniu la care eu insist să fac referire. Căile ferate din România, care sunt electrificate undeva în proporţie de 30%, iar noi, dacă vrem reindustrializare, atunci avem nevoie de ramuri de industrii care să folosească gazul natural şi energia electrică dintr-un simplu motiv: ca să nu dăm la export gazul natural din Marea Neagră, ci să creăm valoare adăugată în România. Iar dacă creăm valoare adăugată în România, în industria românească, unde se va consuma gaz românesc şi energie electrică produsă în România, înseamnă că o să trebuiască să şi transportăm acel produs produs în România şi cel mai eficient şi cel mai verde este pe cale ferată. Dacă nu avem electrificată calea ferată, avem o problemă, iar şi electrificarea căilor ferate e în strânsă legătură cu necesitatea securităţii cibernetice", a explicat Lorant Antal.
Totodată, el şi-a exprimat speranţa că, "după ce trecem de super anul electoral şi vom termina alegerile", va putea fi creionată şi o strategie pentru următorii zece ani.
"Dar încă un lucru, unde suntem astăzi noi? Nici până în momentul de faţă nu avem strategie energetică. (...) Nu avem deocamdată strategie energetică şi nu avem din 2020. Şi noi, dacă vrem să vorbim despre securitatea energetică, dacă vrem să vorbim despre investiţii în distribuţie, noi dacă vrem să vorbim despre producători de energie electrică, de gaze naturale, noi cum avem acea pretenţie ca fiecare actor în parte, într-un domeniu atât de vital, important, strategic, să găsească calea aşa, după capul lui? Noi, la nivelul statului, ar trebui să venim şi totuşi să dăm o direcţie şi să dăm o susţinere", a punctat Antal.
Distribuţie Energie Electrică Romania (DEER) organizează, în perioada 13-14 noiembrie, la Cluj Napoca, cea de-a doua ediţie a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, care îşi propune să reunească autorităţi naţionale, experţi din sectoarele energetic şi IT, precum şi reprezentanţi ai universităţilor şi industriei de securitate cibernetică.
Printre temele principale ale forumului se numără abordarea ameninţărilor cibernetice în infrastructurile critice, importanţa colaborării dintre sectorul public şi privat, soluţii tehnologice avansate pentru prevenirea atacurilor şi dezvoltarea unor parteneriate strategice la nivel naţional şi internaţional. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Hesseling (AIE): Neptun Deep va schimba dinamica regională; pune la dispoziție o cantitate mai mare de gaze
Proiectul Neptun Deep va schimba dinamica regională a resurselor energetice, întrucât va pune la dispoziție o cantitate mai mare de gaze din producția internă, inclusiv pentru export, a afirmat, miercuri, Dennis Hesseling, șeful Diviziei Piețe de Gaze, Cărbune și Energie din cadrul Agenției Internaționale a Energiei (AIE), la evenimentul Eurogas Annual Regional C
IMM România solicită prelungirea cu șase luni a termenului pentru actualizarea codurilor CAEN
IMM România solicită prelungirea, cu cel puțin șase luni, a termenului pentru actualizarea codurilor CAEN, care a expirat în 25 septembrie 2026, în condițiile în care doar 1 din 3 societăți a realizat formalitățile în acest sens. 'Având în vedere dispozițiile HG nr. 284/2025 care au introdus termenul de 25 septembr
Signoretto (Eurogas): Progresul semnificativ înregistrat în Neptun Deep e un pas crucial pentru securitatea energetică a Europei
Progresul semnificativ înregistrat în proiectul Neptun Deep reprezintă, în mod clar, un pas crucial pentru securitatea energetică a Europei, susține Cristian Signoretto, președintele Eurogas, principala asociație care reprezintă sectorul european al gazelor naturale. 'Eurogas consideră producția internă drept un activ strategic. Progresul
Milcev (EY), despre raportul S&P Global Ratings: Testul din octombrie este despre credibilitate
Verdictul pe care agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings îl va da în octombrie va privi, în ultimă instanță, credibilitatea promisiunii că România își poate finanța dezvoltarea fără să-și destabilizeze finanțele, consideră Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România.
Bușoi: România continuă să susțină importanța gazelor naturale și creșterea producției interne
România va continua să susțină importanța gazelor naturale, necesitatea creșterii producției interne și rolul proiectelor offshore de explorare și exploatare, precum 'Neptun Deep', cel mai mare proiect de acest gen din Uniunea Europeană, a transmis, miercuri, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la o conferință pe teme de energie.
Chisăliță (AEI): Europa arde veniturile pe facturile de energie
Energia devine o povară structurală atunci când cheltuielile pe acest segment depășesc 10% din venitul unei gospodării, aceasta fiind o formă de sărăcie care nu se vede în statistici, dar se simte în facturi, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. 'Există o formă de sărăcie care nu se vede imediat &i
Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au scăzut cu 12,2% în primele 8 luni
Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate în România în primele opt luni ale anului a scăzut cu 12,2% față de aceeași perioadă din 2025, la 21.791, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Scăderi ale numărului de autorizații s-au înregistrat în șapte regiuni de dezvoltare, cele mai im
Disparități regionale semificative în ceea ce privește accesul populației la rețeaua publică de apă
Accesul populației la rețeaua publică de apă continuă să se îmbunătățească, de la 77,6% la 78,2%, dar disparitățile regionale rămân semnificative, în condițiile în care ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (98,3%) iar cea mai mică în Nord-Est (cu 53,
Evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 are loc miercuri, la București
Eurogas, în colaborare cu Federația Patronală a Energiei (FPE), organizează, miercuri, la București, evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 - 'Advancing security, delivering sustainability: Romania's role in building a resilient and competitive energy transition in Eastern Europe'. Conferința va reuni reprezentan
ICI București organizează un workshop dedicat inteligenței artificiale, digitalizării și securității cibernetice
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București organizează, miercuri, la Palatul Parlamentului, un workshop dedicat inteligenței artificiale, eveniment în cadrul căruia vor fi abordate teme privind guvernanța inteligenței artificiale, digitalizarea administrației publice, dezvoltarea infrastructurilor digitale și securitatea ci
România și alte patru state UE au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin (ministru)
România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, printre care o aplicare flexibilă a restricțiilor, analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate, a anunțat ministrul interimar al Agriculturii,
APIA atenționează fermierii asupra termenelor din Campania 2026; nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni
Nerespectarea condițiilor și termenelor aferente intervențiilor accesate de fermieri în cadrul Campaniei 2026 poate conduce la aplicarea unor sancțiuni, avertizează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). 'APIA reamintește că, în funcție de angajamentele asumate în cadrul intervențiilor de dezvoltare ru
Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem
Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. 'În cele două decenii de la aderare, România a &ici
Darău: Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor companiilor din portofoliul Ministerului Economiei
Administratorii companiilor de stat din portofoliul Ministerului Economiei ar putea fi remunerați după un sistem unitar, care pornește de la salariul mediu brut din sector și are în vedere criterii precum dimensiunea companiei, importanța strategică, volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri, listarea la bursă și profitabilitatea.
MADR propune dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, solicitând dublarea






