Valoarea pe care statul ar trebui să o restituie operatorilor economici din Fondul pentru Tranziţie Energetică nu poate fi estimată în prezent, suma de 27 de miliarde de lei vehiculată în presă fiind una eronată, aceasta reprezentând întreaga sumă virată în ultimii 2 ani în fond, precizează reprezentanţii Ministerului Energiei.

"Ministerul Energiei precizează că suma de 27 de miliarde de lei vehiculată în anumite articole de presă, reprezentând "suma de restituit" operatorilor economici, este una eronată. Autorii unor asemenea articole s-au referit, în mod greşit, la întreaga sumă virată în ultimii 2 ani în Fondul pentru Tranziţie Energetică - sumă care nu va fi restituită în integralitate operatorilor economici, din următoarele motive: 1. Dispoziţiile declarate neconstituţionale nu vor mai fi aplicabile în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate şi nici în cauzele aflate pe rol în faţa instanţelor judecătoreşti, în care aceste dispoziţii sunt relevante. Prin urmare, doar operatorii economici care au formulat excepţii de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect declarat neconstituţional de Curte sau care au litigii în curs având ca obiect restituirea sumelor din Fondul pentru Tranziţie Energetică vor putea eventual beneficia de recuperarea acestor sume, dacă îndeplinesc şi celelalte condiţii solicitate de instanţa de drept comun; 2.De asemenea, pot beneficia de restituirea sumelor, cu titlu de excepţie, operatorii economici care au o hotărâre judecătorească definitivă prin care li s-au respins sumele, dar care au invocat, pe parcursul procesului, o excepţie de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect declarat neconstituţional de Curte, având astfel deschisă calea revizuirii hotărârii judecătoreşti, conform art. 510 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă", explică reprezentanţii ministerului.

Potrivit acestora, în prezent, "întrucât nu se cunoaşte numărul subiectelor de drept menţionate anterior şi nici cuantumul sumelor solicitate de aceşti operatori economici", nu poate fi estimată valoarea pe care statul ar trebui să o restituie.

"Acest demers va putea fi realizat abia după publicarea motivării Curţii Constituţionale a României în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi după inventarierea tuturor litigiilor pendinte la instanţa de la care provine cauza (instanţa a quo), precum şi a celor pentru care părţile sunt repuse în termenul de revizuire, cu calcularea tuturor petitelor din cererile de chemare în judecată", punctează aceştia.

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, a transmis vineri, printr-un comunicat, că deciziile populiste luate de oameni numiţi politic în instituţii din sectorul energetic şi nu numai, urmează să ne coste foarte mult în viitor, în condiţiile în care suprataxarea producătorilor de energie electrică impusă din 2022 a fost declarată neconstituţională.

Acesta preciza că statul a încasat din suprataxarea producătorilor de energie electrică, decisă prin OUG 27/2022, circa 27 de miliarde lei în ultimii doi ani, respectiv 5,43 miliarde de euro, la care s-ar putea adăuga dobânzi de încă trei miliarde de lei (0,6 miliarde de euro).

Afirmaţiile preşedintelui AEI vin în urma deciziei Curţii Constituţionale din data 7 noiembrie 2024 potrivit căreia suprataxarea producătorilor de energie electrică este neconstituţională prin impunerea în 2022 a aşa-numitei contribuţii la Fondul de Tranziţie Energetică.

"Curtea Constituţională (CCR) a decis că supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, prin impunerea în 2022 a aşa-numitei contribuţii la Fondul de Tranziţie Energetică, constând în veniturile suplimentare ale acestora rezultate din tranzacţii angro de vânzare la preţuri de peste 450 lei/MWh (prag redus între timp la 400 lei/MWh), contravine Legii fundamentale a ţării", arăta Chisăliţă.

Pe de altă parte, Ministerul Energiei a transmis joi, după decizia Curţii Constituţionale, că va evalua cu atenţie toate aspectele juridice şi tehnice ale deciziei, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri pentru a pune viitorul text de lege în acord cu prevederile Constituţiei, dar şi pentru a asigura stabilitatea pieţei de energie şi continuarea protejării consumatorilor finali.

"Decizia Curţii a relevat faptul că obligaţia de a contribui la fondul de tranziţie energetică impusă anumitor producători de energie electrică ar contraveni principiilor constituţionale referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi la libertatea economică. Ministerul Energiei subliniază importanţa unei analize aprofundate a motivării deciziei pentru a înţelege pe deplin implicaţiile acesteia asupra reglementărilor şi a mecanismelor aplicabile în sectorul energetic. Odată ce motivarea va fi disponibilă, Ministerul va evalua cu atenţie toate aspectele juridice şi tehnice ale deciziei, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri pentru a pune viitorul text de lege în acord cu prevederile Constituţiei, dar şi pentru a asigura stabilitatea pieţei de energie şi continuarea protejării consumatorilor finali", preciza Ministerul Energiei.

În şedinţa din data de 7 noiembrie 2024, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.15 şi cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare, se arată într-un comunicat al CCR.

În esenţă, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuţiei la fondul de tranziţie energetică de către anumiţi producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituţie, şi dispoziţiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică şi libera iniţiativă, afectând concurenţa loială şi descurajând producţia de energie din surse regenerabile.AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)